Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CUM SE NUMEȘTE
Rezultatele 271 - 280 din aproximativ 411 pentru CUM SE NUMEȘTE.
Titu Maiorescu - Eminescu și poeziile lui
... Titu Maiorescu - Eminescu şi poeziile lui Eminescu și poeziile lui de Titu Maiorescu 1889 Tânăra generație română se află astăzi sub influența operei poetice a lui Eminescu. Se cuvine dar să ne dăm seama de partea caracteristică a acestei opere și să încercăm totdeodată a fixa individualitatea omului care ... între popor și clasele lui culte. De la 1860 încoace datează îndreptatea: ea începe cu Vasile Alecsandri, care știe să deștepte gustul pentru poezia populară, se continuă și se îndeplinește prin cercetarea și înțelegerea condițiilor sub care se dezvoltă limba și scrierea unui popor. Fiind astfel câștigată o temelie firească, cea dintâi treaptă de înălțare a literaturei naționale, în legătură strânsă ... la un trai mai regulat. Și nici de nefericiri cari ar fi influențat sănătatea intelectuală sau fizică a lui Eminescu nu credem că se poate vorbi. Dacă ne-ar întreba cineva: a fost fericit Eminescu? Am răspunde: cine e fericit? Dar dacă ne-ar întreba: a ... dea la Convorbiri literare . Și dacă pentru poeziile lui, în care și-a întrupat sub o formă așa de minunată cugetările și simțirile, se
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F
... atunci vrĂȘnd-nevrĂȘnd am fi silițÄ a recunĂ³sce că naționalitatea română s'a format anume în Illiria, iar nicÄ de cum la Nord de Dunăre. NumaÄ printr'o comunitate de origine, și printr'o intimă veche conlocuire totodată, se pĂ³te explicĂ natura cea organică primordială a legăturilor între limbile română și albanesă. Și dzicĂȘnd acĂ©sta, eÅ am în vedere nu ... prin-tr'o altă idee în locul celei latine. Un exemplu: o mică bucățică de carne, care spîndzură la capÄ•tul cerului gureÄ în gât, se chemă franțusesce luette, în vechea francesă l'uvetĂe, deminutiv din latinul uva, adecă struguraș, iar românesce se dice omușor, deminutiv din om «homo». La FrancesÄ, asociațiunea de ideÄ este latină, după cum latină e și materia cuvîntuluÄ, căci aceeași părticică a corpului la vechiÄ Romani, în PliniÅ anume, se chĂ©mă uva «strugure». Ce fel de asociațiune de ideÄ să fie Ă³re omușor la Români ? Prin materie, cuvîntul e latin; dar din ... albanes. Prin fond dară, prin fondul cel nealterabil și neînlăturabil, Românul e Albanes, după cum
... joc și trece de-a lungul ulițelor, nevestele și babele pizmașe de tinerețe grăbesc la portiță și privesc în urma ei. E frumos cum își ține capul, cum își poartă trupul și cum se mlădie la tot pasul; și frumos îi șade părul creț pe frunte, frumos i se lipește bogata salbă pe sân, frumos îi cad altițele pe brațe și catrința bătută în fir frumos i se rotunjește pe pulpe. Chiar babă să fii, o privești și ai dori s-o tot vezi. — Oare cine, soro? zice una. — Cine altul ... să vie cineva și să le spuie că nu-i așa, pentru ca să-i puie pe gânduri și să-i facă a se întreba cum adică este. Cineva! Dar cine? Dintre toți unul singur era care ar fi dorit să se puie împotriva gurii satului, dar acesta era tăcut și gânditor. În toate duminicile și zilele de sărbători, dis-de-dimineață, cobora despre munte și intra ... Marta. — Nu-mi pasă! îi răspunse Marta încălzită. Cântă mai departe. — Dar e târziu! — Cântă! îi zise ea încă o dată. Miron se simți cuprins de un fel de beție, se ...
Antim Ivireanul - Cazanie la Vovedenie Bogorodițe noemvrie 21
... lui Dumnezeu? O țin lucru necuvios și lucru de nimica, zicând multe cuvinte deșarte, carele mă rușinez a le grăi. Însă Dumnezeu, după cum zice David: Voia celora ce să tem de dânsul va face și rugăciunea lor va asculta. Împlinindu-se sorocul sfatului lui Dumnezeu, cel mai nainte de toț vĂ©cii și sosind vremea și ceasul acela, aflându-se și vase alĂ©se ca acĂ©lia, binevoi Dumnezeu dă dăzlegă sterpiciunea Annei și născu prin făgăduință, după cum au născut Sarra pre Isaac, Revecca pre Iacov, Rahil pre Iosif, fămĂ©ia lui Manoe pre Sampson, Anna, fămĂ©ia lui Elcana pre Samuil și ... cuvine că să lăcuești într-însa, că acelia câte sta într-însa ție să închipuia. Drept acĂ©ia, deaca s-au arătat adevărul, trebuie să se rădice umbra. Întră, fiica lui Dumnezeu, cu bucurie și te veselĂ©ște într-însa, că am cunoscut cu adevărat că s-au apropiat mântuirea lui ... acoperământul goliciunii strămoșilor, oglinda prorocilor și izbăvirea lumii. Deci, cu acĂ©ste puține cuvinte ce am zis, înțelĂ©gerea noastră cea de pre urmă iaste cum că pentru 2 lucruri au întra sfânta Fecioară în Sfânta Sfintelor: una pentru ca să ...
Anton Pann - Norocul și mintea
... de suflet dacă îl numește, Apucă-l învață și a sfătuiește î În ce chip în lume trebui să trăiasca, Ce fel să se poarte și cum să vorbească. Îi da-nvățătură în zilele toate, Dar să-l mai doplească vedca ca nu poate, Ca cînd oarecine ar lua bașteanul Să-l ... l-am putut crește Să se poartce-n lume precum trebuiește. Acu-ntîiași dată l-am luat cu mine, Ca să-l port să vază cum e-n țări streine Ș-am nădejde bună, după a sa minte, A-l învăța toate d-acum înainte. N-am ... duce Să-ntreb de voiește și fiu-ml cel dulce. Ș-în prînzul acesta după ce cinstiră Pe neguțătorul și îl omeniră, Cînd vru să se ducă, îl petrec grămadă Și duce la mare cu mîndră paradă. Aci cum sosește, la fiul său spune De va să se-nsoare și să se cunune. El, nerodul, fuse la vorba lui gată Ca să se însoare, să ia așa fată. Deci dar negustorul, văzînd că voiește Șade lîngă dînsul și îl sfătuiește Ce fel să se poarte către împăratul,
Gheorghe Asachi - Voichița de Românie
... fie, Ferice fii, dar, aleu, nu m-uita. (Bis) Ambii: Ori ce soartă a să fie, Giur c-amorul n-oi uita! (Codrat se duce) Scena III Mina Se duce, aleu, Amorul meu! Mă lasă în văduvie, Când oare a să vie? (Plânge) Horul femeilor: A ta plângere-nfrânează, Doamno ... Curierul: Ascult! (Se duce.) Scena VII Vlad: (singur) Pe Osman l-am ademenit, și cu agiutorul lui vom combate pe inimicul meu. Cu pași repezi se apropie oara dezlegării soartei mele, luceafărul meu pănă acum mi-a favorat, el va lumina și acum, cungiurată de nourii înunecați, calea care ... să le pui în lucrare cu toată energia. Codrat: De-agiuns este un cuvânt al tău, Doamne, ca să plinesc scopul cu tot zelul meu! (Se duc amândoi.) Scena IX Se aude mare zgomot; femeile spăriete, încărcate cu a lor prețuoase efecte, aleargă în toate părțile. Hor: Amar mie, amar mie, Turcul vine cel ... mie, Ne-or să ducă în sclavie. (Spăriete, fug.) Actul II Scena I O grotă întunecoasă. Sabina, Voichița și stol de femei. Sabina: Oare când se ...
... iadă (Iar unde omul este pe cale de sporit Oricare suferință O poartă, mulțumit, Vânând a lui dorință.) Nu după multă vreme ieduța se născu. De aldămaș țăranul la crâșmă petrecu. Dar când napoi se-ntoarse, Văzând cum sare iada de pe bordei pe casă, El a bufnit de râs, Și în proverb a zis: — Căprița sare masa ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Domnița Voichița
... s-o sfarme Și-un țipăt crunt: „război, război“ cu spaimă-n suflete pătrunde Și — Dumnezeu mai știe unde? — Îndrăgostiții amândoi se duc, se pierd printre răchite, În luntrea cu lopeți grăbite. Stau două tabere-n tăcere pe maluri, cu priviri severe pândindu-se în ceas avan. Se ceartă între dânșii frații Români ce-s fiii unei nații coborâtoare din bărbații viteji ai marelui Traian. Căci iată, al Moldovei Tată, Ștefan, erou între ... simțit deplin căldura acelor inimi de flăcăi ce i-au răspuns c-un falnic "Ura!" Înfiorând și munți și văi. Prelung un bucium dă semnalul. Se-azvârle Vodă-n șea, măreț. Nerăbdător nechează calul Și tremură sub călăreț. Apoi copitele-și avântă Și drumului se-așterne-n zbor Și unde țărna o frământă se-nalță o perdea de nor. Răsună-n patru zări ecoul sublim al glasului domnesc ce poruncește: "înainte!" Și toți năvală-n vijelii pornesc, iar soarele ... fi cruțat..." Și-a spus cu-ncețoșată minte, cu sufletul împovărat, Ștergându-și lacrima fierbinte aprodul trist și-ngândurat. Cu somnoroasele lui unde Se scurge Sociul liniștit, Dă soarele în asfințit, Și după dealuri
... un înger ... cel mai blând, Îngenuncheat l-a lui picioare cântă Pe arfa sa și aerul roșește De voluptatea cântecului său... Nu credeți cum că luna-i lună. Este Fereastra cărei ziua-i zicem soare. Când îngeri cântă de asupra raclei În lumea cerurilor  ele-albesc. Și nu ... ntemeiată Pe rău și pe nedrept și pe minciună, Și din știința morții  a renturnării În corpul mort, din care am ieșit, Se naște veșnica nefericire. Suntem copii  etern nefericiți. Dar în zădar, căci suntem după chipul Și-asămănarea lui. Noi suntem răi Fără de-a ... lor răscoală, Ai înzestrat pământul cu gândiri, L-ai înarmat cu argumente mari Contra lui Ormuz. Și el ca tine a devenit rebel, Se zvârcoli spre ceruri spre-a le sparge, Mișcând aripile-i de munți de piatră, Puterea sa cumplită  contra Lui . Dar deturnat el ... granit. A lui gândiri încremeniră reci În fruntea sa de stânci și deveniră: Rozele dulci rubine; foile, Smaralde, iară crinii, Diamante. Sângele său Se prefăcu în aur, iară mușchii Se ...
Constantin Negruzzi - Pirostia Elenei
... atâta huiet, trecând însă printre Chiclade, ei au fost răpeziți de o strașnică furtună. și, cum ei vedeau minuntul în care corabia lor era să se sfărâme de stâncele ostrovului Co, ei au făcut o rugăciune lui Posidon: — O, cel mai nestatornic din nemuritori, i-au zis încetișor Elena, ajută ... bate joc de învățăturile și de pravilele mele și de pravilele tale! Așa de a purure îmi poftește acest cuvânt al Schitului Anaharsis cum că pravilele sunt o mreajă a paingului, în care muscuțele se prind, iar prin care muștile cele mari vor scăpa totdeauna. — Și de ce nu-ți închizi ușa la acest obraznic? — Bine, de-i ... că acest om va fi el. — Iată un nebun foarte hotărât, au zis solii. — Și foarte primejdios, au urmat Solon. El are, după cum v-am mai spus, meșteșugul de a linguși obștea, și acesta este meșteșugul de a o stăpâni. El se laudă, el spune că o va în văii ca cu o mreajă, și după ce m-au mâniat prin înfricoșările sale, el mă defăima că ... și ...
Jean-Fran%C3%A7ois Marmontel - Pirostia Elenei
... atâta huiet, trecând însă printre Chiclade, ei au fost răpeziți de o strașnică furtună. și, cum ei vedeau minuntul în care corabia lor era să se sfărâme de stâncele ostrovului Co, ei au făcut o rugăciune lui Posidon: — O, cel mai nestatornic din nemuritori, i-au zis încetișor Elena, ajută ... bate joc de învățăturile și de pravilele mele și de pravilele tale! Așa de a purure îmi poftește acest cuvânt al Schitului Anaharsis cum că pravilele sunt o mreajă a paingului, în care muscuțele se prind, iar prin care muștile cele mari vor scăpa totdeauna. — Și de ce nu-ți închizi ușa la acest obraznic? — Bine, de-i ... că acest om va fi el. — Iată un nebun foarte hotărât, au zis solii. — Și foarte primejdios, au urmat Solon. El are, după cum v-am mai spus, meșteșugul de a linguși obștea, și acesta este meșteșugul de a o stăpâni. El se laudă, el spune că o va în văii ca cu o mreajă, și după ce m-au mâniat prin înfricoșările sale, el mă defăima că ... și ...