Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU SE IA
Rezultatele 271 - 280 din aproximativ 1067 pentru NU SE IA.
Ioan Slavici - Florița din codru
... incat nimeni nu se putea rabda ca sa nu vorbeasca cu ea si nimeni nu cuteza sa priveasca la ea; Florita era frumoasa incat nimeni nu se putea rabda ca sa nu priveasca la ea si nimeni nu cuteza sa vorbeasca cu ea. Crașmarita atata era de frumoasa incat, daca-i vedeai fata oglindita in fata vinului, ti se parea cum ca vinul e mai tare și mai infocat; Florita atata era de frumoasa incat, daca-i vedeai fata oglindita in fata ... in dreapta, da in stanga, sparge, șterge, curateste, s-a chitit, s-a pieptanat... cum fac adica muierile cand nu e ca totdeauna. Din zori de zi pana in pranzul cel mare nu s-a mai mișcat de la cautatoare: tot s-a sucit și dessucit, pana cand nici ea singura nu stia ce are sa mai faca. Cand se samti gatita cum se cade, ea se puse inaintea cautatoarei, privi indelungat si cu drag la fata sa, apoi grai: - Frumoasa sunt, oglinda? - Frumoasa, zau, raspunse cautatoarea; pe de o suta și ...
... mine, zise boierul, care ședea acum pe un jilț în mijlocul țăranilor. — S-avem iertare, cucoane, n-om putea, că doar acolo-i greutate, nu șagă. — Ia cearcă și vezi. Moș Ion Roată se duce și vrea să ridice bolovanul, dar nu poate. — Ia du-te și dumneata, moș Vasile, și dumneata, bade Ilie, și dumneata, bade Pandelachi. În sfârșit, se duc ei vro 34 țărani, urnesc bolovanul din loc, îl ridică pe umeri și-l aduc lângă boier. — Ei, oameni buni, vedeți? S-a ... câțiva într-ajutor, treaba s-a făcut cu mare ușurință, greutatea n-a mai fost aceeași. Povestea cântecului: Unde-i unul, nu-i putere, La nevoi și la durere; Unde-s mulți, puterea crește, Și dușmanul nu sporește. Așa și cu Unirea, oameni buni! Credeți dumneavoastră că, de-a ajuta Dumnezeu a se uni Moldova cu Valahia, avem să fim numai atâția? Frații noștri din Transilvania, Bucovina, Basarabia și cei de peste Dunăre, din Macedonia și de prin ... suntem chemați a purta împreună tot noi, opinca, o stâncă pe umerele noastre... Să dea Domnul, cucoane, să fie altfel, că mie unuia, ...
Grigore Alexandrescu - Polovraci
... Grigore Alexandrescu - Polovraci Polovraci de Grigore Alexandrescu Cu toate că mănăstirea Polovracilor nu este din cele însemnate ale Micii Valahii, dar poziția ei și frumoasa peșteră de stalactiți ce se află acolo o fac vrednică de băgare de seamă. Ea este așezată pe o întinsă câmpie, între 2 stânci care încep două șiruri de munți ... este pe malul din dreapta, are curți de zid și vreo 5 Â 6 chilii, care slujesc de locuință unui gros arendaș. Nici un călugăr nu se află acolo, afară de preotul orânduit pentru slujba bisericii. Această mică mănăstire s-a fondat pe la anul 1640 de jupân Danciu Părăianu ... 2 chipuri sălbatice ca 2 tâlhari, care, cu armele gata, așteaptă pe trecător. Împotrivă, contrastând cu această scenă, o despărțire formează un alcov; o femeie se arată în fund și privește prin dantelele unei perdele ce se coboară din bolta stâncii, în îndoituri grațioase; la un loc bolta se pleacă, încât abia te strecori de cealaltă parte; apoi iar se ridică, apoi se întinde și se lărgește, formând o a 2-a peșteră și desfășurând o nouă priveliște. Aci
... străină De-a lor sistemă-i dizbină; Din apoasa lor camară Ieșia adeseori, Pe răcoare, cătră sară, Cu soția-cel castor, Și primblându-se prin lac Scotea-n aer a lor cap. Lua aminte și vedea Ce la curte se dregea, Cât-armonie, lumină, Se lățea prin cea grădină, Cum prin înflorit parter, Cu-nvățatul guverner, Tineretul boierin Dialect vorbea străin. La aceste luând sama, A castorului madama ... gros scăpând afară Și zburând din țară-n țară, După multe avanture, Parcă înadins chemat, Prest-un ram s-au așezat. Și s-arete că nu-i mult, Vorovind aice cu sine Cuvințele tot streine, La castori mult au plăcut, Că avea și o figură Plină de învățătură. Castoreasă, cu mirare ... bună De castană și d-alună. Iată curs-acum începe În principii să-l adăpe Guvernorul papagal, Dizvălind a lui moral. În timp nu îndelungat Pre castori au învățat, Cu deplină sârguință, Papagalilor știință: Cum să salte, să se strâmbe, Fără noime-a vorbi limbe, Capu-ascunde sub aripe, Cum să șuiere, să țipe, Cum să de din cap, din coadă, Și ...
Alexei Mateevici - Fie voia ta!
... ea cade-n pat zdrobită Și de milă, și durere. Și privirea i se stinge Și puterea toată-i piere... Copilașii plini de groază Plâng, se vaietă și zbiară; De-a lor țipete de groază Chiar și moartea se-nfioară. Toți o strigă și-o sărută Și-o dezmiardă fiecare: ,,Mamă, mamă, scumpă mamă, Vom fi buni, o, milă-ți fie, Nu muri! deschide ochii! Lasă-ne-o, o, Doamne, vie! N-auzi, mamă?" Ș-a lor lacrimi Și durerea lor nespusă N-ar putea ... s-o facă spusă... Moartea galbenă ca ceara Stă la căpătâi c-o coasă, Dar și ea simțește lacrimi Că îi pică jos pe oase. ,,Nu, nu pot, ea se gândește; O mai las pe biata mamă Să-ngrijească copilașii Amărâți și plini de teamă, Voi răbda chiar și osânda, Dar o las această seară ... umbră nevăzută A ieșit pe ușă-afară. * Se deșteaptă biata mamă Ca trezită fără veste, Plânsul pruncilor, durerea I se par numai poveste. Se ridică de pe paie, Copilașii-n brațe-i strânge Și-i sărută și-i dezmiardă, Că nici unul ...
Ion Luca Caragiale - Corespondența sentimentală
... confusiune, și atunci tot ce puteai a-mi impune eram gata a fi ascultat și mă supuneam ordinelor: așa zicu (ce se facu, je vous aime, mon ange, ma aimee), desprețuiescu pe toate, și voiu desprețui, insă pe tine nu potu, sum nebunu, anii tineri mi se ducu și o dată cu ei se duce și ai tăi și atunci va fi tărziu, căci o să-ți suveniezi că a fost o ființă care te-a ... ai la fereastră. Astă-zi Mari ceea ce doream, am reeșitu, dupe cum odinioară uă spuneam au grandde Mama. Sunt adesea trei saptămăni de cănd se ține de capu meu să mă insinuese uă familie, insa amorul de care poate cineva muri nu mă lasă, mi se pare că inaintea ochiloru este uă nălucă cănd ’mi pomenesce ’mi spune de uă altă ființă. — Nu vezi Mari, nu observi, că te iubescu, ah dumnezeulu meu, aibi indurare, și fă ca acea ființă pe care uă am, să cadă astfel cum sum, găndeștete Mari ... cum credu, ai făcutu lectură Romantică, și ai avut destulă probă cum respingătorul cade, iubesce, și aceasta o face tărziu cănd primul respinsu e rece, nu
Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în voiaj
... călare de-o parte și cu un andenken din dos... Cum vă pare așa bazaconie? te mai încrezi în baroni de drumu mare?.. Dar asta nu-i nimica, pe lângă ce mi s-a întâmplat în urmă. Plodu cel de Guliță se cobora Ia toate stațiile... Copil nu-i, mă rog?... îl trimiteam cu Ioana țiganca pentru ca să nu se prăpădească; când aproape de Viena aștept să se întoarcă în vagon... nu vine. Conductoru închide oblonul, clopotu de la stație sună de trei ori, mășina șuieră, trenu se pune în mișcare, și Guliță nu-i!... Sfinte Panteleimoane! era să turbez... Scot capu pe fereastră și încep a striga: “Guliță? Ioană! cioară! dimone!â€� Tufă... “Monsiu ... în șepte luni, chirciți, oftigoși ca vai de ei!... Cât despre bucate de cele sănătoase ca la noi, precum: musaca, capama, ciulama, baclava, cheschet... nici nu se pomenește... însă nu face nimică... Parisul nu are seaman pe fața pământului, și pot zice că nici chiar Bucureștiul nu-l întrece... adică să fim drepți... nu-l întrece. Ce nu ...
... heretisesc. Noroc, întru mulți ani și ceas bun îți doresc! CUCOANA NASTASÂICA Și eu asemene. CUCOANA ZAMFIRIȚA Da pentru ce, și cum? CUCOANA MĂRIOARA Pân'nu se face foc nici nu mai iese fum. Și, dar, la ce de noi așa tăgadă mare, Când Ieșul tot acum această vorbă are. Doar nu-i ceva de rău, găsind o văduviță Pe un adevărat prieten de credință; Și cu postelnicul, zău, nu ți-a fi urât. CUCOANA ZAMFIRIȚA Eu foarte mult mă mir de unde-ați auzit. CUCOANA NASTASÂICA Postelnicul ne-au spus și ne ... El încă au rămas, iar eu m-am depărtat: Vistiernicu-mi era un dușman ne-mpăcat. Așa sunt toți la noi: cum capătă vrun loc, Se pierd, se nebunesc... NOULEȚ Ba să mă ierți, mă rog! Că nu sunt toți așa: și mulți boieri cinstiți În slujba patriei i-avem noi ispitiți, Cu minte vrednică de orice cabinet. POSTELNICUL Dar dumneata erai atuncea ... Poți dumneata cât vrei de-aceasta să te meri. Zavistia la voi îi boală din născare, Ce, după cum s-au zis, în lume leac nu are. Așa, doar au cei mulți a mea învățătură, Sau sunt asemene ca mine buni la gură?! De mine dascălul grecesc ...
Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476
... încât, fără a le lăsa vreme de a se întruni, îi înfrânge și-i alungă. Numeroasă mulțime piere de sabie, alta se îneacă în Moldova și în Siret ș. a." [3]. Aceste nu s-au întâmplat niciodată. Ștefan vodă o dată s-a luptat cu turcii la Războieni și atunce a fost biruit. Niciodată ... și puterea cea dumnezăiască, cum să vrea tocmi voia lui Dumnăzău cu a oamenilor; așea i-au cuprins pe turci o negură cât nu se vedea unul cu altul, și Ștefan-vodă tocmise puținei oameni, despre lunca Bârladului, ca să-i amăgească cu bucine și cu trâmbiță dând semne de ... 1475 [6]. Acest oraș era, cum am zice, o parte a Moldaviei; căci, de la începutul principatului, genovezii, stăpâni ai Caffei, simțiră că nu se vor putea ține multă vreme în Crimeea, din pricina popoarelor barbare ce-i învecinau. Ei, dar, căutară a se uni cu moldovenii, nația cea mai puternică și mai policiată. Alexandru cel Bun fu cel întâi domn care se ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Liniște
... La ora mâncării m-am așezat la o masă din apropierea lui. Întotdeauna o liniște adâncă îl înghite ca într-un coșciug de plumb. Respirația nu i se simte. Privirea îi e pironită în farfurie. Mâinile i se mișcă c-o îndemânare și c-o precizie de spaimă. Furculița, cuțitul și lingura nu i se simt. Când poruncește servitorului, glasul nu i s-aude. Mănâncă și te îndoiești dacă mestecă. E cald. Sudoarea îi brobonează fruntea, îi picură pe veșminte; el nu se șterge; vântul răscolește praful și gunoaiele — căci lumea mănâncă în curtea birtului — vârtejul trece peste dânsul; lumea zărvăie; mulți se supără că nu sunt bine serviți; el tace. Și de-o lună de zile de când stă la băi n-a vorbit cu nimeni, n-a ... frumușică către un căpitan de tunari, ce galbenă și ce întinsă piele are pe obraji mutul care mănâncă singur, care tace fără a se gândi, care mănâncă fără a mesteca, care mișcă buzele și nu i se aude glasul? Nu
Mihail Kogălniceanu - Iluzii pierdute. Un întâi amor
... aeronautica lor, sau mai moldovenește cu plutirea lor în aer, serbarea vreunui iarmaroc și să slujească de pildă pacinicilor locuitori. Cum îți spuneam, societatea noastră se afla într-o uliță fără nume. Ea se alcătuia de cinci tinere dame și demuazele, de vro trei bărbați însurați și de vro patru tineri, sau holtei, cum se zice la țară. Prin un fenomen neobicinuit în pocita capitalia noastră, societatea aceasta era singură în felul ei. Bărbații nu erau zulari și nu vedeau în fieștecare pe minotaurizatorul lor, cum zice dl. de Balzac, adică, românește, pe împodobitorul capului lor. Tinerii asemenea nu aveau pretenția, ca Don Juan, să găsească în fieștecare femeie sau fată o izbândă a duhului, a frumuseții și a ... lor nu zburau în dreapta și în stânga, chipul cel mai nesmintit de a se face nesuferit tuturor femeilor. Damele erau îmbunătățite cât se poate, însă nu erau prude, plaga societății noastre. Dacă ești get-beget moldovan, dacă nu ești neologist, dacă nu ești abonat la nici o foaie românească, negreșit că cu un aer oțărât mi-i întreba ce-i prudă ? Și eu, cu tot respectul ce ... ...