Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN CE
Rezultatele 2521 - 2530 din aproximativ 2833 pentru DIN CE.
Dimitrie Anghel - Dragoste (Anghel)
... depărtări s-afundă zarea cu năluciri de munți în cladă, Și vîntu-i bălsămat și dînsul ca o năframă cînd o scuturi; Purcede-un cînt din creangă-n creangă ș-un susur blînd din mladă-n mladă, Pe unde trece el pe gînduri urmat de-alaiul lui de fluturi. Tu dormi sub paza unei feregi, ferega, mișcat-alene, Pe ... le-nchidă pleoapele c-o sărutare. Tu dormi, și eu visez pe gînduri, că trec și zilele de vară Și că la anul, poate, fruntea ce-acum așa de blînd ți-o razimi De brațul meu, n-o s-o mai razimi, și gîndul ăsta mă omoară, Că drag mi-i ... dulce și alb ca miezul unei azimi... Cu iarba ne-a crescut amorul, și cade-acum cu ea sub coasă ! Ah ! gînd mîhnit, ce vrei tu? Spune — Nu vezi c-afară e lumină Și că-și deschide draga ochii ca două flori de somnoroasă, Ș-aruncă-n mine ...
Panait Cerna - Cântec de martie
... Panait Cerna - Cântec de martie Cântec de martie de Panait Cerna Românul , Arad, III nr. 73, 31 martie 1913. A fugit din lume faur, Trist și nejelit – Cu săgețile-i de aur, Martie l-a gonit... Albi plutesc și roșii norii Peste munți și ... sufletu-aurorii A rămas în ei... Gârlele și-ncep fanfara, Și, pornind șuvoi, Strigă-n lume: primăvara A sosit la noi! Ce gândești la vremuri duse Și suspini mereu? Lasă visele apuse, Suflete al meu! Uită lumile de stele, Ce-au căzut pălind – Bucură-te de acele Care se aprind... Ah, ce
Mihai Eminescu - Și oare tot n-ați înțeles...
... n-ați înțeles... de Mihai Eminescu Și oare tot n-ați înțeles Cum nu mi-i lumea dragă, Când cu nimic nu m-am ales Din viața mea întreagă. Când al meu suflet mistuit De chin și de părere A fost un trist, necontenit Prilej pentru durere. Când fu ... Pe-un orizon de stepe: De al lui farmec străbătut Eu tot nu-l pot pricepe. El stăpânește amorțit Pustiile uitării Ca și o stea din răsărit Singurătatea mării. Și-l rog încet, îl rog pe veci Ca să-mi asculte plânsul, Când ale apei valuri reci Călătoresc spre dânsul. Atâtea ... sus Ca să nu-l pot ajunge. Va fi în veci necunoscut, Va fi în veci departe... E steaua negrului trecut: Iubirea făr- de moarte, Ce mărginește-n orizon Și ocean și stepe Ș-al cărui farmec monoton Te-a-nvins făr-a-l pricepe. Căci a ...
Alecu Donici - Momița și oglinda
... tovărășiță Face semne și-i arată, Zicând: "Uită-te, privește La acea caricatură, Cum se strâmbă, se sluțește, Parcă-i puhavă la gură. Vezi grimasuri ce întoarce... Eu să fiu așa de slută, Samă singură mi-aș face Și m-aș spânzura de ciudă. Dar cam sunt din surioare Vro trei-patru slutișoare Ca aceasta, și anume Pot pe număr a le spune." — Nu mai cere trebuința -- I-au răspuns ...
Grigore Alexandrescu - Mierla și bufnița
... žPrietenă — îi zise — ți-aș face o-ntrebare, Daca a mea-ndrăzneală n-aduce supărare. Spune-mi, mă rog, lumina de ce nu-ți e plăcută, De ce stai toată ziua ascunsă, nevăzută? Nu cunoști, cum se vede, razele dimineței, Dulceața primăverei, plăcerile vieței. Poate ești rușinoasă, și crezi că nu cînți bine ... le e bună a unui neam orbire, Căci nu-l lasă să-și vază a sa nenorocire: Dar în gura acelor ce-o zic pe dinafară, Sau e o nerozie, sau este o ocară. Noi le-am putea răspunde puținele cuvinte Bufniței adresate de mierla cea cuminte ...
Gheorghe Asachi - Broaștele care cer un împărat
... care cer un împărat de Gheorghe Asachi Nevrând broaștele s-asculte De guvernul democrat, De la Zevs, cu strigări multe, Au cerut un împărat. Zevs, ce-i zân îndurător, Le-au trimes un domnitori Pacinic, drept, cu blândă fire, Încât altul nicăire Niciodată s-au văzut. Dar din ceri când au căzut, Au sunat așa de foarte, Încât neamul cel broscos, Bolând mult și mai fricos, Pin coșor, glodoase boarte Tupil s-au ... Că eu voi să mă supun Cătră țipetul nebun? Dac-ați fi avut voi minte, Trebuia să fi ținut Pe guvernul de-nainte; Dar după ce l-ați pierdut, Vă era destul odor Acel pacinic domnitor. Acuma vă dau un sfat: Păstrați p-acest împărat, Nu cumva iar prin schimbare Să ...
... Zmeul de Alecu Donici Un zmeu cu-o coadă lungă și cu-o zbârnâitoare De tot răsunătoare, Văzându-se odată sub nouri ridicat, La fluturul din vale, acestea au strigat: — Zburdalnică ființă! Tu, care toată ziua cu-atâta ușurință, Te-alungi tot după flori, De ce nu cutezi oare să te ridici ca mine, Să răspândești în aer miroase și fiori? Mi-e milă, zău, de tine, Căci în întinsul spațiu ... ta atârnă de vânt și de copii; În fine, tu ești jucărie, Iar eu sunt dintre vii. Așa și între oameni sunt șarlatani, sunt zmei, Ce zbârnâiesc, se-nalță cât vântul lor le bate; Iar cum a lui suflare ori stă, ori se abate, Ca vântul cad și ei ...
... Timotei Cipariu - Sonet XXI Sonet XXI de Timotei Cipariu Viața-mi astăzi, iată jumătate Și-atâtea zile, cându-mi vin aminte Din pace-avută văz că-i fură date. De cum trăisă dulcele-mi părinte. Ci-n sânu-mi nu știu ce prea iute bate, Și simț că arde d-un foc prea ferbinte. Ah, cine știe, au nu de-aci-nainte Prin trup și oase-mi ...
Alecu Donici - Înțeleptul și magnatul
... Donici Un înțelept odată ședea cu un magnat La sfat. — Tu, care cunoști lumea Și-n inime citești, Te rog să-mi lămurești De ce-n societăți alese mai anume, Nici prinzi de veste când cu oameni te trezești Nepotriviți și seci? Așa pe înțelept magnatul întrebă, Iar el răspuns ... s-au așezat. Cercând cu scumpătate A fabulei sujet, Găsești c-avea dreptate Acel om înțelept. Și cum să se numească Gurliii mădulari, Ce
Ion Luca Caragiale - Sonete (Caragiale)
... tronu-ți, în plină strălucire Apari ca totdeauna, și gat-a ne-ncânta; Supușii te salută, zicându-ți în unire: Talentul e coroana ce sta pe fruntea ta! E sărbătoare astăzi, splendidă sărbătoare. Mai mult ca totdeauna supușii-ți sunt fideli. Coroana-ți, astă-seară, e mai strălucitoare. O ... este arta și regele artist. SONET Unui cavaler de industrie Fals, malonest, venale, hidos ești, cavalere! Prea bine ți-au zis uniiCoțcar Coțcarovici ; Figura ta, ce-nspiră dizgust și desplăcere, Impertinintă, vilă, tot palme parcă cere: Cum dracul fruntea-n lume cutezi să mai rădici? Vestitele-ți scandaluri azi nu mai ... Fals, malonest, venale, hidos ești, cavalere! SONET Contimpuranilor mei Fără de graiuri gure și ochi făr' de priviri, Făr' de mișcare forme, și încă, vai! ce este Mai sec în astă lume și mai nemernic, țeste Făr' de gândiri și inimi lipsite de simțiri! Așane pomenirăm, dodată, fără veste, Trecând p ...
Ștefan Petică - Nopțile de legende
... Ştefan Petică - Nopţile de legende Nopțile de legende de Ștefan Petică 1900 Nopți împovărătoare, nopți de vară monotonă și lungă! Ce trist vă port în suflet în ceas de singuratecă rătăcire, când visul cade spre amurgurile tragice în cari se cufundară iubirile mele ca un tezaur ... în zadar florile fragede de astăzi îmi surâd; ele par că tremură sub un vânt de doliu și parfumul lor e trist ca un cântec ce moare în depărtare. Mi-amintesc de serile fabuloase și de pădurile întunecate unde nu mă aștepta decât straniul glas al cornurilor de vânătoare și visez ... aș vrea să fug către mările lucitoare, către grădinile îmbălsămate și către pădurile de legende. Să plec cu roze albe în mână și să las din ochi naivi să cadă surâsuri clare ca niște petale fragede din degete de fecioară, petale curate împrăștiate pe drumuri luminoase. Să nu turbure nimeni seninul meu somn de pribreag și diminețile zgomotoase să nu sune chemarea ...