Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru TĂIA DIN
Rezultatele 251 - 260 din aproximativ 451 pentru TĂIA DIN.
Nicolae Gane - Domnița Ruxandra
... VI I Era în Săptămâna Patimilor. Soarele apusese și umbrele nopții se întindeau asupra Iașului. Numai vârful Hlincei și al Cetățuiei străluceau încă de cele din urmă raze murinde ale asfințitului. Clopotul din turnul Trei-Ierarhilor chema credincioșii la rugăciunea de noapte, umplând aerul cu vocea sa de aramă. Un mare zgomot de cai și arme se auzea ... mantaua sa cernită și o tăcere adâncă se făcu într-un întuneric și mai adânc. Nici o lumină, nici o șoaptă; numai scânteile ce ieșeau din copitele calului se vedeau din când în când, numai tropotul lui se auzea răsunând sec pe prundiș. Ceriul era acoperit; ici-colea câte o stea singuratecă se ivea la încheieturile ... vântul, încrucișând urletele, când deodată zări înaintea sa două lumini ațintite asupra lui ca ochii iadului și o duhoare ferbinte îi lovi obrazul. Calul sforăi din nări, dar nu dădu îndărăpt; călărețul scoase cu liniște un pistol de la brâu și detună între cei doi cărbuni aprinși. În geamăt înăbușit, o ... pe șesul căruia se întindea o mare tabără de oșteni. Abia trecuse printre cele dintâi corturi și vestea despre sosirea lui se răspândi pretutindene. Toți din ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Neghiniță
... vaci. De minunici ce era, se dete afund într-o urmă de vacă și începu să strige: — Măi văcari, măi, veniți de mă scoateți din inima pământului, că vă fac pe voia gândului! Văcarii se luară după glas, până deteră peste Neghiniță. Unul, mai rău și mai prost dintre ei ... zise Neghiniță, sărind pe masa sfatului, că multe se pot și nu stau în cărți; și mult mai multe sunt altfel de cum sunt ticluite din condei. Și după ce se minunară cât se minunară, începu sfatul. Neghiniță se sui pe mâna împăratului, pe umăr, apoi în creștetul capului, și de ... sub masă și plecară ochii în jos. Împăratul porunci să-i toarne lui Neghiniță o casă cu zece caturi, cât o nucă de mare, toată din aur-lamur și împodobită cu pietre scumpe. Neghiniță rămase la sfat și se pierdu din ochii tuturora, numai ca să se ție de năzdrăvănii. Și, încet-încet, pâși-pâși, până intră în urechea învățatului care căuta în stele cu ocheanele ... numai unul, cu fruntea cât toate zilele, asculta cuvintele și întrebările împăratului. Neghiniță, cum află gândul tuturora, zbughi în urechea împăratului și îi șopti tot, ...
... fost norocul meu Să mă văd cu arma-n mână În loc să petrec la stână, Ziua ca să mulg la oi, Noaptea să sun din cimpoi. Eu voios aș cătăni La străini de n-aș robi, Eu voios aș fi cătană Dac-ar fi oaste romană. Dar decât să fiu ...
Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Prima zi
... reții privește de acolo începe Câmpia ( o realitate mai puternică decât visul) copia unor entități la care tu nu ai luat parte închipuiește-ți ( dar din ce) interiorul unor nesfârșite ademeniri o peșteră săpată adânc în aerul umed pulsând în-afară un lift cu apă oprit între stații uneori o mână ... planetei băiete încă un rând că tare ne mai plictisim pe-ntunericul ăsta TOARNĂ să se facă lumină prin toate crăpăturile pielii scârțâie căruța obosită din toate încheieturile ei de lemn minunate poheții văd și aud poheții suferă și se bucură ca niște copii orfani când văd jucăria ei cer si ... imperfecte între două apusuri trece gloria acestei lumi între două răsărituri muncă și somn un zaț enorm de mulțumire freamătă pe bulevardul victorie efluvii genetice din bantustanele îndestulării (bogată complexă și diversă este fresca sub care ni se înfățișează realitatea semnul nostru biped contemporan ilustrând preocupările și atitudinile fizice chimice și ... de vărsat umed nevertebrat cu mii de pasări mici multicolore în colivii de aur mici multicolore zburând prin carnea lor fragedă aburindă până la cer din loc în loc uși întredeschise prin care ne privesc obiecte și cifre lungi rafturi și sertare lucioase cu dinții măcinați ce de chestii domnule (iți ...
... George Coşbuc - La oglindă La oglindă de George Coșbuc Publicată în Convorbiri literare , 1890, nr. 1 (1 apr.) Azi am să-ncrestez în grindă Jos din cui acum, oglindă! Mama-i dusă-n sat! Cu dorul Azi e singur puișorul, Și-am închis ușa la tindă Cu zăvorul. Iată-mă! Tot ... dragi de vorbă Gură-n gură. N-am să țes doar viața-ntreagă! Las să văd și cum să leagă Dragostea dar știu eu bine! Din frumos ce-l placi ea vine Hai, mă prind feciorii dragă Și pe mine! Că-s subțire! Să mă frângă Cine-i om, cu mâna ... juna, Ei, dar ce? Nu mi-a spus buna Și mă mir eu ce-o să fie Asta una! Brâu-i pus! Acum, din ladă Mai ieu șorțu! O să-mi șadă Fată cum îmi stă nevastă... Aolio! Mama-n ogradă! Era gata să mă vadă Pe fereastă. Ce ...
Mateiu Caragiale - Noapte roșie
... roșie de Mateiu Caragiale Trecând ca o nălucă, prin vifor, prin noroi El fuge-nvins și bezna pădurilor l-înghite; Nu simte cum în valuri, din rănile cumplite, Îi curge mândrul sânge pe platoșă șiroi. Dar gându-i vajnic zboară sălbatic înapoi, Și când își amintește cum, de păgâni răpite, Plăpândele ...
Vasile Alecsandri - Dumbrava roșie
... sau maghiare Vrea Albert, craiul nostru, pustiul să-l lățim? Așa zicea cu fală a lui Albert oștime, În cete adunată pe câmpul din Dombrova, Când, prin văzduh, deodată, o gură din mulțime Rosti cu glas de taur sălbatic: La Moldova! Ura! strigă lehimea, întocmai ca un tunet, Și văi și munți și codri răspunseră-n răsunet ... o zguduie, ș-o darmă, ah! unde sunt stejarii? Stejarii sunt la locul lor, față cu furtuna! . . . . . . . . . . . . . . . . Acum de zece zile și zece nopți totuna, Din munți și pân la Nistru, pe culme și pe dealuri, Lungi buciume răsună, dând tainice semnaluri; Și călărași din fugă prin sate, prin orașe Crainesc: Săriți cu toții pe litfele trufașe! Viteazul Ștefan-vodă vă cheamă-n vitejie. Cine-i mișel să fugă, cine ... prin bârloage și prinde urșii vii, Aduce după dânsul mulți vânători de frunte, Născuți pe plaiuri nalte, trăiți în vijelii. Balaur de la Galu, Ciolpan din Pipirig Râd și de frigul morții cum râd de-al iernii frig; Și mulți cobor din munte ca lava din vulcan, De soiul lui Balaur, de soiul lui Ciolpan. Velcea, bastard lui Șarpe, ca șarpele pe apă Alunecă prin dușmani și mult cumplit îi mușcă ...
... răscolit de spaimă, cu nervii uniți într-o singură tremurare. Apoi colonelul mă luă jos, puse piciorul în scară și se șterse ca o vedenie din fața mea. Am căzut din nou bolnav de moarte, în prada celei mai puternice spaime. Am zăcut întreaga primăvară, fără ca mătușile mele să știe pentru ce m-a ... porecla. Prin ce împrejurare, nu-mi aduc aminte, căpătasem încrederea acestui om, de care se fereau cu toții. Așa se face că aveam dese însărcinări din partea lui. Într-o seară, cu vreo două zile înainte de plecarea noastră spre câmpul de război, mă întorsesem dintr-un sat îndepărtat, unde fusesem ... celorlalți doi. Repede am băgat de seamă că nu luasem șoseaua și că tăiem câmpul de-a dreptul. M-am uitat înapoi: luminile din bivuac rămăseseră în urmă tare, înspre stânga. Trecusem și pe lângă păduricea pe care o cunoșteam, apoi ne pierdurăm cu totul în întunericul adânc. Eram ... găsit pe nimeni să dau scrisoarea și m-am uitat pe geam, să văd pe cineva. Ce făceau? Stăteau la masă. Colonelul tăcu, apoi întrebă din ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VI
... socoteală, Ce au să-mi spuie fără sminteală. [10] Întii, cum dintru voi fieșcare Să sâlește spre-a iadului bine, Amegind pe-om din dreapta cărare, Apoi, în ce chip ni să cuvine Să-ajutăm lui Mahomet îndată: Pre-ascuns, ori cu sâlă vederată?" Aici Mamona să sculĂ , mare ... cărarea mea bătută Care pre-om la strâmbătate duce, Este pofta de-averi desfrânată, Într-alt chip lăcomie chiemată. [11] Omul e plecat spre lăcomie, Din leagăn, căci firea bună-i dede Îndemnul curat de-a prii șie, Din care, ca din izvor, purcede Cruțarea vieții și-o sâlință Spre-a-ș' plini trupeasca trebuință. Dar eu astă fireșe plecare, Cu totul o stric prin ... sume Neguțez tot feliu de păcate: Cela-și vinde patria pe mită, Cesta spre ucidere să-învită. Papa vinde darurile sfinte Pentru gălbănași, iar' patriarhul Din VizĂ¡nt le cumpără-înainte. Din episcĂ³p pănă la eclisiarhul, Toți își prevând cele cumpărate Ce trebuiea să fie-în dar date. Craii și miniștrii având sete De-argint, ațâță ... împreună lucrare Trebuie să-o ție, să-o rădice. Zădarnică-i a voastră putere, Deacă veți lucra cu-împărăchiere. Deci socotind eu cele ...
... o arde năprasnica văpaie A urii. Iar când noaptea l-a candelii lumină Bătrâna ce veghează, stingheră și haină, Trecutul răscolește, din ochi îi dau scântei. Nu plânge, dar veninul o-nnăbușe, greu geme, Afară urlă vântul și peste capul ei Pogoară stoluri negre de groaznice blesteme ...
... unde crește numai urzica și spinul și unde și-a înțărcat dracul copiii. Lumea-l poreclise „Popa Bârâ€� și asta-l scotea din sărite pe Cărășel. În tot locul te împiedicai de dânsul: pe drumuri, în bărbieria lui Iordachi Știrbul din colț, unde se auzeau și cloceau toate minciunile mahalalelor, dar, mai ales, îl întâlneai în bolta de la „Șapte draciâ€� ori la „Craiul ... Apoi, te-ntorci acasă, fără să te uiți îndărăpt, iar la nouă zile te duci, iarăși la miezul nopții, și-ți iai trișca. O scoți din furnicar, îi destupi borțile și bei frumușel vinul; după aceea, o faci înspre casă, cântând din trișcă, dar așa de frumos că cine te aude trebuie să plângă și să râdă. Dar, în urma ta, parcă se năruie tot cerul, așa ... Cântă-ne ceva, nene Cărășel! îl rugară băieții, așteptând cu nerăbdare să vadă ori de vor plânge și vor râde, dacă le va cânta diacul din trișcă. Împrejurul ochilor lui Cărășel flutură, un răstimp, o lumină de zâmbet viclean, apoi dispăru. Diacul începu mai întâi din ...