Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE UNDE
Rezultatele 251 - 260 din aproximativ 1600 pentru PE UNDE.
Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic și merele de aur
... și pârguindu-se, venea oarecine noaptea și le fura, tocmai când erau să se coacă. Toți paznicii din toată împărăția și cei mai aleși ostași, pe care îi pusese împăratul să pândească, n-au putut să prinză pe hoți. În cele mai de pe urmă, veni fiul cel mai mare al împăratului și-i zise: - Tată, am crescut în palaturile tale, m-am plimbat prin astă grădină de atâtea ... moșia a trei frați zmei, care ne-a răpit de la părinții noștri, și suntem trei surori și fete de împărat de pe tărâmul de unde ești tu. Atunci el povesti în scurt toată istoria cu merele, cum a rănit pe hoț și cum a venit după dâra sângelui până la groapa pe unde s-a lăsat în jos la ea. și o întrebă ce fel de oameni sunt zmeii aceia și dacă sunt voinici. Ea îi ... de om de pe tărâmul cellalt; și, văzând pe fiul de împărat ce-i ieșise înainte, îi zise: Ce vânt te-a adus pe aici, omule, ca să-ți rămâie oasele
... altul în Hersonezul Tauric sau Crimeea, statul genovezilor. Trecând amu preste istoria patriei noastre, vom aminti de Crimeea și de colonia genovezilor. Aruncând o căutătură pe harta Crimeei, astă țară se înfățoșază ca un patrat ce se pare aninat în Marea Neagră la capătul ei nordic prin istmul sau strâmtoarea de ... ruși Perecop, ce are tot o însemnare, adecă râpă, ce era peninsulei de apărare, fiind acesta singurul punct de unde ea poate fi calcată de pe uscat. Lungimea țărei, de la răsărit spre apus, este de 66 oare, iar lățimea, de la amează spre nord, de 40 oare sau mile de ... Din partea răsăriteană a peninsulei este Marea Azovă, sau unghiul răsăritean, carile este ca un adaos cătră forma patrată a Crimeei, unde se formează o altă peninsulă, ce era odinioară despărțită de Crimeea prin un val și o râpă apărată de un mur și de turnuri; acolo ... peninsulei este mănoasă, plină de suvenire istorice. Lângă golful Ctenus, modernii au zidit Sevastopolu; aproape de aice anticul Hersonez, capul Partenium, faimos după tradițiuni și unde se întindeau coloniile mileziene, asiatice și pe ...
Ion Luca Caragiale - O noapte furtunoasă
... de gardă fără sabie, și NAE IPINGESCU JUPÂN DUMITRACHE (urmând o vorbă începută): Iaca, niște papugii... niște scârța-scârța pe hârtie! 'I știm noi! Mănâncă pe datorie, bea pe veresie, trag lumea pe sfoară cu pișicherlicuri... și seara... se gătesc frumos și umblă după nevestele oamenilor să le facă cu ochiul. N-ai să mai ieși cu o ... comedia. Nu știu cum mă-ntorc cu ochii înapoi, și pe cine gândești că văz la masa de la spate?... IPINGESCU: Pe bagabontul... JUPÂN DUMITRACHE: Pe coate-goale, domnule, pe moftangiul, pe mațe-fripte, domnule! Fir-ai al dracului de pungaș!... Bagabontul, nene, cu sticlele-n ochi, cu giubenul în cap și cu basmaua iac-așa scoasă ... haide! să intri tu pe strada lui Marcu Aoleriu ori Catilina și lasă!" Aveam de gând să intru cu cocoanele în casă, să trimit repede pe Chiriac pe poarta de din dos pe maidan să-i iasă înainte, și eu să-l iau pe la spate,... să-l apucăm la mijloc pentru ca să-l întreb: "Ce poftești, mă musiu?" și să-l și umflu!... Și dacă nu-i ... uliță, a ieșit haita de câini de la maiorul din colț, și i-a tăiat drumul lui coate-goale. Am lăsat
George Topîrceanu - În jurul unui divorț
... acuma tot nemăritată, Dacă din păcate nu s-ar fi găsit Un neghiob ca Mișu, un îmbrobodit... C-a luat-o tocmai de pe la Vaslui Unde se dusese la un văr de-al lui Care-avea la dânșii casă cu chirie. Că vorbeau adesea la bucătărie, Mai cu seamă ziua când ... a luat-o goală, fără nici o dotă. Trei perechi de case? Știe Dumnezeu... Trei perechi de mofturi ! — N-o spun numai eu. Întrebați pe Lambru, pe madam Palade (O persoană-n vârstă, foarte cumsecade) Și pe toată lumea care-o cunoștea, C-a luat-o numai cu ce-a fost pe ea... El putea desigur altfel să se-nsoare, — Dar în loc să-i fie recunoscătoare, Să-l respecte-n casă și să-l menajeze ... dragă", Socotind că astfel va putea s-o dreagă, Dar la urma urmei, ca să-l deie gata, A-nceput să facă, ea, pe supărata. Că odinioară l-a iubit un pic, Dar nu-l cunoscuse chiar așa mojic... Și-ntorcând o clipă capul îndărăt, I-a ... ...
Grigore Alexandrescu - Viața câmpenească
... semănături, De țarine felurite, De crânguri și de păduri. Munții mai în depărtare Se văd ca tulbure nor; Vara le e la picioare Și iarna pe fruntea lor. Iată, după-a mea părere, Locul atâta dorit, Unde zile de plăcere, Zile scumpe am trăit. Frumoasă singurătate, Bunurile-adevărate În sânul tău le-am simțit, Pace, liniște, viață, Toate-acolo mă-nsoțea, Și ... Adeseori pe câmpie Departe mă rătăceam, Adesea cu bucurie În dulci gânduri mă pierdeam. Simboluri de tinerețe, Fluturi cu vesele fețe Privirea mea o trăgea: Pe iarbă în depărtare Fluturele părea floare; Dar când umbletu-mi simțea, Insectele-amăgitoare Se-nălțau, găseau scăpare Aripile-și scuturând; Și eu c-o dulce ... cugetu-mi mulțumit, Slăvind o-naltă putere, Eu ascultam în tăcere Al multor mii de ființe Concertul nemărginit. Și când luna-argintuită, Albind iarba de pe vale, Ieșea plină, ocolită De stelele curții sale, Pe dealurile râpoase, Stam, mă opream să privesc Cerurile semănate De globuri nenumărate, Care, făclii luminoase, În umbra nopții lucesc. Prin aluniș sufla vântul, Frunza ușor ... arăta înainte; Cu gândul mă întorceam La locurile dorite, În valea ce-atât iubeam. Vedeam livada, grădina, Poteca ce des călcam, Părul înalt și tulpina Unde ...
Ion Luca Caragiale - Știe carte băiatu lui Papuca!...
... băiatul lui Nastratin Hogia. Când s-a întors acasă din străinătăți, a cerut lui tată-său să-i deie o odaie pe seamă, unde să-și așeze biblioteca și să studieze ziua și noaptea. Tatăl, foarte mulțumit că are așa fecior, i-a făcut pe plac. Seara, după ce și-a așezat cărțile frumos, s-a pus băiatul în pat, cu lumânarea alături, pe măsuță, să citească, ca orice tânăr studios. Dar, ridicând o dată ochii în sus, ca să reflecteze mai adânc, ca să-și reverse în spirit ... gratitudinii și munificenții suveranilor săi. Spre adânci bătrânețe, obosit de atâtea mărețe isprăvi, nobilul sir John Falstaff se retrase la Caister Castle, locul său natal, unde și muri în vârstă de 91 ani, onorat de cei mari, binecuvântat de cei mici, admirat de toată lumea. Cronicarii povestesc pe larg despre isprăvile și înaltele merite ale mărinimosului erou. Din parte-ne, credem că ajunge această scurtă notiță; nu avem loc aci să-i facem ... urmă Falstaff merită și el o mențiune mai de preț decât aceea din dicționarul băiatului. Se zice cu multă stăruință că Shakespeare numise, mai întâi pe ...
... aproape întregul an. Iată cum stă valea. În dreapta este un deal numit Râpoasa. În stânga sunt alte trei dealuri numite: Fața, Gropnița și Aluniș. Pe Râpoasa cresc stânci; pe Fața sunt holde; pe Gropnița este sa- tul, iară pe Aluniș sunt mormintele satului între aluni și mesteacăni. Așa-n dreapta și așa-n stânga: dar lucrul de căpetenie este tocmai în fund. Aici sunt ... secera ori unde nu știe dacă va putea ori nu să secere. Pe Fața locul este nisipos, grâul crește cât palma și păpușoiul cât cotul; pe Râpoasa nici murele nu se fac, iar în vale apa mănâncă rodul. Unde nu e nădejde de dobândă lipsește și îndemnul de lucru. Cine lucrează vrea să câștige, iară sărăcenenii și-au fost scos gândul de câștig; pentru ... să și facă. Un om care n-are ce să mănânce își face treabă din treaba altora. Nici acum nu face bine! Orbul n-ajută pe olog; flămânzii nu-ndreaptă treaba satului; când gâștele păzesc stratul, puțin îi rămâne grădinarului. Ei, dar părintele Trandafir e vârtos la cap: unde pleacă, merge și ajunge, ori moare pe
Petre Ispirescu - Zâna zânelor
... după dânsul, și potrivi ca să ajungă acasă noaptea, spre a nu se face de râsul dracilor de copii. Cum intră în cămara unde locuia dânsul în palaturile tătâne-său, cele șase bufnițe se așezară careși pe unde; iar cea d-a șaptea bufniță, care se încleștase de spinarea lui, se așeză în pat. Mai stătu, bietul flăcău, se mai socoti ... de opinci, o căciulă și un bici, și nu ne învoim între noi, care ce să ia din ele. - Și la ce sunt bune bulendrele pe care vă sfădiți voi? - Când se încalță cineva cu opincile, trece marea ca pe uscat. Când pune căciula în cap, nu-l vede nici dracul, măcar de i-ar da cu degetul în ochi. Iară când va avea biciul ... trăsni de trei ori cu biciul în fața fiecărui drac, și îi împietri acolo locului. Apoi o luă și el la drum în treaba lui, unde îl trăgea dorul. Abia mai făcu vro zece pași și văzu pe sus un stol de șapte porumbei. Îi urmări din ochi până ce îi văzu în ce parte de loc se lăsară. Într-acolo deci și ...
... întrebă deodată: — Ce te face să nu joci cărți? — Nu știu, i-am răspuns, dar simt că niciodată n-o să pun mâna pe ele. — Pe mine, urmă el, m-a îndepărtat de ele o amintire tristă, pe care o să ți-o spun. Căpitanul începu să se plimbe prin odaie, între fereastră și sobă, apoi, cu glasul lui răsunător, care se revărsa ... Eu, unul, nu i-am văzut începând jocul; îl începuseră cu șapte ani înainte; acum îl urmau. Poate aveau un răgaz de un ceas, două pe zi, și tot atâta pe noapte. Dimineața, când mă sculam să-mi revăd lecțiile, la fereastra ceea totdeauna licăreau cele două mucuri ale lumânărilor pe sfârșite. Și deasupra foițelor de hârtie, capetele buhoase, aproape fără ochi, de adânciți ce erau în orbite, tremurau în neastâmpărul dorului de câștig. La început ... năpusti în prostirea ce-l acoperea, slugile șovăiră, clătinându-se, și prostirea zbură de pe fața lui ca o bucățică de hârtie. De la fereastra unde eram, într-o ochire repede, văzui înfățișarea mândră a unei femei, cu fața albă, cu ochii întunecați, cu o mână ...
Constantin Stamati - Omul și cerul
... A ta viață scurtă, lumea te-amăgește, Și tu treci ca o floare, a primăverii fiică, Ș-a mea lumină astăzi pe frunte de-ți sclipește, Iar mâine pe mormântu-ți lânced și galeș pică. Numai pe etern cerul stelele lin săltează, Surâd ca ochii veseli și etern luminează. Vezi balul cest faimos ce ca un vis trecură, Căci jucăușii sprinteni au ... umbră oarecare, De fericirea voastră în lume cât trăiți. Numai pe etern cerul stelele tot săltează, Surâd ca ochii veseli și etern luminează. Oh! vezi pe bieții oameni cum cer cu ne-ncetare, Cum doresc să trăiască un secol de-ar putea, Cum cer noroc, avere, pompe și desfătare, Cum cer ... artiști mulțime, De ce furtuni și chinuri etern se bântuiesc, Cum doresc nemurirea faimosului lor nume, Când ne-nvățații barbari cu pizmă îi hulesc. Numai pe cer nu-i pizmă; acolo toate-s line, Și el nu se pătează de nouri și furtune. Iată și ținterimul, orașul celor morți, Unde speranță, frumsețe și tot ce naște firea Sunt vălătuc împinse în largile lui porți De moartea ne-ndurată, făr’ de milostivire. Deci un mormânt deschide ... ...
... fost un om și-ai pătimit ca dânsul… Un Dumnezeu- cum te credeau părinții- Plutește-n veci deasupra suferinții: El nu ne poate înțelege plânsul. Pe Dumnezeu de l-am vedea în cuie, Cu pieptul plin de lănci, cu pieptul supt, Am spune că-i un joc dar jertfă nu e ... mângâiere; De cel ce geme, neputând să moară, Apropii cupa liniștii de veci; Mereu sporește-a inimii comoară Și drum de zâmbet lași pe unde treci… Al nostru ești! Ce ochi văzu vreodată Că te-ai suit la cer, purtat de nori? Ce gând nebun zvârli această pată, Pe cel mai mare dintre visători? Putut-a oare sufletu-ți să fugă La cei senini și fericiți din cer, Când jos, prin murmure ... rănilor umane. Atâta timp cât lutul n-o să crească Copii asemeni chipului tău sfânt; Atâta timp cât liniștea cerească Nu se coboară-n inimi pe pământ; Cât timp nu vezi aieve tot ce sameni, Și ochii toți de plâns n-or fi deșerți, Atât de mult Tu, cel născut din ... va fi nici chin, nici rătăcire, Atunce tu zâmbi-vei împăcat; Atunce numai îngerul hodinii Va coborî supt ochiu-ți înțelept: Îți va culege de