Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FĂRĂ RĂSPUNS

 Rezultatele 251 - 260 din aproximativ 606 pentru FĂRĂ RĂSPUNS.

Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun

... unde s-a căzut, și în buimăceală ne-a arătat odaia d-tale, la a cărei ușă am bătut fără a primi vreun răspuns sau a auzi vreo mișcare, fiindcă atunci d-ta te aflai cufundat într-un somn adânc. Deci ... deșert și întuneric, în care pierdusem orice urmă și orice legătură cu lumea activă, văzând alfa și omega funcțiilor vieții numai în curmarea unui proces fără țintă și sfârșit. Omul izgonit din principiile sociale plutește în spațiul deșert ca frunza uscată, ce se-nvârte în aer, zbuciumată de vânt, spre a ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VIII

... acolo să mâie Pănă cătră zorile roșìe. Iar' Tandaler ș-atuncia-îi învață Cum să face popas oștenește, Ca să poată pănă dimineață Durmi fără grijă. Rânduiește Apoi împrejur străji păzitoare, Ca vrăjmașul să nu-l împresoare. Spre-aceasta el dintru toți aleasă Pe cei mai îndrăzneți și mai tari ... sau gomot, voi îndată Să strigați din ce puteț, făr' frică: ,,Stai! Care-i măi!" țiind arma gata Ca, deacă nu vă-ar ști el răspunde, Să-l puteți nimeri măcar unde. Cuvântul între noi, ce să chiamă De taină, să fie astezi: baros ; Deci luați acuma bine samă, Ca, deacă ... Păn' la mărul lui Drăgan fugiră. Iar' un urs carele mai nainte Sosisă-acolea și mânca mere, Spăimântat de năvala fierbinte A gliganilor, fără-îmbiere Sări pe măr în sus, neștiind Că-acolo era Drăgan păzând. [7] Drăgan săracul de cap amete, Scapătă din creanga-în care șede Și ... vază cruda pierire, Țipa și să văieta morțiși Socotind că doară vor sosire Ceialalți a lui spre-ajutorință, Să-l scoață din mâni fără credință. Întracea de-atâta strigătură Tot codrul răsuna pe-împregiur, Iar' ursul după cea căzătură, Mănios și mormăind mur! mur! Purcedea nainte prin desiș, Căutând ...

 

Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu

... sale, cum se presară zahăr și scorțișoară peste plăcintă ca să-i dea dulceață picantă. Ce rezultă d-aici? că cititorul naiv, profan în mecanică, fără să-nțeleagă mare lucru, cască ochii mari în fața adâncimii marelui: naturalist, care știe să documenteze așa de admirabil, să dea așa de exact coloarea ... vocabular tehnic pocit șcl. Cu ocazia aceasta, însă, câțiva din acei ce căutau cu de-amănuntul în La DĂ©bâcle elemente pentru a răspunde sfidării prea îndrăznețe a lui Zola mai dau peste altceva și mai grav decât o inexactitate sau o falsă pricepere de vorbe tehnice ... găsește. Mărturisirea se pierde în o grămadă de vorbe: e bine s-o extragem și să o dăm singură; ea poate sta de sine și fără atâta garnitură zolaică: “...Unul dintre adjutanții generalului Douay, prințul Bibescu, a scris asupra mișcării corpului 7 o operă de o extremă ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Din memoriile Trubadurului

... se petrece dincolo de mușuroiul lui; șerpii se târăsc, farmecă cu privirea și sug cu o sete nepotolită sângele altora; fluturii, niște secături cochete care, fără a iubi pe nimenea, zboară cotiș din floare în floare; găinușele și licuricii, craidoni de noapte, își colindă felinarele și serenadele lor vechi ... atât de fericite după aparență — câte lupte, câte nedreptăți, câtă durere și câte pungășii, ziua, la lumina soarelui, sub ochii tuturora nu se întâmplă, fără ca vreo ființă veșnică și sfântă să puie capăt răului care izbutește! Se fură îmbucătura din gura celui slab, se strică cuiburile, se mănâncă ouăle ... dau sufletul de spaimă. Trece cel mare, cel brutal, cel prost, dar cel mai tare... Cum n-o să înspăimânte pe-atâția lași, slăbănogi și fără de caracter? Câtă asemănare între oameni și micile dobitoace! Și cât de ipocrit nu-și ascunde natura, sub velințe de flori, nemerniciile și crimele ei ... din mlaștină, să-mi aud numai gândul, să uit această poftă nestăpânită de bine și de armonie universală. Nebunii pe care cel sătul le găsește fără a le căuta, iar cel flămând le caută ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Fecioara

... n sânu-i palpita. Era un înger dulce ce-n visurile mele D-atunci întotdauna plângând am întâlnit; Așa ca o fantasmă ce-n noapte fără stele Trecând printre morminte, șoptește: am trăit! Odată, dimineața când vesel se răsfrânge Purpura matinală ce omu-i zice zori, Când muritorul palid, sub lanțul ... aur va mâna s-o dau eu Și n-am spre apărare decât a mă supune, Și n-am a le răspunde decât suspinul meu." Acolo unde luna din cale se oprește Și lasă o cătare mai dulce pe pământ, Acolo unde mirtul mai vesel înflorește Acum ...

 

Nicolae Filimon - Ghibelini și guelfi sau diferite partide muzicale

... estensiunea cerută de partițiunele de bariton ale operilor lui Verdi. Orchestrul, afară de vro cîțiva artiști, nu e decît o adunătură de individe necapabile și fără disciplină. Corul e compus de tot ce are mai puțin muzical Italia și Transilvania. Manevrarea decorațiunelor, anacronismul în costume, în fine într-actele cele prea ... Verdi este unica ce se mai poate asculta astăzi. Au trecut timpii Normei , lui Don Juan și ai Mutei di Portici . Acele melodii lîncede și fără nici un gust, acele litanii popești pline de învîrtituri puteau să placă poate părinților noștri; pentru noi însă să cere muzica de Verdi. Rossini, Bellini ... este unicul maestru italian al actualităței care, prin geniul său, a pătruns în spiritul seculului și a devinat esigențele dramei moderne, fără care el n-ar fi putut reuși a ține în mînă sceptrul muzicei dramatice. El s-ar fi contopit în mulțimea mediocrităților muzicale ...

 

Alexandru Macedonski - Accente intime

... mare, Destul să nu te prindă vreun altul mai excroc! Eu nu visasem lumea, desigur, precum este, Și când mă deștept astăzi ș-o văd fără de veste, Îmi vine câteodată să mă ascund, să fug, Sau singur, fără milă, smintit, să mă distrug, Să nu mai văd lumina din cerul plin de soare, Și haina vieții-n zdrențe s-o lepăd la picioare ...

 

Anton Pann - Norocul și mintea

... odată Norocu-n cuvinte Cu prealăudata și-nțeleapta Minte, Zicînd că el este ce pricinuiește Binele și răul la cine voiește. Mintea zicea iară că : -Fără de mine Nu să poate omul să aibă vrun bine; Cînd sînt eu cu dînsul, d-ar avea și rele, Le trece-n răbdare, nu ... dată, Eu vă duc la dînsa acuma îndată. Văzînd negustorii că e prost în formă, Nu caut mîncare, nu vor să mai doannă, Prețuiesc comoara fără să o vază, De părere bună nu putea să șează. Dau să bea ciobanul, alerg la comoară, Ajungînd cu toții, într-însa coboară, Ș-acea ... Și împărăteasa n-a fost mai cu minte, A găsit cu cale aceste cuvinte, Și mai vîrtos zise că această treaba Fără-ntîrziere să se facă-n grabă, Ca nu cumva asta mare norocire S-o soape din mînă cu vro preltmgire Deci la prinz poftiră pe ...

 

Nicolae Gane - Catrințaș

... nici o serenadă cu lampioane la cascadă, nici un prânz în pădure cu lăutari, nici o excursie la Poiana Sărată sau aiurea nu se făcea fără imboldul lui Codreanu. — Ei, Codrene, ce mai plănuiești, îl întrebai eu, pe când el admira ghibăcia turcului în meșteșugul văcsuitului. — Am înjghebat pe ... mă țin bine să nu-mi dau pielea ursului în loc să mi-o deie el mie. Și cum stam așa în așteptarea pornirei haitașilor, fără să vreu îmi veniră în minte cei trei urși a lui Catrințaș. Auzi, trei urși!... Unul înțeleg... doi, treacă-meargă... dar trei, fără ...

 

Constantin Negruzzi - Cârjaliul

... s-au zis de Ipsilant. în ajunul bătăii de la Sculeni, Cantacuzin ceru la guvernul rusesc voie să intre în carantina noastră. Oștile lui rămaseră fără comandir; dar Cârjaliul, Sofiano, Contoguni și ceilalți n-avea trebuință de comandir. Pare-mi-se că bătaia Sculenilor nimeni n-a descris-o ... la Iași în Curtea domnească, cu care împușca la ospețe și Țeremonii. Turcii ar fi voit să se slujască cu cartușe, dar n-au cutezat fără voia guvernului rusesc: cartușele negreșit ar fi trecut în partea noastră. șeful carantinei (mort acum), patruzeci de ani slujind în slujba oștenească, de când era ... la răniți, pentru cele de apoi încărcături, bumbi, cuie, lanțuje și mânere de iatagane, eu i-am dat douăzeci beșlii ce aveam și am rămas fără bani, știe Dumnezeu că eu, Cârjaliul, trăiesc cu milostenia! Apoi pentru ce rușii mă dau acum la dușmanii mei?“ Zicând aceste, Cârjaliul tăcu ... biciușca, și căluții lui merg destul de iute. Dacă vrunul din ei stă de osteneală, el îl deshamă suduind grozav, și îl lasă pe drum, fără a se mai griji de soarta lui. La întoarcere e sigur că-l va găsi la acelaș loc, păscând în ticnă iarba verde ...

 

Alphonse de Lamartine - Lacul (Lamartine)

... de departe pe undă, sub cer lucios, Decât sunetul lopeții ce despica cu plăcere Valul tău armonios? Când, un glas străin cu totul pe tăcere, fără veste, Dintr-un țărm ce-aducea farmec începu a deștepta. Unda stătu să asculte, și glasul ce scump îmi este Cu-aste vorbe ... ntârzie, aurora se deșteaptă, O-mpraștie... a trecut! Să iubim, să iubim dară, de secunda ce grăbește Grăbiți să ne bucurăm; Vremea este fără țărmuri, omul liman nu găsește; Curge, și noi naintăm!" Timp gelos! e cu putință aceste ceasuri sfințite, Când amorul în lungi unde ne revarsă fericiri ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>