Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru DAR

 Rezultatele 2591 - 2600 din aproximativ 2952 pentru DAR.

Iulia Hasdeu - Unei file

... aștern A gândului comoară Nu știi câte dureri se cern Când vin spre tine iară. Ca lumea, rece mă privești Mă vezi surâzătoare Dar rana cum s-o potolești Când inima te doare? Sunt rele care nu se scriu Și nu se spun în șoapte, În ele chinu-i ...

 

Iuliu Cezar Săvescu - Leul

... pe-atât se-ntinde     Pustiul alb saharian.     Lângă ruina calcinată     A unui templu părăsit,     Lingându-și laba-nsângerată,     Oftează greu un leu rănit.     Dar, iată, luna se arată     Urcând al cerului calvar,     Pustia tace-nfiorată     Și numai leul solitar,     Neavând durerea cui să-și spună     Curgându-i balele fierbinți ...

 

Iuliu Cezar Săvescu - Să nu vă bucurați

... tem;     Chiar moartea fuge îngrozită,     De câte ori voiesc s-o chem.     Sunt părăsit și de satana,     Precum am fost de Dumnezeu.     Stăpân nu am, dar n-am nici lege,     Stăpân și lege sunt chiar eu.     Voi știți, am plâns viața-ntreagă,     Durerea tuturor am strâns;     Lăsați-mă să râd acuma ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Țânțarul și păstorul

... de-aproape, fiindu-i de dânsul milă, Împunge pe somnorosul cu pliscul în nas cât poate. Deci trezindu-se păstorul, pe șarpe l-au omorât, Dar mai întâi pe țânțar așa de rău îl plesnise, Că jos mort l-au oborât, Măcar că el de moarte îl mântuise. Cel slab oricât ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Bătrânul țăran și moartea

... coasă Și zice: „Tu m-ai chemat, apoi, iată, am venit.â€� Bătrânul, știind că moartea nu iubește multă șagă, De tot au încremenit, Dar mai viindu-și în fire, i-au răspuns: „Eu, soro dragă, Te-am chemat ca să-mi ajuți, să pui sarcina în spate, Căci ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Drumeții și câinii

... hulesc, ca când lor nu le-ar plăcea, Însă dacă ești cu minte, cată-ți de treabă cât poți, Căci ei oricât să te latre, dar

 

Ivan Andreievici Krâlov - Măgarul împodobit

... singur pe ulița mare, Ca să facă haz, văzând Oamenii cum i se-nchină, Au început să și zburde, să zvârle și să-i lovească. Dar cine au fost de vină, Dacă oamenii cu parul au început să-l stâlcească? Deodată însă măgarul socotea că este șagă, Văzând însă mai târziu ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Motanul și bucătarul

... dus la crâșmă în sat, Iar în cuhne au lăsat Pe-al său motan credincios Bucatele să păzească de șoarecii stricători Și de guzganii răpitori. Dar întorcându-se vede, Și nu poate crede, Găsind motanul pe masă, Ce se trudea mâncând Și spârcuind O găină grasă. Atunci el, ca un orator ...

 

Jean de La Fontaine - Corbul și vulpea

... colo o-ndreptă Sub copac, și-n sus cătă: "Jupâne corb, plecăciune! O, Doamne, ce frumusețe! Ce pasăre, ce minune, Ce drag de pene mărețe!... Dar n-are glas; ce păcat!" Corbul, îngâmfat în sine, Nicidecum nu-i veni bine Ca vulpea să-l socotească De mut sau să mi-l ...

 

Johann Wolfgang von Goethe - Graiul ielelor

... vii? Surorile mele cu drag te-or păzi. Din apă ies ele când este senin Și-n cânturi și-n jocuri te leagănă lin!" — Dar, tată, ah, tată, nu vezi la un loc, Prin negură, ielele prinse în joc? — Văd, dragă copile, eu văd lămurit Cum ramii își mișcă ...

 

Johann Wolfgang von Goethe - Regele din Thule

... Și ochii-i mureau de tristețe De cîte ori o sorbea. Și cînd a fost să moară, Urmașilor lăsă Orașele toate din țară, Dar cupa o păstră. Acolo, pe țărmul mării, În sala din vechiul castel, Cu toți fruntașii țării La masă șade el. Bătrînul crai se scoală, Închină ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>