Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru DIN CE

 Rezultatele 2681 - 2690 din aproximativ 2833 pentru DIN CE.

Alecu Donici - Câinele lătrând

... la acea casă — Cum nu urăști lătrând, Când lumii nici nu-i pasă De-un câine hămăind Și cum poți tu alege Pe răi din acei buni? — Pot, câinele răspunse, eu am instinct, am lege De-a nu spune minciuni. Vezi ist trecător simplu ce merge cu pas mare, Statornic, așezat; El este bun, își cată de drum cu nepăsare Și trece nelătrat. Dar iată, un rău vine; vezi-l ...

 

Alecu Văcărescu - Oglinda cînd ți-ar arăta

... în ea cînd ți-i arunci     Dă tot să-ntunecă atunci         Și dă te și arată         Iar nu adevărată.     D-aceea nu da crezămînt     Oglinzii ce cu scăzămînt         Îți face înșălăciune         Și tot minciuni îți spune.     Ci cîtă ești să știi, dă vei,     Oglinzii ce cu scăzămînt         Îți face înșălăciune         Și tot minciuni îți spune.     Ci cîtă ești să știi, dă vei,     Da crezămînt ochilor miei,         Fiindcă nu te-nșală ... într-a lor vedere         Vezi cît ai putere.     Crede-i săracii cînd îți spun     Că numai ție să supun         Și că le ești din

 

Grigore Alexandrescu - Papagalul și celelalte păsări

... și celelalte păsări de Grigore Alexandrescu Lăsând a sa colivie, În pădure vru să vie Papagalu-a se plimba; Și îndată ce ajunse Să judece el se puse Păsările ce cânta. Că deloc nu suie bine, Că glasul ei prea lung ține, Filomelei tot zicea. Și așa pe orișicare Pasăre mică sau mare El să ... să vorbească Cu dânsul, și să-l silească Să cânte ceva, zicând: "Cântă dar tu, împărate; Fă această bunătate, Un exemplu să ne dai: Căci din a ta șuierare, Socotim cu-ncredințare Că prea minunat glas ai." El atunci stă la-ndoială, Și prea cu multă sfială Le răspunde ...

 

Vasile Alecsandri - Păsărica mărei

... zile-acum pe mare, Navigînd fără-ncetare, Noi pămîntul l-am zărit ! Vîntul suflă și ne-mpinge; Orizonul ne încinge Ca un cerc nemărginit. În ce parte se răpede, Ochiul omului nu vede DEcît umede cîmpii. Marea-i lată și adîncă ! Cine știe mîine încă De-om mai fi pintre cei ... saltă, cîntă, Ne uimește, ne încîntă Și-apoi zboară ca un vis. Într-un suflet cu simțire Astfel glasul de iubire Sună dulce-ncîntător, Și din noaptea-ntunecată Îl trezește de-i arată Mult ferice viitor. Astfel glasul libertăței Va suna-n ziua dreptăței Pentru biata țara mea, Și din

 

Vasile Alecsandri - Gondoleta

... Vasile Alecsandri - Gondoleta Gondoleta de Vasile Alecsandri Cu Ninița-n gondoletă Când mă primblu-ncetișor, Trecătorul din Piațetă Ne privește-oftând de dor, Atunci cerul se-nsenină, Lucind vesel l-amândoi, Ș-Adriatica s-alină, Se alină pentru noi. În laguna de ... Gondoleta saltă lin, Cu Ninița legănată Legănată pe-al meu sân. Mână vesel, lopătare, De la Lido la San-Marc. Ia de-alung Canalul Mare Ce se-ndoaie ca un arc. Mergi cât draga mea Ninița, Stând la peptu-mi înfocat, Mi-a dat dulcea să guriță, Mi-a ... Cât va fi în ceruri luna, Cât va fi senin pe cer, La Gindeca, spre lagună, Zbori, voinice gondolier. Du-ne, Toni,-n liniștire Pân' ce

 

Grigore Alexandrescu - Nebunia și amorul

... singuri pe o câmpie, În primăvara vieții lor. Știți că copiii cu înlesnire Găsesc sujeturi de neunire; Ei dar odată se gâlceviră Pentru o floare ce întâlniră. Striga Amorul în gura mare; Cealaltă, însă, minut cumplit! Îl izbi-ndată atât de tare, Cât de lumină ea l-a lipsit ... adună sfatul cel fără moarte Și hotărâră în obștea lor Ca Nebunia în veci să poarte, Să cârmuiască pe orbu-Amor. Această dreaptă, grea osândire. Din ziua aceea luă-mplinire; Din

 

Ștefan Octavian Iosif - Nu știu, n-am văzut

... știe! Eu nu știu, n-am văzut!... Spun în sfârșit cu toții c-au vilegiaturat, Că aerul pe-aiurea nu s de comparat Cu cel din Capitală, că-n timp de două luni, Au auzit cu toții și au văzut minuni… Me-ți întreba acuma : „Dar tu ce

 

Ștefan Octavian Iosif - Singur (Iosif, 2)

... Auzi cum șiruie afară, De-a lungul streșinilor, ploaia ! Trist, ca o plîngere-necată, Răsună-n noaptea cea pustie, În noaptea asta-ntunecată Ce-ți pare-un veac de insomnie... Și cum în van te lupți cu firea Să cauți vieții tale țîntă, Să smulgi o rază din

 

Dimitrie Anghel - Nu știu, n-am văzut

... știe! Eu nu știu, n-am văzut!... Spun în sfârșit cu toții c-au vilegiaturat, Că aerul pe-aiurea nu s de comparat Cu cel din Capitală, că-n timp de două luni, Au auzit cu toții și au văzut minuni… Me-ți întreba acuma : „Dar tu ce

 

Grigore Alexandrescu - Bursucul și vulpea

... îi venise rîndul și el să domnească Peste un pogon de tufe, în pădurea părintească, Pe marginea unei ape. Rigatul îi era mic     Și acei ce îl văzură     Toți într-o unire zic     Că nu era alt nimic     Decît o miniatură.     Dar riga voiajase,     Și-n streinătate-aflase     Că un bursuc ... Într-acest chip redijate: „Către armiile noastre de linie și de mare, Cavalerii, infanterii și-artileriei ușoare,     Poruncim… și celelalte.“ O poruncă din acestea, nu știu cum s-a întîmplat,     De vînt a fost aruncată     În țara învecinată, Unde domnea leopardul; acest domn s ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Mănușa (Iosif)

... Dar leul în sus Se-nalță urlând, și toți s-au supus. Și tac îmbufnate, În cerc întinse, De setea sângelui aprinse Felinele înfricoșate. Atunci, din balcon Cade-o mănușă din mâini delicate Între tigru și leu, la mijloc. Iar Cunigunda-n bătaie de joc Se-ntoarce spre cavalerul Delorges: — De-ți este amorul așa ... Se grămădesc să-l vază. Și el, liniștit, aduce mănușa-napoi. Curtenii prind să-l aclame. Iar Cunigunda jubilează, Norocu-i râde în ochii vioi: Ce gingaș zâmbește, primind pe viteaz!... El, mândru, i-aruncă mănușa-n obraz: — Răsplata, doamnă, n-o mai vroi! Și pleacă, fără să cate-napoi ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>