Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN DREAPTA
Rezultatele 281 - 290 din aproximativ 1153 pentru DIN DREAPTA.
Ion Luca Caragiale - O făclie de Paște
... bătaie de cap aici, unde, mai ales de când cu drumul-de-fier, care ocolește foarte pe departe mlaștinele, gheșeftul scade mereu?... "Leibă, strigă Sura din-năuntru, sosește dilijența, s-aud zurgălăii." Valea Podenilor este o văgăună închisă din patru părți de dealuri păduroase. În partea despre miazăzi mai cufundat, se adună, din șipotele ce izvorăsc de sub dealuri, niște băltaie adânci, deasupra cărora se ridică ca niște perii stufișuri de rogoz. Între partea băltoasă și partea mai ... de păr. E cu picioarele goale; gura i-e plină de sânge și stupește mereu firele pe care le-a smuls cu dinții din barba jidanului. Toata lumea s-a oprit... De ce? Jandarmii dezleagă mâinile nebunului. Mulțimea se dă într-o parte făcând un loc larg ... pradă unui nebun!" Dar glasul mut nu se supuse voinții. "Scoală, jidane!" strigă cineva trosnind tare cu o nuia pe masă. "- Proastă glumă! zice Sura din pragul crâșmei; să sparii omul din somn, țărănoi mijic!" Leiba sări drept în picioare. "Te-ai spăriet, jidane? întrebă râzând glumețul. Dormi la nămiez, ai?... Scoală că-ți vin mușterii... sosește harabaoa poștei". Și, după prostul său ...
Ion Luca Caragiale - Articol de reportaj
... într-un gang boltit, unde arhitectul a reușit să obție mai multă rezonanță, decât izbutesc în genere arhitecții la sălile de concert... . — Din timpul suferinței A. S. Regale principelui moștenitor notez în treacăt câteva flori din recolta mea de informații. Astfel încep cu MICROBUL BOALEI Medicii au constatat existența microbului. Dacă microbul nu reușește până mâine să perforeze plămânul, atunci el ... minuțioasă, constată că boala face mari progrese spre vindecare. A.S.R. a intrat în CONVALESCENȚĂ Maladia foarte grea a trecut prin cea din urmă criză și acum se află în convalesccnță. Rămâne acum să fie Augustul pacient bine îngrijit, ca nu cumva să se ivească, precum e încă ... de bine îngrijit; mai mult, e temere de o nouă maladie, așa numita perforația intestinelor; cu toate acestea, nici un semn nu anunță așa ceva. Din contră, s-a trimes A. Sale Prințului UN COȘ CU FRAGI Se știe gustul delicios al acestor fructe, dar s-a ... mai lungă convalescența cu cât maladia a fost mai grea. * Și acum CONCLUZIUNE Să mai îndrăznească bârfitorii interesați, cari și-au pierdut mințile din
Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă
... ne familiarizăm cu casa întreagă în simpla ei frumusețe și cu copilăria eroului nostru. Cuconul Vasile Creangă era bogat și om bun de suflet. Oamenii din satul lui și din cele-nvecinate povesteau că el are-n pivniță poloboace de irmilici și dimerlii de galbeni, dar ― lucru ce se-ntâmplă rar ― nime nu ... pretențiosul semidoctism de azi. Altfel vecinic la moșie, viața-l costa puțin, deși trăia ca un Vodă, căci, dacă cunoaște cineva mai de-aproape viața din curțile boierilor mari, acela va trebui să conceadă că ei știu a cristaliza împrejurul lor un fel de curte, compusă din boiernași sărăcuți care, slujind, își recâștigau pe-ncetul o avere din care să poată trăi fără grijă, din rude scăpătate, însă pline de deșertăciune, care trăiau pe sama vărului avut, din refugiați străini ― poloni, unguri sau nemți ― care, mai la velni ță, mai la gospodărie, mai în cancelaria domeniilor, formau o clasă de amploiați ... acoperemânt cu dânșii. ― Nu, zise Rufă, luând din chiseaua cu dulceți pe care-[o] adusese pe o tabla frumoasă Maria, știi casa cea veche din ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Șuer
... urs, cealaltă în frunte de idicliu. Mulți ani Kira a strășnicit plaiurile cu alesul ei. Pletele-i, dese și negre corb, se îndoaie din creștetul frunții până la umerii obrajilor. Ochii ei poruncesc când nu dezmiardă. Cântă, muindu-și pripit degetele cu care trage lână din caier. Niculina tresare; cască ochii rotunzi și albăstrii ca o mărgea; scutură pe spate coama părului ca spicul și, agățându-se de sânul pietros al ... pământul, nu i-ar strivi mai greu. Parcă numără pașii, parcă dibuie locul în mersul lor. Să ducă ei, pe patul de tufani, cerb trântit din muchie de stâncă, ori mistreț doborât la jiriștea pădurilor? Dar unde să fie mai-marele lor? De obicei, el venea în fruntea copiilor, jucându-și ... oul de găină; iar zestre sieși: carabine ferecate și hangere de seraschier. Acum, în toiul verii, ar dori să zboare la pândă, unde Șuercopilul, luând din cătare în cătare conacul isprăvniciei, își uită de trândăvia din răspântia căilor singuratice. Din depărtare s-auzi încetinel un cântec prelung: — La crucea de iatagane De te-aș prinde, cațaoane, Să-ți dau foc la fustanele, Să scape ... ...
Ion Luca Caragiale - Românii verzi
... acestei societăți să vorbească... "Noi, românii verzi, purcedem de la următoarele principii sănătoase de progres național: A iubi neamul său e peste putință din partea aceluia care nu urăște celelalte neamuri. Un neam nu poate avea vrăjmași în propriile sale defecte; vrăjmașii lui sunt numai și numai calitățile altor ... românii; de aceea sperăm, nu! nu sperăm, suntem siguri că toți românii - și când zicem toți românii înțelegem nu pe toți levantinii, cari se dau drept români, ci pe românii adevărați - se vor grăbi să se-nscrie împreună cu familiile lor în rândurile noastre." După această esențială expunere de motive, ne ... numele, membrii și emblema societății Art. 1 - Se înființează în România o societate română cu numele de "Românii Verzi". Art. 2 - Oricine poate face parte din această societate, fără deosebire de sex, de etate sau de coloare politică, dacă este român sau româncă verde. Art. 3 - Emblema societății va fi un ... dintre membrii activi ai societății. Art. 44 - La cazul când o jună domnișoară s-ar mărita cu un român verde, care însă nu face parte din societate, este datoare a-l înscrie imediat printre membrii activi. Art. 45 - Îndată ce o membră devine mamă, ea este datoare să-și ...
Vasile Alecsandri - Românii de pe malurile Dunării
... nouă, Colea-n umbra istor nuci Pe brațe-mi să mi te culci Să facem dragoste dulci. Bădiță, la chip frumos, Fă-n pădurea cea din dos Că-i găsi un păltinel Să durezi luntre din el, Și-i găsi două nuiele Să durezi vâsle din ele". ,,Face-oi, puică, cum mă-nveți, Face-oi luntre și lopeți Să despic Dunărea-n două, Când a ieși lună nouă". Iată ... vezi, Să mă vezi și să nu crezi." ,,Ai venit, ursitul meu? Noroci-te-ar Dumnezeu! Vină-n brațe, vin', bădiță, Să-ți dau miere din guriță, Miere de floare de tei, De-i gusta-o să tot cei." [1] Pe malul drept al Dunării sunt multe sate locuite de români pribegiți din Moldova și din Valahia. AsemenĂ³ în Epir, Macedonia, Tesalia, Albania și Bosnia se găsesc multe politii și sate în care locuiesc români cunoscuți sub denumirea de cuțo-vlahi ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor
... că nu voiu greși de aceasta. Pentru ce? Pentru căci acĂ©le 4 daruri ce dă sfântul botez omului, păcatul strică și le întină și din fericit să face ticălos, din sfânt păcătos, din săvârșit să face netrĂ©bnic și de nimica și din fiiul lui Dumnezeu să face fiiul diavolului; că așa zice Ioann în 3 capete: Cela ce face păcatul de la diavolul iaste, că din început diavolul păcătuiaște. Și cum că taina pocăinții cu sfântul botez iaste întocma în cinste și în lucrare o putem adeveri cu multe dovĂ©de ... și al îndurărilor, au dat omului această mare vindecare a pocăinții, ca prin mijlocul ei să vie iară la cinstea cea dintâi și din fiiul neascultării și al pierzării să se facă iarăși fiiul lui Dumnezeu și din mort să se facă viu și din pierdut, aflat. Că așa zice la Luca în 15 capete: Fiul mieu acesta era mort și au înviat și pierdut era și s-au aflat ... acela spală păcatul cel strămoșesc și face pre om fericit, sfânt desăvârșit și fiiu lui Dumnezeu, după dar, așa și sfânta pocăință face pre om din mort viu, din
Antim Ivireanul - Învățătură asupra pocăinții
... adevărată și ca pre un mort patemile lui, pohtele lui cĂ©le rĂ©le și îndulcirile trupului său îl aduc să-l îngroape. Unde? Afară din cetate, afară din pământul cel fericit al raiului, în groapa vecinicii munci. Dară ce să întâmplă? Îndurătoriul Dumnezeu, carele prin rostul prorocului zice: Nu voesc moartea păcătosului, precum ... trăsnetele urgiei sale, să-i piarză de pe toată fața pământului. Aleargă atunce pocăința și cu o cucĂ©rnică îndrăzneală, cu doao lacrăme ce varsă din ochi, cu un suspin ce înalță la ceriu dintru adâncul inimii (cutez a zice), că leagă mâinile lui Dumnezeu, îi ia armele a ... au vrut direptul judecătoriul, Dumnezeu, să pedepsească pre Ahaav, împăratul lui Israil, pentru multele păgânătăți și nedreptăți ce făcea în toate zilele și nu numai din răutatea lui ce și din sfatul înrăutățatei fămeii lui, a Iezavelii. Și i-au trimis cuvânt cu prorocul Ilie cum că va să-i rădice împărățiia, să-i ... și nu acĂ©ia ce cerca dumnezeiasca dreptate? Adevărat, așa iaste. Pocăința au întors urgiia lui, pocăința au oprit mâniia lui, pocăința i-au zmult din ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Domnul Vucea
... dupe gât și colindam pe aceleași cărări din grădina noastră, zicând că am plecat la Școala domnească. Uneori îmi legam de mijloc, c-un crâmpei din frânghia mamei, tăiat pe furiș, și pe Grivei, și-l luam cu mine. Cânele căsca de căldură, repezea capul dupe muște, clănțănind dinții. Eu îi ... steaua lui Nea Nicuță, încondeiată de Burghelea, zugrav vestit, căruia îi frecam văpselele între pietre numai ca să mă uit la el zile întregi cum din nimic scotea sfinți, îngeri, draci, cai și balauri. Veni și ziua de Școală domnească. Abia se luminase. Mă deșteptă frate-meu, care învăța la o ... în cartea de citire. La "când cu ciuma lui Caragea, se răspândeau orășenii prin sate și sătenii prin pustii", nu m-ar fi oprit nimeni din turuială. O ziceam dintr-o răsuflare. Ba uneori uitam să întorc foile și tot nu făceam greșală. Frate-meu mă mai învățase cele patru socoteli ... mine mă podidiră lăcrâmile. - Fie și pe cai! Ei, acum să te văz! Mă duc la tablă; iau tibișirul; îl scap de vro trei ori din mână și încep să socotesc măgarii și boii în cai, pe prețul Micului, adică pe 200 de lei. Adun 25 de măgari cu 15 boi ...
Grigore Alexandrescu - Bistrița (Încheiere)
... destoinic a dobândi numele de concherant, a ales pe acela de legiuitor și civilizator al nației sale. Generos către vrăjmașii săi și drept către toți, poate să zică cineva că el n-a făcut altă greșeală decât aceea de a trăi prea mult. Bătrânețile ... și fără expresie și un ce dureros în toată ființa. Ea se uită la noi, apoi șopti un ce tovarășei sale, apoi, după ce ieșirăm din biserică, îmi dete cunoștința. "Sunt sigură  zise  că nu mă mai cunoști; dar nu pot să mă mir, că știu bine cât m ... și cu 2 dorobanți ce îi eram datori prieteneștii îngrijiri a cârmuitorului acelui județ. Altfel am fi fost în primejdie să mânem afară din mânăstire, după cum se urmează cu alți păcătoși care vin pe jos și fără suită. După un adevăr trivial, înaintea lui Dumnezeu suntem toți deopotrivă ... mai puțin bine dacă vei fi neguțătoriu, iar de vei fi țăran te poftesc afară. Apoi se plâng că stăpânirea îi nedreptățește, luând o parte din veniturile mănăstirești pentru trebuințele statului; stăpânirea le-a lăsat îndestul ca să trăiască după cuviință, și încă să facă și ceva bunătăți; să ...
Vasile Alecsandri - Radu Calomfirescu
... vroiești a m-ajuta, Dă-mi ajutor pe Buzești Și pe cei tustrei Căplești, Purtătorii oștilor Și fruntea boierilor!" Mircea-vodă-l asculta Și din gură cuvânta: ,,Alei! Radule mișel! Mai așteaptă tu nițel, Până ce vom ospăta, Până ce ne vom culca, Până ce ne vom scula, Să văd ... joacă războiască." Ei la harță se luau, Pe jurământ s-apucau, Stăpânii să hărățească Și slugile să-i privească! Începea dar de călare Harța cea din fuga mare, Paloșele zângănind, Sulițele învârtind, Buzduganele ciocnind Și din gură chiuind. Când deodată cei Buzești Și cu cei tustrei Căplești Peste Radu năvăleau, Cu cinci lănci îl străpungeau, Apoi capul îi tăiau, Pe-o ... doamne, doamne Mirce, Alei! doamne mult voinice! Fă-mi dreptate, fă-ți dreptate, Radu că ți-a fost bun frate, Că eu, doamne, din păcate, M-am iubit cu taica tău De-am făcut pe Radul meu!" Domnul Mircea greu ofta, Pe bătrână o scula, Mâna dreaptă-i săruta ... țară cu oameni câtcăuni (căpcăuni) dinainte cu obraz de om, iar dindărăt cap de câine ce latră câinește". Vezi nota a 10-ea din