Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AVEȚI SĂ

 Rezultatele 251 - 260 din aproximativ 2615 pentru AVEȚI SĂ.

Ioan Slavici - Budulea Taichii

... zicea mereu: "Măi Buduleo, nu mai purta și copilul cu tine; pune-i o bucată de pâine în traistă și trimite-l la școală, ca -mi bat și eu capul cu dânsul". Iară Budulea era om cuminte și înțelegea că dascălul nu are altă treabă decât -și bată capul cu copiii oamenilor. Un singur lucru îl mai punea pe gânduri: parcă tot nu-i venea creadă că și Huțu are învețe carte. Când eu începusem a umbla la școală, Huțu era printre băieții de care îmi era frică. Îl văd parcă și acum ... la dânsul căutam scăpare când eram năpăstuit. Căci Huțu era puternic, pentru că dascălul nu ținea la nimeni mai mult ca la dânsul. Iară dascălul avea cinci copii, care toți cinci erau fete. Neli era cea mai mare și avea obiceiul sară peste bănci. Livia era cât mine și vorbea totdeauna până ce dascălul n-o punea în genunchi; Veturia ședea între băieți și se cotea ... el mi le spărgea, luând din când în când câte una și pentru sine. — Uite, îmi zise el nedumerit, taica zice că dascălul zice mă duc și eu la școală la oraș ca

 

George Coșbuc - Filozofii și plugarii

... goală: Sunteți proști ca cel din urmă prost ce nu știe de școală! Un plugar fără știință, și pe asta pun rămas, E în stare vă-nvârte și vă poarte de nas! Un plugar! sfetnicii strigă, un plugar mai mult știe?! Iartă-ne pentru-ndrăzneală, dar vorbești o nebunie! Nebunia câteodată își are înțelesul său: O facem dar o probă și mă jur pe Dumnezeu, Că de n-oi ave dreptate, vă dau vouă-a mea crăime Și mai ... luată! Fost-am eu voinic pe lume, când eram în vremea mea, Toți feciorii de pe sate pe mine mă cunoștea. Dar acum... hai, n-avea grije, că-s voinic, mă simț acasă, Măcar că soarele trece după dealuri! Nici că-mi pasă! Pot mulg oile, doamne, de la asta nu mă trag; Chiar berbeci încă ți- mulge, de ți-ar fi mai mare drag! Însă, n-am ... aruncă-atâta aur numai pentru-o nebunie! Însă dracu-i drac și-n ceruri! Vâjul clătina din cap Și gândea: Am prins pe dracul, deci -l țin, ca ...

 

Marius Marian Șolea - Ai de peste Olteț

... la clacă, la Veca, ce mai muiere și asta! făcea clacă poată pune, mai apoi, războiul, în mijlocul hodăii. toate femeile de casă trebuiau știe la război. țin minte câtă fascinație mi-a produs aparatura aia, cu toate ațele ei, cu bătaia ritmică a spatei ... viu, pline cu păsări statornice, care mă contrariau adânc. deși le vedeam ca fiind privighetori, sticleți, rândunici, nu prea semănau cu cele de afară. ca le văd păsări, trebuia le consider așa. și asta nu prea îmi convenea... la clacă se puneau în străchini boabe fierte de porumb, cu sare, și chisăliță de poame ... ziar. aceste minuni se întâmplau în ierni pierdute, când oamenii aveau o altă dragoste între ei. dacă m- împrieteni cu Dumnezeu, L- ruga facă satul Corșor etern, așa cum a fost... sau dea oamenilor lui o memorie de înger și -l facă trăiască în ea, măcar cât sunt ei, abia se atingă satul de prezent. oamenii, atunci, munceau unii pentru alții cântând. ascultam povești cu iele și zâne dezbrăcate până-n brâu, care te strigau ...

 

Nicolae Gane - Andrei Florea Curcanul

... mi ieșeau slobode din gură. Apoi de la Catrina făcui stânga-împrejur și mă dusei drept la căpitanul pentru a-i cere voie mă însor, însă căpitanul îmi răspunse: — Andrei nu-i vreme acum de însurat; în curând avem plecăm în jos spre Dunărea cu tot batalionul din Vaslui, și, dacă o vrea Dumnezeu ne întoarcem sănătoși, îți voi fi eu nun; pănă atunci trebuie mai îngădui, fătul meu. — trăiți, domnule căpitan! zisei eu întorcându-mă pe călcăie ca un șurub, și fără mai multă vorbă plecai spre casă. Tot drumul nu putui ... mă întâlneam. Eram mâhnit cum nu fusesem niciodată... și de ce, nu știu... că doară nici tata nu era pe pragul morții, nici Catrina nu avea se mărite cu altul, și nici Dunărea nu mă spăria păn pe-acolo, căci mai fusesem eu în jos toamna cu oștirile, și, mulțămită Domnului ... Petre, zise moș Toader a Paraschivei, un om bătrân care fusese treizeci de ani pușcaș la curtea boierească. De când aud că o fie bucluc în jos parcă mă umflă în coș merg și eu. Păcat că picioarele și mânile nu-mi sunt după inimă, căci acuma ar fi vremea ...

 

Ioan Slavici - Păcală în satul lui

... seacă, ne face întregul hotar bătătură. Dar ce puteau -i facă lui Păcală? El nu era de vină și avea trea- bă, nu putea -și piardă vara umblând după coada junincei. Se sfătuiră dar între dânșii și iar se sfătuiră, se tot sfătuiră, până ce n-ajunseră a ... curtea lui Păcală. Nu-i vorbă, a fost cam scurtă socoteala aceasta, dar în satul lui Păcală multe se întâmplă. Păcală, de! ce facă!... Dacă ar fi voit, ar fi găsit el ac pentru cojocul sătenilor; el însă nu voia. Avea tragere de inimă penru oamenii din satul lui. Nu! pe oamenii din satul lui nu putea el -i încurce, cum ar fi încurcat a bunăoară pe oamenii din satul lui Tândală. Întinse dar pielea se usuce, iar după ce se uscă, o luă în vârf de băț și plecă cu ea la târg, ca s-o vândă. Așa ajunse ... el rămână așa într-un unghi al casei, într-un șopron, în pridvor, unde o fi, numai ca nu fie casa pustie. N-avea biata muiere încotro, trebuia

 

Petre Ispirescu - Porcul cel fermecat

... Porcul cel fermecat Porcul cel fermecat de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat și avea trei fete. Și fiind a merge la bătălie, își chemă fetele și le zise: - Iacă, dragele mele, sunt silit merg la război. Vrăjmașul s-a sculat cu oaste mare asupra noastră. Cu mare durere mă despart de voi. În lipsa mea băgați ... mare din surori, care era păstrătoarea cheilor, băgă cheia în broasca ușei și, întorcând-o nițel, scârț! ușa se deschise. Fetele intrară. Când colo, ce vază? Casa n-avea nici o podoabă; dară în mijloc era o masă o masă mare cu un covor scump pe dânsa, și dasupra o carte mare deschisă. Fetele ... Cununia se făcu cam pe sub ascuns. Apoi, puindu-se porcul cu soția sa într-o căruță împărătească, porni la dânsul acasă. Pe drum trebuia treacă pe lângă un noroi mare; porcul porunci stea căruța; se dete jos și se tăvăli în noroi, până se făcu una cu tina, apoi, suindu-se, zise miresei -l sărute. Biata fată, ce

 

Ion Creangă - Ioan Roată și Vodă Cuza

... îmbrățișați! Numai noi, vite de muncă, vă suntem dragi ca sarea în ochi... Din mojici, din ghiorlani și din dobitoci nu ne mai scoateți! Dumnezeu ne ierte, și ne iertați și dumneavoastră, cucoane, dar cu adevărat așa este: v-ați deprins a lua focul totdeauna cu mâinile noastre cele mojicești... și ... se înghesuia, cu treabă, fără treabă, iaca se zărește o hârtie fâlfâind pe deasupra capetelor mulțimii, în vârful unei prăjini. Cuza-vodă, înțelegând că trebuie fie vrun suflet necăjit, face semn i se deschidă calea. Și, când colo, un țăran bătrân cade în genunchi dinaintea domnitorului, sărutându-i mâna, cu lacrimile în ochi, și dându-i ... ajuns acasă, goană și prigoană pe capul meu, din partea boierului, în tot felul. Întâi și-ntâi, a pus înadins pe feciorii boierești -mi caute pricină și mă aducă la sapă de lemn. Și aceștia, ca oameni fără judecată și pizmași, făceau toate chipurile satanicești, sau ei de-a dreptul ... de rușine! Ba încă m-a și amenințat că altă dată, de mi-a mai călca piciorul în ograda boierească, are poruncească ...

 

Alexei Mateevici - Spre lumină!

... care merge vorba și care este așa de trebuincioasă pentru noi în vremea de față, se alcătuiește, îndeobște, întraceea, ca binevoitorii și luminătorii țăranilor moldoveni facă în vederea alegerilor sfaturi prietenești cu țăranii și la aceste sfaturi se lămurească însemnătatea (văjnicia) alegerilor, cum ei se poarte la alegeri, pe cine -l aleagă alegător și multe altele, care sunt în vremea de astăzi la rândul zilei. Am avut prilej atingem oleacă întrebarea asta, când am vorbit despre datoriile preoților moldoveni către poporanii lor înaintea alegerilor. Tot atunci am căutat arătăm că preotul prin slujba lui dumnezeiască, prin legea creștinească și prin obârșia lui moldovenească este dator apere norodul și fie într-o dorință cu dânsul. Din pricina asta, el trebuie fie cel dintâi apărător și binevoitor al țăranului moldovean. Și poate nici nu s-ar găsi un alt om care ar fi mai bun, pentru ... uniri steie preotul. În zile însemnate ei pot adune la vreo casă pe oamenii cei mai cu dare de mână din sat și ...

 

Ion Luca Caragiale - Infamie

... Ion Luca Caragiale - Infamie Infamie de Ion Luca Caragiale 1901 Mi s-a-ntâmplat pierz un amic, un bun amic, și nu mă pot căi îndestul de această nereparabilă pierdere; de aceea trebuie spun, oricui vrea m-asculte, trista mea întâmplare. Iată. Știam că amicul meu, bunul meu amic, are multă influență asupra unei persoane, de care atârnau la un moment ... la dumneata -ți ceară un serviciu și mă roagă pun o vorbă bună în favoarea lui. Nu știu cu cât mai multă căldură ți-l recomand. Contez pe amiciția d-tale, că ai -l tratezi ca pe mine însumi, pe amicul meu, pe bunul meu amic. fi fericit aflu că acest om, pe care-l iubesc ca pe un frate, cunoscându-l ce om de treabă și capabil este, a obținut ... caldă... Ce e de făcut? -l mai șterg! Tot ștergându-l în amândouă palmele cu șervetul... altă nenorocire!... plicul se dezlipește! E peste putință duc persoanii o scrisoare în așa hal. alerg la amicul meu,

 

Ion Luca Caragiale - Paradoxal

... văzut făcând ceva, care m-a pus în mare mirare. Exprimându-mi acest sentiment al meu, d. Teofil s-a apucat -mi facă o teorie ridiculă asupra datoriei ce are societatea față cu virtuțile și vițiile individului. vedeți modul lui paradoxal. El susține că virtuțile sunt pavezele și armele individului în lupta sa cu societatea, iar vițiurile îi sunt părțile descoperite și ... nici o nevoie combată vițiurile indivizilor și le încurajeze virtuțile — ba chiar dimpotrivă, pentru că virtuțile individului sunt păgubitoare autorității ce trebuie exercite societatea asupra lui, pe câtă vreme vițiile lui îi sunt ei folositoare. Ce dreptate este prin urmare pretinzi de la o societate -și cultive vrăjmașii și -și combată sprijinitorii? Eu, mărturisesc drept, că după astfel de paradoxe încetez de a mai discuta. Dar nu uit a spune faptul în urma căruia d. Teofil mi-a debitat ciudata d-sale teorie. Amicul meu și eu ... cu nasul roșu. Asta m-a revoltat. — Cum? zic; dai bucuros cincizeci de bani unui bețiv, unui vițios și nu te înduri ...

 

Petre Ispirescu - Fata săracului cea isteață

... Vedea el că săracul a căzut în păcate, dară fără voie. După ce se gândi el nițel, zise: - Bre, oameni buni! Eu am vă fac trei întrebări; cine le va dezlega mai bine, a aceluia fie dreptatea. Vă dau răgaz de trei zile, gândiți-vă. După trei zile veniți și -mi ghiciți întrebările. Țineți minte bine. Întâia întrebare sună așa: Ce este mai gras în lume? A doua: Ce este mai bun? Și ... Ce aleargă mai iute? Aide, duceți-vă acum. Dară mai știți una: daca nici unul din voi nu va ghici vreuna din întrebările mele, știți că unde vă stau picioarele o vă stea și capetele. Amândoi împricinații se întoarseră la casele lor. Bogătașul, lăudându-se că el are ghicească, fiincă ce lucru poate fi mai ușor decât a spune că porcul său din ogradă este mai gras, deoarece stă slănina pe ... picioare. Și chemând mai aproape pe sărac, îl întrebă cu un grai blajin: - Spune-mi, bre, omule, cine te-a învățat pe tine răspunzi așa de potrivit, căci din capul tău ăla secu nu crez ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>