Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru P��N
Rezultatele 261 - 270 din aproximativ 583 pentru P��N.
Dimitrie Bolintineanu - Daniel Sihastru
... am un vis? Capul ce se pleacă paloșul nu-l taie, Dar cu umilință lanțu-l încovoaie! Ce e oare traiul, dacă e robit? Sărbătoare-n care nimeni n-a zâmbit? Viața și robia nu pot sta-mpreună, Nu e totd-odată pace și furtună. Doamne! tu ai dreptul a schimba ...
Ion Luca Caragiale - Zig-zag!...
... ce-am ales pentru a boteza strofele mele de simplă proză îmi permite, iubiți cititori, a-mi lăsa condeiul să meargă-n voia fantaziei mele rătăcitoare. Fericiți-mă cu grațioasa d-voastre atențiune în ceea ce privește următorul tabel caracteristic. Timpul în care se desfășură acțiunea este ... pe la Sântul Andrei, cap de iarnă, când plouă, ninge, îngheață, se topește, și e lapoviță și polei, și curg strășinile, și crivățul se bate-n cap cu austrul. Pe când mai este așa ca la vrun ceas și jumătate până la ziuă, de e-ntunerec beznă, cinstitul cetățean, îmbrăcat cu ... siberiană, încălțat cu o păreche de picioroange solide, înarmat în mâna dreaptă c-un baston lung prevăzut cu o cange de fier la vârf și-n mâna stângă purtând un felinar cu vopaiță, pornește din fundul mahalalei, de la locuința lui, și, încercând înainte tărâmul cu vârful bastonului, spre a ... nu se poate mai minunată ocaziune pentru ca să rădicăm ad-hoc rugăciuni spre pioasa memorie a preademnilor noștri strămoși. Se sculau până-n ziuă și se culcau cu găinele, fără să tresară când, pe stradă sau la fereastra lor, glasul vătășelului de noapte intona răgușit vestitul ,,Cine-i ...
... stânga. O, sfântă libertate! Am putea pentru ca să zicem că nu e ceva mai sfânt pe lume! și putem pentru ca să afirmăm că n-au fost vreodată două picioare mai fericite decât acuma piciorul drept al lui Lache și piciorul stâng al amicului său. De fericire, ele nu mai ... încep să palpite și să zvâcnească nebunește la ideea că o nouă eră de sclavie și de-ntuneric trebuie să-nceapă: o adevărată revoltă, care n-ar putea fi năbușită decât cu praf de federvais; dar praful lipsește, și revolta triumfă. Lache zice: — Nu merge! — Nu merge! zice și ... Ce e?... Un câne englezesc al unui ofițer, câne dresat la circ să servească pe stăpân ca fecior în casa, face sluj ținând două ghete-n gură. 8 ore seara. Lache și amicul stau în trăsură picior peste picior, cel de dasupra numai în ciorap crem. Lache zice: — Hai să ... tramvaiul, la Mitică Georgescu. Dar, vai! fatalitate, ca să zicem așa! La Mitică, amândoi sunt forțați să scoață iar câte una, însă acuma viceversa: Lache p-a din stânga și amicul
Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată
... ca niciodată etc. A fost un împărat ș-o împărăteasă. Ei aveau numai o fată și o păzea ca lumina ochilor lor. Ea n-avea voie să iasă nici până în grădină fără dădaca ei. Aceasta o ținea de aproape și n-o scăpa din vedere nici cât ai da în cremene. Fata, tot șezând la fereastră, vedea pe un june fluieră-vânt de colo până colo ... și intră în curte. Pasămite palatul acela era al unor zmei. Flăcăiandrul nostru cel viteaz, carele nu știa ce este frica, intră și în palat. P-aci, p-aci era să-și iasă din minți de mirare și să-și piarză cumpătul dând de atâtea lucruri, ce nu mai văzuse el în viața ... năpaste ce a căzut pe capul meu pribegesc de sunt atâți mari de ani. - Eu știu un leac pentru boala dumitale, stăpână; dară n-are cine se duce să-l aducă. Și îi spuse o sumedenie de minuni ce făcuse leacul ce zicea că ar fi bun pentru ea ... una, din alta, se înțeleseră la cuvinte. Vezi că, măre, aceasta era scrisa lui. El nu mai văzuse până atunci alt chip de muiere, decât ...
Petre Ispirescu - Cele trei rodii aurite
... a sta aci, nu s-a îndurat nimeni să vie a mă scuti de arsătura de toate zilele. - Că alt gând n-am, răspunseră porțile, că de când suntem făcute, n-a venit nimeni să ne mai scuture, să ne deschiză, de înțelenisem așa. - Ba să ne iertați, zice fântâna, că de când sunt ... îi dete un ac vrăjit să-l ție în păr, și o învăță ce să facă cu el la întâmplare de ar da peste cineva p-acolo, și o trimise iară. Țiganca, cum ajunse la fântână, cătă în sus și văzu de unde venea în fântână acel chip îngeresc. - Suie-mă ... pân crăcile pomului. Atunci țiganca zise: - Ah! fată de lele ce mi-ai fost, cum mi-ai scăpat, eu socoteam că dormi, dară, fie, tu n-o să-mi scapi, îți viu eu ție de hac. Nu trecu multe zile și iaca și fiul de împărat cu oaste și călăreți și ... pare că ar fi crezut, și deci se înduplecă și o luă. Nu știu cum, nu știu ce fel, dară parcă-i spunea inima că n ...
Gheorghe Asachi - Turnul lui But
... Gheorghe Asachi - Turnul lui But Turnul lui But de Gheorghe Asachi Pe muntele Pion Imitație Între toată românime, Mai frumos și milian, Mai puternic n-a fost nime Decât Butul moldovan, Că, oștean și vânător, Fericit fu și-n amor. Iacă buciumul d-aramă, Ce-n Suceav-a răsunat, La resbel pe junii cheamă Cătră țărmul departat, C-Alexandru domnitor Dă Poloniei agiutor. Dar cu Butu-i logodită Fiia ... pintre potici; Pedeștri oaspeți aici nu-s, Că-i duc alții tot pe sus. Răsăritul se înfoacă, Roibule, hai în galop! Păn va bate popa-n toacă Avem încă un hârtop, Piatra Teiul a ura Păn cucoșul va cânta. Ah, iubite, frâul strânge; Sărind calul acel râu, De o ... salt. Cele pietre ce să fie, Cele cruci și săpături? Nu sunt cruci, ce e tărie Curței mele dimpregiur; Pre zid dacă voi sui, Calea-n veci vom mântui. Ce-ai stătut, o, dulce-odoare? Roua m-a muiet de tot; Răce-i vântul chiar la zoare, Să-ți ... săgeata, Fruntea me a încruntat; Să nu pați de ea și tu, Crucea leapăd-o de-amu! Căzând, peri acea cruce, Butul doamna- ...
... averea, nici fortuna, nu drit moștenit-au nume După moarte deschid poarta la mausoleul stelit, Nici poate să înfrâneze pizmătara oarbă lume Zborul celui ce-n virtute, fiind în ea, a trăit. Pre poeta la luceferi duce-a geniei făclia, Entuziasmul l-aripează, cale-i face armonia ... Corneil, Virgil, Milton, Șiler și Petrarca de-colo pre oameni cheamă La virtute, l-amor nobil, și-s a tiranilor teamă. Voi, ce-n sân purtați pe-Apolon, patrioți din românie, Deș-ursita vă desparte, armonia va uni! Patria, care vă-ascultă, tema muzei voastre fie, Ca și ea ... se poată înnoi, Ca prin fapte virtuoase, de o mai dorită soartă, Deamnă chiar să se arăte și de numele ce poartă. Acordați române versuri p-armonioase alăute, Într-un rost, ca și poporul, geamăn cu cel italian, Să învețe amor de patrie, dor de glorie, virtute, Și românul de pe ... 2] răspunde. Când românul va cunoaște, prin a cântului putere, A sa gintă, a ei soartă, ce-i ascunsă-n viitor, Versul când din ochi va stoarce lacrima cea de plăcere, Pe româna tinerică când va-ncinde-o de amor, A românului poeta ...
George Ranetti - Ca și odinioară...
... De flori îmbălsămate și pestrițe: Iar printre ele țanțoșii, făloșii Maci roșii. Ca marea dup-o groaznică furtună. Așa părea azi câmpul potolit, Că nimeni n-ar avea temeiu de bănuit Că și p-aici, năpraznică, nebună. Deslănțuitu-s-a revolta celor mici. De-au tremurat palate uriașe Și s-au simțit mai mici, mai nevoiașe. Ca ...
... ce-a tresărit mama, stând galbenă pe loc? Auzi, măicuță dragă, ce glas a răsunat! E nuntă, dragul mamei, sunt clopotele-n sat! Măicuțo, nu e cântec de nuntă ce-aud eu! Vor fi ducând la groapă p-un mort, iubitul meu! E corn, iubită mamă, nu-i cântec de mormânt, Cunosc eu acest sunet și știu și acest cânt! Prin văi și ... acum e rândul meu! E rândul meu, măicuțo, dă-mi armele din cui, Tirolul să mi-l apăr, să-i apăr munții lui, Acolo unde-n luptă vitejii cad mereu Rămâi cu bine, mamă, rămâi cu Dumnezeu! El grabnic află arme și-n
George Coșbuc - Cântecul redutei
... vinzi, Că sunt tot oșteni pe-alesul, De viteji le saltă fesul, Pitulați pe după grinzi. Se-ntind, nene, de căldură De le-ajung genunchii-n gură Mașală, cu ei te prinzi? Ce te uiți tu, că sunt goi? Așa-i turcu-n vitejie, Zvârle haina ca să fie Sprinten-foc, când e-n război. Dârdâiesc din dinți, mă, vere Lasă-i, mă, că-și fac putere Dinților, să muște-n noi. Și-ntr-o zi — să vezi acu — Dete-Osman porunci să-i puie Tălpilor la cizme cuie, Și-apoi, ce-o fi ... dezbrac! Ahmet, Mahmet, cum te cheamă, Tu cam tremuri, bag de seamă, Sări, curând, că-ți viu de hac !" Turcii, toți, gândeau: "Poftim ! Să dezbraci p-un gol ca napul Cu ce-și bate pașa capul !" Și-i strigară: Cioc selim ! Dar temându-se de vorba Că Osman le taie ciorba ... și pierd șalvarii, Fac mătănii ghinărarii, Că-i la deal, și-i greu să-l urci. Noi strigam atunci din tun: — "Ce fugiți, ca-n groaza furcii? Nu vă vin din urmă turcii ! Stați, și dați-ne tutun." Ei de stat ...
Cincinat Pavelescu - Epilog (Pavelescu)
... Să scapi de veșnica rutină, Cum florile renasc din rouă, Din visul tău să-nchegi lumină! Să ieși din căile banale, Să nu tot gemi p-o coardă spartă, Să zbori cu aripile tale Spre idealuri noi de artă! Să n-arunci strofa ca o haină Pe vorba goală, gândul șters, Și lacrima ce-ți pică-n