Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ����I
Rezultatele 281 - 290 din aproximativ 3413 pentru ����I.
... inteligentă , el pricepe din lumea această o porție mult mai bună decât gânsacul ; cu toate acestea amândouă aceste ființe au ochi și crieri. Lumea nu-i cumu-i, ci cum o vedem; pentru gânsac, cum o vede el, pentru câne item , pentru membru de la primărie — pentru Kant item. Totuși câtă deosebire ... cuminte decât un gânsac , ba că în problemele aceluia e mai mult adevăr decât în siguranțele acestuia. Un semn că pentr-o minte mare totu-i problem, iar pentru 75 de dramuri de crier totu-i sigur.\\ E știut că regula pitagoreică din geometrie se numea puntea măgarilor . Puntea măgarilor pe care trebuie să treci în orice cugetare mai adâncă este ... fleacuri — Archaeus este tot. — Ptiu ! bată-te vina, unchiule , cu tot Archaeusul tău... Cum văd, [vrei] să mă iei peste picior. Cine ți-i Archaeus ? — șșut ! Taci, nepoate ... Toate celea la vremea lor. Am 5 să-ți spun eu îndată cine-i Archaeus, numai mai întâi bea-ți păharul de vin și ascultă următoarele cuvinte a moșului. Cugetări imposibile nu există, căci, îndată ce o ... ...
George Coșbuc - Jertfele împăcării
... George Coşbuc - Jertfele împăcării Jertfele împăcării de George Coșbuc Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X I În negura pădurii castelul îngrădit Cu șanțuri uriașe stă trist, mucigăit, Și numai câteodată în jurul său revine Mișcarea vieții calde, când paveze quirine Răsar ... cuvinte așa de dragi ca el. În urmă ea zâmbește : — „Ah, nu, că e mișel Un suflet când își uitä pe-ai säi! Și mă-nfioară De fulger să m-apropiu, căci fulgerul omoară ! O, lasă-mă !" și fuge prin desetul de fagi, Dar parcă-i vin alături cuvintele lui dragi. IV În zori de zi străjerul vestește pe-un sträin. E Aripert, e domnul pădurilor. — â ... toporul nu-1 văd adânc intrat În pieptul tău de fiară, eu nu te las, romane ! Lovit se simte Tibull de multe buzdugane Și sângele-i țâșnește din calde tăieturi: Atunci cu nebunia supremei izbituri Se scutură, de fată abia se mântuiește ; El prinde pe Hiltruna de mijloc și-o izbește ... ...
George Coșbuc - Un pipăruș modern
... S-a dus Savinca, dus? Pojar Și-un car de draci și mai un car!“ Achim se plânge-acum degeaba: Savinca-i dusă! Gata-i treaba! Ea face noduri la năfrămi Și pleacă-n țară fără teamă; Scăpat-a de gendarmi și vămi, Căci pe la vămi cum ... cam rar dau vamă! Achim Cotor al lui Ignat Rămase ars de supărat. Ce zmei! Fără nevastă-i lesne Să fii desculț și dezbrăcat: Sumanu-i subsuori crăpat Și cioarecii-i sunt rupți în glezne, Pieptaru-i ros și destrămat— Și-Achim se teme-a prinde acul, De ce să-l prindă? Prindă-l dracul! Prin casă-i nor întreg de fum, Prin oale nu-i nimic acum Și-apoi—să fim mai scurți și repezi, Achim e singur, stă ca-n drum, Și dinții lui pocnesc de străpezi, Dar nu ... trei surcele; Dar trei groșițe dacă-i dai, Te poate ridica prin stele, Cât poți să dai „bon jour“ cu ele. Achim Cotor i-a povestit Din fir în păr tot adevărul, Zburlindu-și de mânie părul. —„Ei vezi! Savinca mi-a fugit ...
Antim Ivireanul - Începătură și învățătură pentru ispovedanie
... an, mai jos de măsura anilor de priceștenie. Iar de va nevoi el să dea milostenie, pre cât îi va fi putĂ©rea, iar să-i lași lui, și alt an. Iar de va posti el miercurea și vinerea, precum poruncĂ©ște sfânta pravilă, lasă-i lui și alt an; de va ținea lunea, de dulce să nu mănânce, lasă-i lui și alt an. Iar de va fi omul de treizeci de ani, sau și mai jos și alt an să-i laș lui. Iar de va fi de douăzeci de ani, sau și mai jos mai puțin să să canonească. Iar de nu va suferi acĂ ... Postnicul și mai mult acei 15 ani ai preacurviei și ai sodomiei și ai dobitoacelor îi pogoară până la trei ani, însă cu adevărat de-i va posti acești trei ani necurmat, adecă desăvârșit, cu post în zi odată să mănânce și metanii să facă, cum i să va porunci de la duhovnic afară osebi de sâmbătă și de duminecă. Iar alți părinți de acĂ©stea n-au poruncit, numai de sfânta ... aceasta iaste obicinuită creștinilor. Iar după cădĂ©re în păcat, de va vrea acela să se călugărească, doao părți să ție și o parte să- ...
... ți-voi ție sfatul, Cum ai să faci acele trei lucruri! A-nturnat La Volbură-apoi Fulger și-a spus că-i aplecat Să facă-acele lucruri. Cu drag atunci se duce La masă-i împăratul; din masa, ce străluce D-arginturi și-adamante, pahar de aur ia Și-l dă vorbind lui Fulger: Din veci dorința mea A ... Vai, cât mi-a stat de-atuncea mereu în gânduri mie, S-aduc din țara Dalbă mărgele și s-ating Pe Lia, să-i dau zile! Dar iată, zile ning Pe fruntea mea-ncrețită și-n groapă-s cu piciorul Degeaba mi-a fost însă la inimă ... ia fuiorul, cu drag la el privește Și iese din palută. Când nimeni n-a zărit, La Salba el se duce și tot i-a povestit, Cum Volbură departe la Cetină-l trimite S-aducă mărgeluțe. Cu gemete-ntreite Vai, Doamne! strigă Salba și dulce-n braț ... și-n urmă eu nu-ți mai pot da sfatul: Dar cugetă la mine, căci ai să-nvingi mereu! Tu ești frumos și tânăr, acesta- ...
Ion Luca Caragiale - Pastramă trufanda
... la Ierusalim, tot o să iau or cămilă, or catâr, cum mi-o veni mai bine la-ndemână... ți-l duc bucuros. — Și să-i zici lui Șumen, dar să nu uiți! că numaidecât să facă păcum i-am scris eu cu hainele astea rămase de la tata... și... Ar fi vrut Aron să mai spuie ceva, dacă nu-ncepea să se legene ... că mânca lucru sărat — firește, răsuflând aerul mării. Când s-a deșteptat, a simțit mare poftă de mâncare, și iar i s-a părut că-i miroase a sărătură. A băut o cafea, a tras ciubuc; parcă i s-a mai potolit foamea, și s-a tolănit iar cu capul pe sac. După ce a stat puțin ... nu tăgăduiesc: ți le plătesc pân' la para. Aș! ovreiul cade jos, se tăvălește, bătându-se cu fruntea de țărână și urlând mai tare, parcă-i ieșit din minți. — Bine, bre, ți le plătesc; n-auzi? Se scoală ovreiul de jos, apucat ca de turbă, îl înhață de piept pe ...
Mihai Eminescu - Mușatin și codrul
... stânci se zbate Prin păduri întunecate Și mereu se adâncește Unde apa-abia clipește, Și deodată vede că Apa i se-mpiedică Și de stânci i se iezește; Ea s-adună și tot crește, Se iezește-n mândru lac Ale cărui ape tac, Iar copacii umbră-i fac, Pe deasupra frunza deasă În adânc apa veghează Iar stejari din mal în mal Pe deasupră-i se prăval, Vârfuri sprijin deolaltă Și îmi fac o boltă naltă, De vârfuri ei se-mpletesc Și în umbră stăpânesc Și în vecinică răcoare Undele ... lungi plete pân-pe spate, Dar la frunte retezate. Copilaș în haine strimte, Ușurel mi se mai simte; De ochește-o căprioară, Șoimul pe deasupra-i zboară; De-și întinde mâna-n sus, Șoimu-n palmă i s-a pus; Și tot vine chiuind Și din frunză tot pocnind, Și când prinde a cânta, Codrii-ncep a ... mamă Pe Mușatin cum te cheamă? Nime-n juru-i nu era, Numai mierla șuiera, Iară el se cobora Unde apa tremura. Cucul cântă, mierla-i
Petre Ispirescu - Luceafărul de ziuă și luceafărul de noapte
... aveau deosebire unul de altul. Cum era copilul împărătesei era și al roabei. Semănau, cum se zice, ca două picături de apă. Fiului de împărat i s-a dat numele de Busuioc, iară fiului de rob, Siminoc. Crescând împreună și făcându-se mari, i-a dat la carte, și învățau într-o zi cât învăța alți copii într-un an. Când se jucau ei în grădină, împărăteasa ... se, pe fiul împăratului îl apucă o moliciune de nu putea sta în sus și își lăsă capul în poala lui Siminoc, rugându-l să-i caute nițel în cap, până va aromi el. După ce îi căută ce-i căută, Siminoc se opri și zise: - Ce este asta din capul tău, frate Busuioc? - Ce să fie? Știu eu de ce mă întrebi, frate Siminoc ... până acum. Busuioc bănuind pe Siminoc că s-o fi îndrăgostit cu femeia lui, nu voi să-l crează când acesta îi mărturisi adevărul, spuindu-i că nici prin gând nu i-a trecut una ca asta vreodată. El se făcu dârz, începând a-și teme nevasta. Și așa puindu- ...
... ager de Vulcan, Stând la umbră și dormind De-a lui viață ne-ngrijind, Că de pază mi-l păzește Și la capu-i străjuiește Pandelaș, un grec voinic Cu pistoale sub ilic, Slugă veche și iubită De stăpânu-i dăruită. Soliman s-apropia Și din gură-așa grăia: ,,Bre Pandele! de vrei bani Să nu-i poți mânca doi ani, Dă-ne pe Vulcan legat, Că-i peșcheș de împărat." Grecul lacom răspundea: ,,Dați-mi banii ș-om vedea." Soliman se bucura, Bani-n poală-i număra, Zece pungi de irmilici, Opt de rubiele mici [6] Și vro trei de venetici. Iar Pandele ce făcea? La stăpânu-i se ducea Și cu brâu-i de mătasă, Brâu cu țesătura deasă Îi lega brațele-n cruci Și-l dăruia rob la turci. II Lângă malul ridicat Sta Vulcanul răsturnat Ca ... să-l cufunde-n apă, Alții să-l înfigă-n țeapă, Alții să-l taie pe loc, Alții să-l arunce-n foc. Iar Pandele-i asculta Și la rându-i cuvânta: ,,La cea moară părăsită, De stăpânul meu clădită, Este-o piatră de râșnit Care încă n-a slujit, Și e bună de
George Coșbuc - Blăstăm de mamă
... ambii au plecat Pe cărarea cea mai lată De voinici codreni călcată, Pe cărarea cunoscută De codreni voinici bătută. Iar pe cale cum mergeau Păsările-i urmăreau, Munții răi din grai grăiau: De când soarele e soare Și pe câmpuri floarea-i floare, Și de când e lumea lume N-a mai fost așa minune: Să meargă viul cu mortu Tot alăturea cu codru, Să ... rele, N-amărî zilele mele, Du-te-n foc, te du d-aci Și nu mă batjocori! Trei feciori eu am avut, Pe toți trei i-am pus sub lut, Pe toți trei i-am pus sub glie, Sfântul Dumnezeu să-i știe! Iar Lenuța, scumpa-mi fată, Măritată-i, măritată, Într-o țară depărtată: N-oi vedea-o niciodată! Însă fie blăstămat Cine o a-ndepărtat! Dar Lenuța nu-nceta, Tot bătea ... plec pe drum cu tine! Și spunea măicuții sale Cum a venit ea pe cale, Cum Constantin o aduse Și câte mai câte-i spuse. Lena-atunci se-nfiora Și cum sta, cum asculta, Lacrămile-o îneca, Trupu-ntreg îi tremura, Mințile-i se tulbura, Fruntea i ...
Mihai Eminescu - Moartea lui Ioan Vestimie
... adânc și cu atâta nespusă fericire și dragoste ca și când l-ar fi cunoscut de zeci de ani... Dar lui însuși purtarea aceasta nu-i părea deloc ciudată. Trupul cel dulce și alb ca zăpada a acestei minunate femei i se părea atît de sfânt, de atâta îngerească curăție, încât i-ar fi fost ciudă dacă ea s-ar fi rușinat de-a i-l arăta cu atâta libertate. Ea se uită în oglindă, apoi se uită lung și visător la dânsul, ca și când ar fi fixat un ... adevăr foarte tare auzea împrejurul capului, ba i se păru chiar că-l poartă oameni pe sus. Cu toate astea, cu toată voința din parte-i, nu putea mișca nici brațul din acea cumplită amorțeală, nici piciorul; ceea ce simțea însă în suflet era o estremă mulțumire, un sentiment de ușurare ... o fată tânără îmbrăcată în alb, foarte, foarte palidă la față și cu ochii pe jumătate deschiși numai. El s-apropie de ea, iar ea-i zâmbi și-i întinse mâna. — Mergem amândoi în oraș, nu-i ...