Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru MAI BINE (DE)

 Rezultatele 281 - 290 din aproximativ 1117 pentru MAI BINE (DE).

Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi)

... cum gândește, nu-i va fi. Deci în cete d-o potrivă oștenii săi adunând, Pre haiduci puind în mijloc, călărimea înșirând. Lasă trupul cel mai mare sub niște vechi ofițeri Și el c-o parte aleasă de călăreți volonteri. Purcede mai înainte nerăbdător de a ști Dacă-n drumul său vro oaste de români va întâlni. După ce câteva ceasuri merseră cu un pas des D-o parte boierinașii, d-a lor slugi încungiurați, Călări pe ... a altuia frumoasă înaurită harșea Îatr-un colț se vede-un vultur ce-o cruce-n gură ținea, Nu rămâne îndoială că acel odor bogat De la domnul Vlad sau Radul, în război a fost luat. Alții cu săgeți și arce au căciule tătărești, Însă cea mai mare parte poartă cușme țurcănești. De acolo nu departe țăranii stau adunați, Cu securi, cu lănci, cu coase și topoare înarmați; A lor mâneci suflecate, aerul posomorit, Tăcerea lor ... a lor trist și jainic glas! Și trimite-le din ceruri un înger într-ajuior Căci se bat pentru scăparea ș-apărarea țării lor. Coperiți de rane grele, făcând semnul Sfintei Cruci, Își dau duhul sub cuțitul sălbatecilor haiduci! Pârcălabul plin de scârbă, cu câțiva boiernași, Mai având pe lângă sine vro sută

 

Antim Ivireanul - La Dumineca Vameșului, cuvânt de învățătură

... păgânii. Că zice apostolul Pavel: Limbile n-au lĂ©ge și fac ale legii. Iară noi, având lĂ©ge, facem tot împotriva legii și suntem mai păcătoș decât toate neamurile și decât toate limbile. Și puteț cunoaște aceasta, că iaste așa cum zic, că ce neam înjură ca noi, de lĂ©ge, de cruce, de cuminecătură, de morți, de comândare, de lumânare, de suflet, de mormânt, de colivă, de prescuri, de ispovedanie, de botez, de cununie și de toate tainele sfintei bisĂ©rici și ne ocărâm și ne batjocorim noi înșine lĂ©gia?! Cine din păgâni face aceasta, sau cine-ș măscărĂ©ște ... cu acĂ©stia poruncile lui? Că el singur ne-au arătat și ne-au învățat acĂ©ste taini, ca prin mijlocul lor să ne curățim de păcate și să-l înblânzim asupra noastră la scârbe și la nevoi. Dară noi, deaca auzim pre cineva că înjură [în jurăminte] de cĂ©le ce am zis, în loc de a-l certa și a-l înfrunta, ca pre un om fărde socoteală, noao ne pare bine și râdem. De ...

 

Vasile Alecsandri - Novac și corbul

... Și pe loc ei s-adunau, Și de Grue s-aninau, Și cu Grue se luptau Și pe Grue mi-l legau Cu trei funii de mătasă, Din ele să nu mai iasă! Dar când Grue se-ntindea, Două funii se rupea, Numai una rămânea, Una lungă noduroasă, Cât un braț voinic de groasă! Turcii iute-l cuprindeau Și-ntr-un beci îl închideau, Lumea să n-o mai privească, Soare să nu mai zărească! II Grue zace la-nchisoare De trei ani lipsiți de soare Și prin gratii lung privește Cerul care strălucește Și de dânsul nu-ngrijește! Dor cumplit inima-i seacă, Plâns de jale mi-l îneacă, Când zărește despre soare Cârduri, cârduri de cocoare, Călătoare zburătoare Și de el nepăsătoare. Iată, mări, cum plângea Că departe, sus zărea Un corb negru, corbișor Ce zbura încetișor Și din aripi tot bătea Și cu jale ... străinătatea e neagră, fără lumină. Soarele nu-l încălzește pe pământ străin! Românii sunt supuși tristei boli a nostalgiei, când se află desțărați. De aceea în armia austriacă unde sunt mulți feciori din Ardeal și din Bucovina, legea de ...

 

George Coșbuc - Dușmancele

... N-o vezi    La horă? Ce șorț! Nu-ți vine nici să crezi; Fă cruce, fa, să nu-l visezi. Nu l-aș purta nici de poruncă! Ce poartă ea, alt om aruncă. C-un rând de haine-o văd mergând    La muncă, La joc și hori același rând, Îl poartă-ntruna, și de când! Lucsandra-i doară preuteasă, Ea-și cată noră mai aleasă, S-o ducă-n bunuri și-n duium    Acasă. Ea n-a ajuns, oricum și cum, Să-și strângă nora de pe drum. Să-și ieie noră pe-o satană? Că e săracă și golană; De ce nu vine ca să-i dau    Pomană? Nu-i casa lor în care stau Și-n casă nici cenușă n-au! Auzi tu, mamă ... i dă prin gând, Ea blastemă de nu-și dă rând! Dar poate da ea bobi cu sâta! O fierbe ciuda pe urâta, Că-s mai frumoasă decât ea,    Și-atâta! Să aibă Leana-n frunte stea, Nu-i partea ei ce-i partea mea. Că boii-s buni, bine ...

 

Gheorghe Dem Theodorescu - Iancul Jiianul

... Slatina; Până-n malul Oltului, La capătul podului. — Foicică de lipan, Măi podar, Măi cârciumar, Trage podul, Să trec Oltul! — L-oi trage De mi-i da ortul! — Măi podar, Măi cârciumar, Ai auzit d-un Jiian, D-un puișor de oltean Și d-un hoț de căpitan Ce căznește pe podari, Bea vin de la cârciumari, Ia mieii de la ciobani Și pâinea de la brutari, Bea, mănâncă, nu dă bani? Că d-oi sta să tot plătesc, Geaba că mai haiducesc! Măi podar, Măi cârciumar, Trage podul, Să trec Oltul, C-aicea te calcă focul Și te prăpădesc cu totul. Trage podul mai d-a drept, Că-ți trimet un plumb în piept, Trage podul mai la vale, Că-ți trimet un plumb în șale! Dar decât para la pod, Mai bine cu murgu-not, Că mi-e murgul nescăldat, Astăzi l-am încălicat, rec prin Olt ca pe uscat; Că mi-e murgul scurt în gât ... ciocoi, De te-oi prinde-n sat la noi, Să-ți dau măciuci, să te-moi! Unde văz ciocoi pe drum, Și mi-l văz

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Trubadurul

... Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Trubadurul Trubadurul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Prieteni din liceu, sfârșeam anul al doilea de facultate. Ceata noastră era un amestec de la Drept, de la Științe și de la Litere. Unii, trecând examenele de Drept, urmau cursurile de la Științele fizice; alții, distingându-se la Matematici, răsfoiau tomurile lui Mourlon, ca să susție, cu mai multă învierșunare, că Dreptul nu este o știință. "Trubadurul" - cum îl porecliserăm noi - trecuse examenele de latinește și de grecește. Dezgustat de literatura veche, aruncând pe Leopardi supt cuvânt că prea e trist, purta în buzunarul unei haine măslinii poeziile lui Giusti și urma la anatomie și ... mulțumirea lui. Puternic și violent, o discuție de mai multe ore o închidea într-o frază largă și vârtos așternută. Cât pentru neînțelegerile sociale - deosebiri de stare, de naștere, de inteligență și de trepte - erau o greutate închipuită, căci toate pe lume sunt bine și armonic; tot ce poartă pe umeri un popor e drept să poarte; formele sociale și legile, dacă nu le dărâmă, le merită. Al treilea ... nu, mai bine să ne spuie câte ape de

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Domnul Vucea

... o școală și mai naltă, și citea pe cărți cu oameni cu pantalonii scurți și umflați, cu pălării mari, cu funde la ciorapi, cu săbiile mai mult scoase decât în teacă. Mi-aduc bine aminte că unul sărea de la al cincilea cat, și c-o mână își ținea pălăria. Grozav îi era de pălărie! De la Nea Nicuță apucasem să citesc pe silabisite. Frate-meu mă învățase să citesc ca pe apă în cartea de citire. La "când cu ciuma lui Caragea, se răspândeau orășenii prin sate și sătenii prin pustii", nu m-ar fi oprit nimeni din turuială. O ... o răsuflare. Ba uneori uitam să întorc foile și tot nu făceam greșală. Frate-meu mă mai învățase cele patru socoteli și fracțiile. Ce știam mai bine era tabla lui Pitagora. Mă învățase și istoria cu șase domni vestiți: Radu Negru, de care aș fi jurat că fusese român neam de arap; Mircea cel Bătrân, în capul meu, se încurca în barbă; Alexandru cel Bun, ala vodă, vezi; Ștefan cel Mare de care râdeam să mă prăpădesc, gândindu-mă că fusese așa

 

Ion Luca Caragiale - Noaptea învierii

... a petrecut o viață cu cercetarea secretelor artei sale, nu îndrăznește a se pronunța așa dintr-o dată asupra valorii unei produceri de școală nouă. Un pictor, vechi meșter, nu poate judeca lucrarea altuia, trecând numai pe dinaintea ei, dintr-o singură aruncătură de ochi. Așa cu toate artele - afară de literatură. Și e de drept să fie așa; dacă, pentru ca să o faci cu succes, nu-ți trebuie altă pregătire decât scrisul, de ce ți-ar trebui mai mult decât cititul ca să o judeci cu competență? Știi să scrii? ești literat. Știi să citești? ești critic. Prin urmare, eu, care nu am ... în provincie, în familie. De ce sosise astăzi dilijența așa târziu? La tactul poștii, de unde trebuise să ia cai odihniți; se făcuse un omor, mai bine adică cinci omoruri, și se furaseră patru cai. Era teribilă, înfiorătoare, oribilă înfățișarea teatrului crimei. Aceasta o putea afla Leiba Zibal de la cei doi pasageri, studenți, care ospătând subt umbrar, discutau despre crimă în genere, foarte emoționați de cele ce văzuseră. Ei erau doi din acei tineri care înțeleg năzuințele unei lumi viitoare, care, la lumina științei, văd păsurile și nevoile societății, și

 

Ion Luca Caragiale - Emulațiune

... ceea ce vedea ziua nu-l lăsa să doarmă noaptea. Acel cui al sărbătorilor regale i-a rămas la inimă. După două zile de emoțiuni adânci și de gânduri înalte, după două nopți de insomnie, d. M. Ch. Rostogan intră vineri, 12 mai, dimineața, în clasă foarte posomorât. Se vede bine, după fizionomia și după mișcările eminentului profesor, că sufletul i-e încărcat. De ce, oare? Vom vedea îndată ce-l vom asculta. Cititorul știe, fără să mai alterăm modul normal de a scrie româneasca, micile particularități de pronunțare ale eroului nostru național-cultural. Profesorul intră, cum am zis, posomorât; se uită lung la școlari, clatină din cap considerându-i, apoi începe solemn ... toții onoratului ministeriu cum am știut să ne împlinim datorința, ca să căpătăm și noi o înaltă aprobățiune. Pântru aceea dar, m-am hotărât ca de astăzi o oară pe zi să aibă o destinățiune hotărâtă pântru muștruluială, ca să proboluim, m' rog, spiritul nostru de emulățiune. De astăzi, vom începe să facem până la împărțirea premiilor ecserțir. Aceia dintă voi, cari vor avea mai ...

 

Vasile Alecsandri - Chira

... frunzar De crengi de stejar. Iată-o copiliță, Cu albă cofiță; ,,Chiro, Chirolină, Floare din grădină! Ghelai tu cu mine [3] Că te-oi purta bine; Bine te-oi purta Și ți-oi cumpăra Rochiță cu zale Lăsată pe șale, Rochiță în bolduri Lăsată pe șolduri. Și paftale mari De mărgăritari, Și paftale mici Tot de irmilici." [4] Chira tot râdea Și îi răspundea: ,,Alei, Arăpilă, Alei! măi Buzilă! Unde s-a aflat Că s-a-mpreunat ... Nu vă încruntați, Că-s o biată fată, Zău! nevinovată!" Iar frații Chirei, Hoții Brăilei, Șerpii Dunărei, Acasă-o duceau, Apoi ce făceau? O legau de-un par, De-un par de stejar Și pe lângă ea Vreascuri aduceau. Și ce mai făceau? Trupu-i cătrăneau După ce-l goleau, Apoi foc îi dau Ș-astfel o mustrau: ,,Soră ticăloasă! Soră păcătoasă! Unde s-a aflat ... de vase plutitoare, căci românii cam au obicei a stropși unele nume străine, precum au prefăcut cuvântul de canton în cardon și acel de dilijanță în dirijancă etc. ↑ Tablou statistic de comerțul țărilor noastre. Moldova și Valahia sunt vestite pentru pământul lor mănos și produc, ...

 

Ion Luca Caragiale - Cadou...

... că nu vii, îmi zice el. — Se putea, nene Stasache, să supăr pe cocoana Acrivița? — Bine ai făcut, că ș-așa e destul de supărată. — De ce? — Închipuiește-ți? monșer, că acum câteva zile nenea Andrei senatorul (știi cât ține el la familia noastră!) vine, ca după obicei, la noi ... bună recompensă!... S-a pierdut ieri vineri, 23 decembre, înainte de amiazi, între stradele Popa Tatu, Știrbei-vodă și Calea Victoriei, o pietricică de briliant în valoare de 3—400 de lei. Cel ce o va găsi să o aducă la d. Stasache Panaiotopolu, strada... numărul... unde va primi o recompensă de 20 de lei. â€� După ce citesc: — Te pomenești că se găsește! zice omul meu. — Tot ce se poate — zic eu — nene Stasache ... nimica: — Adică dumneata zici că... nu se găsește. — Ba nu! zic; din contra. — Din contra? care va să zică, și dumneata ești de idee că se găsește? În sfârșit, ajungem acasă la nenea Stasache. Madam Panaiotopolu, mai nostimă decât totdeauna, mă primește cu amabilitatea-i cunoscută: — Dacă nu veneai, mă supăram foc pe d-ta. — Se putea să nu viu

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>