Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru LUA PARTE
Rezultatele 261 - 270 din aproximativ 689 pentru LUA PARTE.
Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice
... a diplomației, am plecat în misie politică la Paris, la Londra și la Turin pe la începutul lui februarie 1859. Moldova, Galiția și o mare parte din Germania erau albe de zăpadă, gerul foarte aspru, drumurile troienite, multe poduri dărâmate de sloiuri, calea foarte grea sub toate privirile, însă avântul patriotic ... de a-l urma. „Domnule conte, răspunsei, dacă am izbutit a realiza dorința noastră seculară, această reușire o datorăm în parte și Excelenței Voastre, care ați apărat cu atâta căldură drepturile Principatelor la Congresul din Paris.“ — Am făcut, apărându-le, un act potrivit ...
Nicolae Filimon - Despre teatrul italian (2)
... Manzini. O soprană, ca să merite numele acesta, cată să aibe un registru de șasesprezece tonuri [3] curate și bine întonate. Aceste note lipsesc în parte de la această soprană sau, și daca le posedă, nu sînt egale în vibrațiune, nici în timbru. D-aci rezultă că tonurile acute de la ...
Nicolae Filimon - Rașela și Ristori
... îl promisese pentru a doua oară. Ultima reprezintare de abonament se anunțase și astă-dată, cînd mă pomenii iară cu o scrisorică din parte-i, prin care mă anunța că pleacă la Pesta, unde era așteptată foarte în grab, dar îndată ce-și va termina trebile, se va întoarce ...
George Topîrceanu - Bacilul lui Koch
... gravă de specialitate. Cum, nu vă pare bine? De ce v-ați întristat? Mai așteptați o clipă, că doar n-am terminat. Pe de-altă parte, însă, găsind că-i anormal Să vă chemăm la teatru... ca s-adormiți în stal; Că somnul, în aceste condiții verticale Ș-atât de izolate ... Ceva așa, cilindric... Regret că nu găsesc O cretă și-o tabelă ca să vi-l zugrăvesc. — S-a zis că face parte din regnul vegetal, Dar eu nu cred... fiindcă nu-mi pare natural Să fie din aceeași familie cu floarea, Să fie văr cu macul și ... Dar, în sfârșit, s-admitem că scârba asta mică Ar moșteni-n caracter ceva de la urzică, — Nu prea importă regnul din care face parte Cât mai cu seamă felul cum știe să se poarte. Distruge-n organisme țesuturile vii; Se instalează în trupuri firave de copii; Îl poartă-n ...
Constantin Stamati-Ciurea - Luxul
... mai departe cu ce-și vor hrăni progenitura nelegiuită, știind că la așa caz îngrijirea o iau asupra lor ospiciile privilegiate de copii găsiți. Altă parte a tinerelor fete neculte se dă desfrânării, nefiind capabilă de vreo slujbă sau din lenevire, sau din măgulirea luxuÂlui, pe care îl ... tăciunelui până la albeața marmurii. Dar lucru mai ciudat era că fiecare damă ținea în casa sa un filozof și o maimuță, pe care îi lua la plimbările sale de gală. Ce ironie! Ce sarcasm în contra rațiunii! Umbra acelor nebuÂnii și astăzi încă se reflectă în năravurile noastre, precum ...
Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia
Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia O vânătoare în Basarabia de Constantin Stamati-Ciurea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 Note I Cu desțelenirea câmpiilor, cu înmulțirea satelor pe locuri odiÂnioară pustii, cu extirparea pădurilor, apoi cu vânarea arbitrară de oricine și în orice timp, fără restricțiuni sau vreun regulament, se-nțelege că actualmente vânatul este mai de tot stârpit, și o excursiune vânătorească nu va aduce nici rezultatul dorit, nici vreo plăcere. În timpul de azi, întâmpinăm în tot locul țărani, braconieri derbedei, care de când cu militarismul, sunt aproape toți deprinși cu pușca stârpind fără cruțare tot ce le iese înainte, așa că în ținuÂtul Hotinului și al Sorocii, mai că nici urmă n-a mai rămas din păsările de vânat. Numai iarna mai vin din Podolia peste Nistrul înghețat droaie de lupi, fiind acolo oprită arma de foc. Dar cei mai avani stârpitori ai vânatului au fost până pe la anii 1840 și 1860 vecinii noștri, proprietarii din Podolia, care țineau în arendă multe moșii din Basarabia, se-nțelege cu un preț de nimică, plătind anual 3 până la 4 franci ...
Dosoftei - Din Molităvnic de-nțăles
... sânge spre prăființă, Întăi te-mpacă cu carii îț sunt mâhniț. De-acii cutezând tăinuită mâncare să mănânci. II Mainte pănă a nu lua de strașnica jărtvă A viață făcătoriului trup a despuitoriul, Într-acesta te roagă chip cu cutremur. III Iată că vii1 spre ... m auz și de suspinuri. Nu s-ascund de cătră tine, tvĂ³rețul mieu, Doamne svinte, Nice picul cel de lacrămi, nice de suspin vro parte, Că și cele negătate sunt de ochii tăi văzute, Și la cartea ta sunt scrise celea ce nu-s începute, Și sunt puse de dat ... sânge, Acela-ntru mine mâne, și eu încă sunt într-însul“. Adevăru-ți-i cuvântul, Domnul mieu și Dumnezăul, Că cela ce-ș are parte-n dumnezăitoare daruri, Acela sângur nu este, ce-i cu tine, Doamne svinte, Cu lumina cea de trĂ©i sori, ce străluminează lumea. Și pentru ... adus tipare de Mosc cu priință, Dea-i Dumnezău s-aibă într-a vieții carte Să să scrie-n rândul cu svinții în parte
Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru
... cauza organizației sale administrative și artistice. Artiștii, după legea absurdă a teatrelor, sunt de două categorii — întâi societari privilegiați, cari au permanentă parte din câștig, cari sunt proprietari ai Teatrului Național, însă proprietari minori, puși sub tutela administrației oficiale; și al doilea gajiști, cari sunt plătiți numai pe ... Pentru a mai tempera această absurditate, s-a imaginat atunci niște mijloace de compensare a gajiștilor talentați, pe de o parte gratificațiuni speciale și personale, pe de alta perspectiva de a fi proclamați ca societari, începând cu gradul inferior și clasându-se treptat. Cum ... de douâ ori pe săptămână. Un director nu și-ar permite să plătească un regiment de inutili, nu și-ar permite să dea la o parte talentele și să scoață înaintea publicului nulitățile. Un așa director în fine nu și-ar permite să joace piese absurde pentru amiciția autorului, partidului sau ...
Titu Maiorescu - Asupra poeziei noastre populare
... periodice însemnează în rubrica intereselor, de care promit să se ocupe, și cuvântul de literatură, însă mai toate sunt de o neglijență remarcabilă pentru această parte a vieții noastre publice. Noi cei dintâi admitem că pentru multe din producțiile literare ale românilor ce o merită, dar cu atât mai ... poezie, la fiecare aluziune socială din ea, la fiecare cuvânt mai greu, dl Alecsandri a făcut note explicative, care, în cea mai mare parte a lor, adaugă la meritul cărții și cuprind observațiuni pline de interes. În articolul de față am dori să ne dăm în câteva ... viu? — Tu ești viu, dar eu sunt mort, Și de-abie-n lume mă port. — Mergi în horă, saltă-n joc, S-ai parte de busuioc. Vin la horă ici în șir, S-ai parte de trandafir. (pag. 341) Izvorând astfel poezia populară din plenitudinea simțământului, în ea ne aflăm apărați de acele aberațiuni intelectuale care strică inspirarea multor poeți ...
Nicolae Gane - Fluierul lui Ștefan
... ți-aș da decât urgia și blăstămul meu! Groaza m-a apucat văzând mânia tatei; nu știam ce să fac! Pe de-o parte, Ștefan, pe care-l iubeam; pe de altă parte, tata care mă blăstăma. Ștefan aștepta răspunsul meu. Fluierul era semnul de întâlnire. Veni noaptea; auzii fluierul. Dumnezeule! ce să-i spun? Nenorocită, m-am ...
Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi)
... slujbași, Cu toții, și mic și mare, să grăbeasc-a alerga La șesurile Moldovei unde el se va afla; Apoi strângând călărașii și parte din târgoveți Înarmați cu lănci, cu săbii, cu arce și cu săneți, Au ieșit din târg afară cu mica urdia sa, Și pre dușman fără ... taie, pârjolesc, Cu omor și pustiire, drumul lor se însenina, Nainte lor merge groaza, ș-în urmă foc fumega; Dar spre-a Romanului parte de ce se apropia Hroiot aflând pustii sate a-nțălege nu putea, Care poate fi pricina acelui bejanărit, Căci el crede că de ... o potrivă oștenii săi adunând, Pre haiduci puind în mijloc, călărimea înșirând. Lasă trupul cel mai mare sub niște vechi ofițeri Și el c-o parte aleasă de călăreți volonteri. Purcede mai înainte nerăbdător de a ști Dacă-n drumul său vro oaste de români va întâlni. După ce ... De la domnul Vlad sau Radul, în război a fost luat. Alții cu săgeți și arce au căciule tătărești, Însă cea mai mare parte poartă cușme țurcănești. De acolo nu departe țăranii stau adunați, Cu securi, cu lănci, cu coase și topoare înarmați; A lor mâneci suflecate ...