Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru V CE
Rezultatele 271 - 280 din aproximativ 581 pentru V CE.
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la octomvrie 26, în ziua sfăntului și marelui mucenic Dimitri
... cei mari și cei mici, sunt cei ce călătoresc și să află în nevoe. Vânturile cĂ©le mari ce umflă marea sunt nevoile cĂ©le ce ne supără totdeauna. Valurile ce luptă corabiia sunt nenorocirile carele să întâmplă în toate zilele. Norii ce negresc văzduhul, fulgerile ce orbesc ochii, tunetile ce înfricoșază toată inima vitează sunt întâmplările cĂ©le de multe fĂ©liuri, neașteptatele pagube, înfricoșările vrăjmașilor, supărările, necazurile ce ne vin de la cei din afară, jafurile, robiile, dările cĂ©le grĂ©le și nesuferite, carele le lasă Dumnezeu și ne încungiură, pentru ca ... pre niște adevărați fii ai lui și nu poate răbda milostivirea lui cea iubitoare de oameni să ne aflăm pururea în ticăloșii și în nevoi, ce numai așteaptă rugăciunea noastră; ia aminte să auză glasurile noastre; stă pururea cu urechile deșchise, pentru ca să ne asculte, îndată ce vom chiema numele lui cel sfânt. Dară ce voiu să zic de nesimțirea cea mare a oamenilor acestui veac? Toți pătimesc, toți sunt în scârbe, toți suspină supt jugul cel greu ... de a-l ruga și fărde a-i dovĂ©di nevoia lor? Sau, să zic mai bine, carele iaste tatăl acela ce ...
Vasile Alecsandri - Despot Vodă
... FRANCEZI, LEȘI, NEMȚI etc., CĂLUGĂRI (Drama se petrece la anii 1558-1561.) NOTĂ: Versurile precedate de semnul * pot să nu fie declamate în cursul reprezentațiilor (V. A.) ACTUL I Culmea Carpaților ce desparte Bucovina de Transilvania. Un brad, în dreapta. Panorama de munți, în fund. SCENA I JUMĂTATE, LIMBĂ-DULCE JUMĂTATE (rezemat de brad, cântă) Frunză verde ... și Vodă. (Se îndreaptă spre fund.) JUMĂTATE Știu, un nebun de soi Cu visuri de domnie, cum sunt mulți pe la noi. LIMBĂ-DULCE Dar ce văd colo-n vale, în țara ungurească? JUMĂTATE Ce vezi? LIMBĂ-DULCE O ceată-ntreagă cu haină husarească. JUMĂTATE Mulți-s? LIMBĂ-DULCE Mai mulți de zece, mai mulți și vin merei... Dar ceata ... grabă apucă pe cărare La deal... îi vezi? JUMĂTATE Văd... Iată-i ajunși sub dâmbul mare... Țin sfat și iarăși pleacă... Or fi niscai fugari Ce vor să treacă-n țară. LIMBĂ-DULCE Ce-or fi, maghiari, tătari, Să-i prindem. JUMĂTATE Dar, să-i prindem, căci noi suntem de pază Aici, la pragul țării... Feri, măi, să nu ... frumoasă și bogată, Apare-n ochii noștri Moldova, dulce rai, Comoară nesecată de bun și dulce trai. Ea are grâu, și miere, și vinuri, ah! ...
Gheorghe Asachi - Asupra corupției secolului
... nelege a tuna ori nu se poate? Să audă farizeii și a vițiilor gloate, Critico nemituită, adevărul cel curat La acii ce vreau s-asculte spune-l astăzi dizghețat. Unde-i legea cea sfințită și dreptatea nevândută, Între noi din vechi aflat-ați o petrecere plăcută, Pre ... p-un nesigur viitor. Unde-s oameni de parolă, amici unde-s cu tărie, Unde giunii care patriei razim, vânta ei să fie? Soții giugul ce-l giurasă nu voiesc a-l mai purta, Pana nu cată alt merit decât cel a defaima; Patrioții între sine un ...
Alexei Mateevici - Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni
... ușă. Și ,,iertăciunea" și ,,conocăria" sunt foarte frumoase și în diferite feluri. Conocăria — Bună dimineața, cinstiți socri-mari! — Mulțumesc dumneavoastră, băieți militari, Dar ce îmblați, ce cătați? — Ce umblăm, ce cătăm La nime samă nu dăm, Că multe mări am trecut, Multe țări am bătut, Nime seama nu ne-a luat. Dar cine ... sta, Am mai ura, Dar ni-i frică că vom însera Și avem de trecut stânci, Văi adânci, Munți cu brazi mărunți Și întunecoși, Bine v-am găsit sănătoși! Pune plosca la gură, socru-mare, Ce s-a făcut s-a făcut, Nu mai este de desfăcut, Să dai numai opt boi Și șapte vaci, Și apoi ... slăbit de foame. Și vreo câțiva căței de usturoi, Să dam pe la acești ciocoi, Fiindcă au poftit pe la noi, Mulți, înalți, luminoși, Bine v-am găsit sănătoși. Conocăria adusă mai înainte, precum și altele, care tot sunt în felul ei, arată ce însemnătate mare dă poporul nostru nunții și petrecerilor ei și cât de frumos își spune el simțirile puse în inima lui la căsătorie. Conocăria, după ... ...
Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment)
... se intereseze de progresele noastre. Obiceiul de a răscoli prin cataloage notele mi-a pricinuit chiar o mare supărare în clasa V-a, dacă nu mă-nșel. Eram la toate materiile notat excelent, afară de muzică, pentru care nu aveam nici o aplicație. Am fost ... din nou calculul și m-am pomenit corigent. Profesorul de muzică, văzând că mama îl învinovățește pe nedrept, a retras cele 2 puncte ce-mi acordase din cauza me- diei mele superioare. Acasă tata a ironizat-o, rugând-o să nu mai calce pe la secretariat. Când ... să iasă cei dintâi, mă controla uneori fiindcă mă prinsese scriind versuri în loc să citesc pentru examenele de a doua zi. La ce pagină ai ajuns, Cincinat? Eu răspundeam, ascun- zând repede versurile creionate: la 44. Peste un ceas, însă, mama, surprinsă că la o altă întrebare răspund ... de, avea singur dreptate. Mama, tata, unchiul Costache, frații și surorile mele, toți au găsit poezia excelentă pentru un băiat din clasa a V-a de liceu. Poezia nu era iscălită cu numele meu întreg, ci numai cu pseudonimul: C. de la Milcov. Acest pseudonim l-am ...
... sfat cu ei Și s-ascult ale lor vorbe, s-admir faptă glorioasă, Să-mi încurc în minte firul din povestea cea frumoasă, Să văd ce destăinuiește frazul cel îndătinat: Cică-a fost, ce-a fost odată, cică-a fost un împărat. Oh, îmi place mult povestea, căci poporul se descrie Singur el pe sine ... al ei drag El plângând încălecase pe Cal-Galben de sub soare, Căci e năzdravan din fire acest cal, știe să zboare Prin văzduh, până ce lasă stelele-ndărătul său!... Făt-Frumos și Cosintiană! O, cu tot ce Dumnezeu A lăsat frumos și nobil și fermecător în lume, V-a-nzestrat pe voi poporul, inimi blânde cu blând nume, Și-a făcut din voi sub soare tip perfect de frumuseți ... tipurile sfinte de mitologii grecești Se-ncuscrează cu-ale noastre fantazii de prin povești Tot mai mult și tot mai tare, tot mai strâns până ce-n fine Din subiectele-nrudite un subiect comun devine! Din Helada rătăcit-a mitul vechilor eroi Și p-o cale-ndreptățită s-a ... ...
Ion Heliade Rădulescu - Destăinuirea
... mai repezi năvălesc. Pe la-nceputul verii vifore prea geroase Asupră-i se răscoală s-o-nghețe-aci pe loc, Sângele-mi să-l închege, ce-n unde spumegoase Prin vine-mi se repede; dar ea e toat-un foc! Un foc! și ca acela ce arde-ntr-o câmpie Albită de troiene și toată-n vijelie, Ce arde ca să arză, de vânturi spulberat, Arsura e într-însul, care îl mistuiește, Și nimeni nici d-aproape de el nu se-ncălzește; Lumina ... răsplătire? Dragoste e ființa-i, rază de nemurire, Fala vieții mele și însuși al meu post. III Sub degete-mi răsună, liră, te-nfiorează, Spune ce e poetul în ast loc osândit, Cum el dintr-însul raiul oriunde-nființează Și-și face fericirea din bine-nchipuit. Când cântă el, s-aude ... Dragostea lui e flăcări și ura lui detună, Blândețea-i e seninul acel mai luminos. Ferice de acela pe care el slăvește! La nemurire zboară, ce el i-o pregătește; În buza lui e slava ce duhu-i și-a croit; În mână-i e cununa ce ...
Ion Luca Caragiale - Om cu noroc
... a răpit în floarea vârstei pe doamna Guvidi. Sărmana femeie! așa de tânără, așa de frumoasă și atât de iubită! Cine-și putea închipui! Și ce gol a lăsat ea în urmă! "IREPARABILĂ PIERDERE PENTRU CEI CE RĂMÂN NECONSOLAȚI." Acestea sunt cuvintele negre și pline de durere ce le-am citit cu toții pe panglica lată a celei mai frumoase cunune cu violete de Parma, când au urmat tristul convoi. Iar ... când are cineva daraveri mari și multiple, putem spune că o întrece. Și de aceea afacerile casei Guvidi & Co. sporesc mereu și merg din ce în ce mai bine: succesul este robul amicului nostru; norocul umblă după omul acesta ca un câine ascultător și credincios. Mă gândeam tocmai ce roman bogat și senin s-ar putea face din studiul vieții acestui tip de om fericit, pe care-l cunoaștem toți așa de bine în ... marș triumfal în frunte - de neuitat. Familia Guvidi cu nașul ne-a condus la gară. Ne-am suit în vagon cu toții, după ce am mulțumit gazdelor și îndeosebi doamnei, care făcuse onorurile cu grația ei obișnuită etc. N... care n-avea ca noi treaă, a rămas ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecu I
... nefrântă Acelui mândru Luceafăr care Nu să-îndoi și pre cea mai sfântă Lumină-în ceriu viețuitoare A să scula cu războiu, odată! Ce negrijă-acum te ține,-o tată? Tu șezi aici, fără nice-o teamă, Adevărat! Dar sus ce să face, Pe lume, nu știi sau nu bagi samă. Nu vezi ce năpraznă vine-încoace Pe iadul tău? Eși numai, afară, Ș-însuș' a ta vedea-vei ocară!... Încă și țiganii mișei caută Ca să ... nimică? Mămăligă, măi! brânză și clisă! [13] Dă-aheste vă sfătuiți nainte, Dar' nu dă-a voastre goale cuvinte. [14] Când om avea ce mânca și bere, Lesne-om sfătui noi și dă-ahele. Așa zic; asta-i a mea părere!... Când nu-i ce roade între măsele, Atuncia, zieu, nimica nu-ți ajută, De-ai ceti măcar și cărți o sută!..." Întracea să rădică cu ciudă Cucavel, făcătoriu de ... dân iarbă crudă Grâu, dân toporâște săcure!... Hoho! nu vă răpeziți așa tare, Că nu sunt toate, păcum vă pare!... Au doară știți voi dân ce pricină Vodă-așa v ...
George Topîrceanu - A. Mirea: Caleidoscop
... Cine le pricepe zâmbetul fugar? Numai oropsitul mic funcționar! Cât îi par de calde hainele subțiri, În văpaia unei tainice priviri! Un cuvânt, o șoaptă ce de-abia se-ngână, Mai târziu o caldă strângere de mână, — Până când alături ei se duc, perechi, Și se pierd în noaptea ulițelor ... mers. Răspunsul cometei Regret că mă-ntrerupi din cale Cu interviul dumitale, Dar iată, mă opresc o clipă Să-ți dau răspunsul meu în pripă. V-am salutat odată sfera, Acum vreo zece mii de ani, Când astronomii de pe Terra Erau de-abia orangutani. (Flammarion era gorilă, Și bietul Newton ... mi găsesc mormîntul În vreun sistem de constelații, Am revenit zburînd prin spații, Căci nu disprețuiam Pămîntul. (De-ați fi în cer ca mine voi V-ați minuna întotdeauna Cum globul ăsta de noroi Se vede luminos ca Luna...) Și-aveam de gînd — ca un simbol De milenară simpatie â ... fantastic carambol. Și măritându-i neagra humă Cu luminosul meu adaos, Într-un aprins vîrtej de spumă Să ne rostogolim în haos. Dar cînd văzui ce... porcărie (Să-mi ierți cuvântul) ați făcut, Cât sânge-a curs din neghiobie Pe bietul vostru glob de lut, — Ca spaimă, la
George Coșbuc - Dragoste învrăjbită
... George Coşbuc - Dragoste învrăjbită Dragoste învrăjbită de George Coșbuc Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII I Fata sta la poartă, mă-sa la prilaz Nu știu ce-avea fata, că-i era necaz Și umbla de colo până colo beată. O vedea și mă-sa că e supărată Și că-i joacă ... ntoarse-n urmă mamă-sa de-afară Și-a pus mâna-n șolduri și-a privit-o drept: Ai stricat, Simino, ce-ai cusut la piept! Ce-a fost bun: păi, uite mânecile-s rele! Ce-ai făcut? Stai beată și te uiți la ele! Ea prinzându-și toate sculele-ntr-un loc Le-azvârli deoparte: Dă-le, mamă,-n foc ... cu farmec! Tot același gând, Parcă-i sta Lisandru prapur înainte! Se muncea Simina să-și aduc-aminte Când s-au prins la ceartă, pentru ce și cum? Ce-a zis el? Și dânsa ce-a răspuns, și-n drum Cine-a fost s-audă? El a zis: Ei lasă, Pentru-atâta lucru nu ...