Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru O SA

 Rezultatele 251 - 260 din aproximativ 616 pentru O SA.

Vasili Andreievici Jukovski - Păgânul cu fiicele sale

... a sale schinjuri     Îți este gătit. Căci trăind în lume, amar pentru tine,     Fiind păcătos, De te vei ucide, tu tot vii la mine,     O, om ticălos! Iar creștinii voștri de spun o poveste,     Că iadul îi rău, Cestea sunt bârfele, și-n iad bine este,     Crede, dragul meu; Noi petrecem vesel și cu mulțumire,     Tocmai ca în ... Tu dă-mi sufletele a fiicelor tale,     Să te las câtva... Și eu, înduratul, pe fieștecare,     Un an îți voi da.â€� Păgânul O, fiară vicleană! îmi cei și copiii? Demonul     Mă-ntrebi? Deci veniți, Trântiți păcătosul în fundul gheenii,     Și îl spârcuiți! Deci iată, negreață de draci se ... negreața nopții întocmai ca norii,     De pe cer pierind, Turme spre pășune mergând, iar păstorii     Din bucium trăgând, Păgânului toate, pân’ și a sa casă,     Îi pare mormânt... Și cu oțărâre el șede la masă,     La zefcuri pe gând... Nici că se atinge de cupi spumegate,     Din care beau ... Iar el, pângăritul!... el se oțărăște,     La fiice gândind, Văzând nu departe că lor se gătește     Tartarul flămând, Blastămă și strigă: “O, cumplită faptă!     O

 

Grigore Alexandrescu - Meditație (Alexandrescu)

... semne de cinste pe el sânt? Negreșit cei dintr-însul slăviți au fost odată: Azi slava stă deasupra, și omul în pământ! Iată, fără-ndoială, o mare mângâiere, O, voi, care un titlu ș-un nume pizmuiți! Când tot ce e-nalt și când mărirea piere, Mărirea, înălțarea, la ce le mai doriți? Din ... nu-ți e de-ajutor, Să vezi dacă pe unde se ține, se clătește, Și dac-ai fost odată în barcă sau vapor? Viața e o luptă, o dramă variată Și actu-i cel din urmă în veci e sângerat: Moarte-l încoronează, moartea neîmpăcată, Care în a sa cale pe nimeni n-a uitat. A, întorcând privirea spre veacurile trecute, Și nencetat pământul văzându-l pustiit, Văzând tot aste ... neplăcute,== De soarta omenirii din suflet m-am mâhnit! Câte feluri de chinuri asupra-i se adună! Însă vezi cum nădejdea o-nșeală nencetat? Cu o dulce zâmbire vine, ținând de mână Icoana fericirii. Dai s-o prinzi... A scăpat. Astfel un vis ți-arată o iubită ființă; Astfel cu bucurie voiești s- ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VI

... lăcomie, Din leagăn, căci firea bună-i dede Îndemnul curat de-a prii șie, Din care, ca din izvor, purcede Cruțarea vieții și-o sâlință Spre-a-ș' plini trupeasca trebuință. Dar eu astă fireșe plecare, Cu totul o stric prin lăcomie Și fac pre om de-în urmă el n-are Hotar în pofta sa. Iacă-o mie De acolea să nasc fapte rele, Tot fiice-a lăcomii ș-a mele. Tâlhăria, furatul, votria, Înșelarea, strâmba judecată, Ucigării ... Sparge căsătorie și nunte; În scurt, lăcomia nesătulă Toate ce-s bune le-întoarce-în hulă. [12] Și cu-aceasta orbind eu prăsila Lui Adam, o-întorc de la cărare Bună ș'o duc pe-încet la topila Noastră aici. Pre pământ, pre mare, Mai toți muritorii despre mine Cu-înaurite-s legați cătĂ­ne. Iar în cât ... împreună Iar' nu despărțită, să-Ă¡flă bună. Voi sunteți naltele mădulare Aceștii împărății de-aice; Deci a voastră-împreună lucrare Trebuie să-o ție, să-o rădice. Zădarnică-i a voastră putere, Deacă veți lucra cu-împărăchiere. Deci socotind eu cele din lume Care vă-aduce voao supărare, Îm

 

George Coșbuc - La pârâu

... și să nu mori?     Ei, cată! Și-n grâu, ei, bată-mi-l să-l bată! În grâu, în grâu? Dar ce-i în grâu?     O fată - Inoată-n spice până-n brâu. „Să n-ai, Catrino, zi de rău!“     Ea tace. „Ei, iacă naiba de pârău ... Ei, iaca! Mai bine plec!“ Și dânsul pleacă. Dar ea? Dar ea? Ce-și zice ea?     Să treacă! Să facă-n urmă cum o vrea! Văzându-l, însă, c-a plecat,     Ea-și pune Deoparte snopul: -„M-ai chemat?“ El mâna peste ochi mirat ... de nu-mi spui     Vro veste, Zi bună între noi de-azi nu-i!“ Știa doar fata felul lui!     Vro veste, De unde-o

 

George Coșbuc - Fata craiului din cetini

... parte-a lumii grăbești și până unde? Voinic-Zorilă însă n-ascultă-al ei cuvânt, Ci-ncalecă și-aleargă precum aleargă-n vânt O frunză; roibul tânăr de spaimă beat aleargă, Lăsând un nor de aburi pe narea sa cea largă Și nu s-oprește până la poartă, la palat. Pe loc înalții sfetnici și domni s-au adunat Să vadă pe voinicul venit ... De-argintul din potcoavă; apoi blândul fecior Încalecă și pleacă cu gânduri și cu dor Să capete pe fata crăiască de soție: Pe fată de-o câștigă, câștigă-o-mpărăție! Trecut-a munți și dealuri și culmi a străbătut, Prin șepte țări de-a rândul, ca vântul a ... Craiu-Încetinat S-arăte că la-nvingeri de mult el s-a dedat, Să capete pe fata crăiască de soție: Pe fată de-o câștigă, câștigă-o-mpărăție! Și mers-a crăișorul cu gândul ce și-a pus Țări multe și străine; o lună s-a tot dus Prin locuri fără nume, pe căi nemaicălcate Și-n urmă el ajunse la Meștera-Cetate, Cu turnul de ... ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Viforul

... de la Iași, lam văzut pe după gât cu Vochița a comisului Staur. Mi-a trebuit să-l înfrunt până s-o izgonesc din casa domnească... OANA: Cu vremea se cumințește, doamnă. DOAMNA TANA: Vremea poate orice, dar nu poate schimba o pisică într-un câine credincios... Că de când veni contele Irmsky, mai foc... OANA: Contele Irmsky?... Hî... DOAMNA TANA: Ia-i sabia și pune-i ... A fost... OANA: E lujer din vrejul cel sfânt! Mi-e nepot și mi-e drag! DOAMNA TANA: Ți-e drag și ți-e nepot... O fi știind el de mătușă-sa? OANA: E stăpânul meu și ce vrea va fi! DOAMNA TANA: Da? OANA: Da! DOAMNA TANA: Oana!... Mi-e drag, Oană... Mi-e drag încă ... Arbore.) ȘTEFĂNIȚĂ: A! nu! a! nu! nu se poate! Nu vreau să știu de Polonia și de Sigismund! Mai mult prețuiește o... ș-un tâlhar!... A! Doamna!... Nu e așa, doamnă? DOAMNA TANA: N-am auzit ce-am auzit... ȘTEFĂNIȚĂ: Să mai spui o dată? Dorești ca Polonia să fie de două ori și Sigismund încă ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul și forțele

... al inteligenței ș-al naltei frumuseții, Și toate iar în Domnul și cresc, și viețuiesc. Tot este viu în ceruri și totul e viață, Ș-o sfântă armonie ș-o unitate fac; Un plan e tras d-atuncea, și totul ne învață Că sufletele noastre tot astfel se înfac. Tot astfel se mărită, tot astfel ... inimi la toți aprinde, Ard de plăcere, tremur, doresc. Ce mare și teribilă la angeli încercare! Pe cine frumusețea-i nu l-ar fi tulburat? O filie d-arhangel, născută-n cugetare, O femine în spirit! Frumosul încarnat! Răpindă, grațioasă, plăpândă,-amăgitoare, Și umede și rumeni dulci buzi de Lucifer, O față de speranță și mâini prea dătătoare, Un viitor ferice frumoșii-i ochi ofer. A sexului ei grații inspiră voluptatea Și farmec peste ... tremură-n turbare, Și țipete teribili răsțipă, bubuiesc; Lung urlă și răsurlă vendictă, răzbunare, Blestemă providența, la ceruri greu hulesc. Ca unde-ntărâtate când stă o vijelie, Dezmăsurate unde când grele cad, plesnesc, Așa munții de flăcări, dup-astă-anomalie, În flisv plesnesc, se nalță, iar cad și iar plesnesc. S ... ...

 

George Coșbuc - Minciuna creștinilor

... Minciuna creştinilor Minciuna creștinilor de George Coșbuc Proconsulul îi judeca În largul tribunal din piață . Avea doi popi creștini în față . Un scriitor din ceata sa S-a ridicat ca să citească Dovezi și vorbe ce s-au spus De cei ce cred într-un Isus Și despre legea ... mare bun din lume !" A râs proconsulul: — „De-l vor , Să fie-al lor de-acuma bunul ! Dar știu ca n-ovrea nici unul Căci e minciună spusa lor : Hristos muri-n grozavă silă , Dar nu de bunăvoia lui : Ei de-ndărătnici spun ce nu ... žVă-nșeală gândul . Că mă siliți la crezământ ! Dar nu vă cred, și gata sânt Să vă omor pe toți de-a rândul ."   O-ntreagă ceată din popor Spre tribunal acum pășește . Mirat proconsulul privește : Sunt ei nebuni, ori moartea lor E-ntr-adevăr credință vie ? — „Mințiți ... să-i omoare , De-abia se ține pe picioare De multă furie-Antonin . —„Pornesc pe capul meu nebunii Voi moartea de la mine-o vreți ? Ah, ticăloșilor, n-aveți Destule râpi, destule funii ?" El dă un semn. Și-un grabnic stol De călăreți izbesc poporul —„ Ei ...

 

George Coșbuc - Tulnic și Lioara

... De blândă și frumoasă și-n vorbă ca vioara, De trei: ori, ba de șese, de zece ori Lioara Cu multa ei frumsețe pe mamă-sa-ntrecea! Avea doi ochi albaștri, ca ceriul, și avea Obraz rotund și rumen, și plete-avea bălaie Pe umeri doi lucerferi de-o nobilă văpaie Păreau că-i joacă tainic și-n jocul lor domol Aruncă văl de aur pe-al umerilor gol, Și sânul ei, ca marmor ... sub neguri și s-ascunde Sub norul greu, cu ochii departe-n zări pătrunde Și țintă ține ochii la Stâlpeș Împărat, Pândește pe Lioara, s-o vadă prin palat Și, când va fi copila mai veselă, dodată S-o fure și s-alerge prin zarea depărtată. III Prin dalba grădinuță cu strat de toporași Și crini, ce poartă rouă pe sânul drăgălaș, În zorii ... caută copila de frumoasă Și râde când zărește doi ochi sărini și mari Clătindu-se, ca fața izvorului mai clari, Obrazul ei s-aprinde d-o nobilă văpaie Și-n vreme ce-și admiră frumsețile-i bălaie, Ea pleacă dalba-i frunte și-o razimă cu drag D-o ...

 

Titu Maiorescu - Observări polemice

... ne întâmpină cu asemenea opinii noi, că a critica este de prisos. Ușoară sau nu, critica a fost și va rămânea o lucrare necesară în viața publică a unui popor. Înțelegerea răului este o parte a îndreptării. Din acest punct de vedere, înființarea unei reviste ( Convorbiri literare ) cu o tendință critică mai pronunțată ne pare a împlini un gol lăsat în mica noastră mișcare literară. În adevăr, publicistica română prezintă deocamdată în ... formulată în o adunare solemnă a unei asociații de cultură, că după ce avem "o literatură însemnată prin anticitatea sa, remarcabilă prin estensiunea sa și demnă de considerat prin prestanța sa", ne lipsește "un panteon, unde atleții adormiți al literaturei noastre să-și afle recunoștința și remunerarea meritată, și lângă tipurile lor să vedem strălucind acolo ... Veselia și mâhnirea deodată o ocupează, Că în om e mestecare de moarte și de viață. În tomul III întâlnim între literați pe Daniil Scavinschi . O mică probă din acest autor hazliu, dar cam vulgar, merită poate un loc într-o ...

 

Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Ion Luca Caragiale)

... peste câteva zile și de-atunci a început să mă aprecieze foarte mult și să mă trateze cu familiaritate. I-am adus într-o seară o poemă epică. Era o luptă într-un circ și moartea în fața împăratului a unui gladiator roman. A citit-o, i-a plăcut și mi-a luat-o s-o publice. Peste două zile îl întâlnesc neras, tras la față și-mi spune: Fi-ți-ar poema a dracului că sunt bolnav din ... mă cheamă și mă întreabă: Ai citit pe TĂ©lĂ©mac? Da, în școală: Calypso ne pouvait se consoler du dĂ©part d Ulysse, dans sa douleur... . Mă, fraza asta o știe pe de rost orice găgăuță. Dar chiar dacă l-ai citit în liceu, nu l-ai înțeles. Să citești pe TĂ©lĂ©mac după ... voie să povestesc o întâmplare intimă din viața și familia marelui Caragiale, care aruncă o lumină pitorească asupra acestui om atât de capricios și genial. O vară bună a mamei mele, născută Bucșan, coborâtoare din Spătarul Bucșan, decapitat de turci în secolul al XVI-lea, avea o

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>