Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru APOI
Rezultatele 251 - 260 din aproximativ 1359 pentru APOI.
Constantin Stamati - Păgânul cu fiicele sale
... de la sfârșit, Pe la miez de noapte voi veni la tine, Să știi negreșit! Păgânul gândește la sfatul ce-aude, Tot felul chitind, Dar apoi pe aur sufletul își vinde, Nemaiprelungind; Și, cruntându-și mâna, cu sânge își scrie Zapisul cerșut... Vicleanul luându-l, plin de bucurie, Pieri nevăzut. Și ... mă, strigă, Și voi din rai psalți; Iertați! iertați! strigă, păduri liniștite. Și voi, câmpi rodiți, Pământești răsfățuri, tu, cer strălucite, Și mă tânguiți!â€� Apoi aducându-și de fiice aminte, La el le-au chemat, Socotind că cerul de-a lor rugăminte Va fi îndurat. Deci, iată sosiră ... câinii urlând... Iată că răsună ora miezei nopții, Și vânt se stârni, Ce tulbură râul, zbuciumă pereții, Și colbul porni. Iată și menuntul cel de-apoi sosește, Sunând întristat... Clocotul stâmpește, din pământ zbucnește Drac înfricoșat! Păgânului zice: “Cea din urmă noapte A ta au sosit; Și eu ... Și iată căzură Păgânul de groază, Mai mort la pământ, Strigând: “Sunt a tale, pe mine mă lasă, Dușmane cumplit!â€� Și apoi trezește bietele fecioare... Zapisul s-au scris... Satana săltează! Slava lui îi mare, În iadul nestins!... Partea II (Ai prelungit chinul, Păgâne greșite, Acum ai ...
... mai bine și s-ar potrivi cu rochia ce-o purta. Cercă albăstrele și cicori, dar, după ce se oglindi în apă, le aruncă. Alese apoi o floare de leandru cu miros amar, dar o aruncă și pe aceasta, căci era prea roză. Prinse un mac cu inima neagră, dar nici ... și fața i se împurpura și ea, ca și cum floarea îi împrumuta sîngele ce-i pierise din obraji. Tremurătoare duse atunci floarea la gură, apoi, sărutînd-o prelung, dete fuga spre palat, lăsînd în urma ei ca o dungă de lumină... Veselie mare a făcut atunci împăratul, și ...
Dimitrie Anghel - Povestea celor necăjiți
... o prindă sub ea, ia-o de unde nu-i. Și flacăra se ițea, se ițea cât colo printre ierburi, cale de-o poștă, și apoi se apropia iarăși, mai-mai la picioarele lui. Și așa l-a dus pe om flacăra aceea, până ce șesul a rămas ... și dacă vrei să vezi care-i norocul tău, așteaptă până s-o ridica soarele și se vor deschide porțile ca să poți pătrunde înăuntru. Apoi moșul se făcu nevăzut și omul rămase prin întuneric până ce stea după stea s-a stins și s-a arătat ... omul, și cine ești tu ? Și abia de-a stat bătrâna o clipă rezemată în sapă și i-a răspuns : — Apoi eu sunt norocul împărătesei voastre. Și de aceea mă scol o dată cu soarele, ca să aibă ea mâinile albe și să poată purta cunună ...
Emil Gârleanu - Ochiul lui Turculeț
... să se lovească bine cu ăst de-l am. Neamțul zâmbi, îl luă prietenește de mijloc și-l duse la fereastră, să-i vadă culoarea. Apoi căută în sertare, prin cutii, și așeză flăcăul pe un scaun. În scurt, treaba era făcută. După ce sfârși, luă pe băietan de mână și ... plecat. La han, când să ne suim în trăsură, l-am întrebat: — Ei, cum îți vine? Turculeț se uită primprejur cu băgare de seamă, apoi se apropie de mine și-mi spuse în mare taină: — Îmi vine ghine, da parcă tot nu văd așa de limpede!... În sat vestea ...
... Așa-i! Așa-i! Un om scurt, cocoțat pe un scaun, lângă un stâlp în fundul sălii, ridica mâna și țipa: Jos! Jos cu ei! apoi, clătinându-se, lua stâlpul de care se sprijinea în brațe, să nu cadă. Atunci Năstrate făcea liniște, avânta bastonul deasupra capului și poruncea: Tăcere! Și ... împietrit. Arătă scrisoarea lui Năstrate. — Ce e de făcut? Nasul borcănos al lui Năstrate se aprinse deodată ca o lampă. Se scărpină după ceafă. Apoi, ca omul care nu dă de la nimic înapoi, răspunse: — Să îndrepți greșeala dincolo, coane Tase. Conul Tase simțea că i se coborâse tot ...
... sălta din când în când, cu aceeași săritură de om înțepat pe neașteptate. Am privit câtăva vreme acest tablou tăcut: nu se auzea o vorbă. Apoi căpitanul îmi trecu o mână pe după mijloc, îmbiindu-mă în odaia din fund, tocmai în sufragerie. Aici cerurăm două pahare cu ceai. M-am ... a îndepărtat de ele o amintire tristă, pe care o să ți-o spun. Căpitanul începu să se plimbe prin odaie, între fereastră și sobă, apoi, cu glasul lui răsunător, care se revărsa uneori în gâlgâiri puternice, ca și cum ar fi comandat, începu să povestească: ...Poate să fi avut vreo ... Am întors capul, privind într-acolo; pe fereastra deschisă, ca printr-o ciudată întâmplare, se zărea, într-un colț, tabloul. Am lăsat să pornească mortul, apoi, pentru că nu era nimeni, m-am apropiat. Am stat mult și l-am putut vedea bine. Cu ochii întunecați, acoperiți parcă de pânza lacrimilor ...
Ion Luca Caragiale - Baioneta inteligentă
... armenească. Timpuri eroice! am de la voi frumoase amintiri! Căpitanul meu, d. Guță Cotoi, odinioară sergent în pompieri, era un tip de haidamac, care fusese apoi, pe rând, birjar, cârciumar, binagiu, samsar de slugi, spion de poliție, bătăuș, ș-acum, în sfârșit, urmând unei vocațiuni irezistibile pentru viața politică, se declarase ... Atunci, scoate rubla. I-am dat-o, și d. Guță a plecat legănându-se și strigând: —Trăiască ai noștri, d-le Iancule! Apoi o teribilă înjurătură: ...de ciocoi! Peste vreo opt zile, m-a călcat d. Guță iar, și iar mi-a șters carboava ... d. Cotoi și, după multă tocmeală, ne-am ajuns: două ruble pe lună și să mă lase-n pace. I-am dat una înainte și apoi câte una la fiecare cinsprece zile. Am servit regulat patriei, spre deplina mulțumire a comandantului meu, până la desființarea gardei. Și o dovadă ...
Ion Luca Caragiale - Diplomație
... Ei! nu! bătrânul e ciufut al dracului... Nu lasă el două mii de lei!... — Zi că-ți lasă o mie, tot e bine. — Apoi nu! Șicul e să lase două. Aci s-o vedem cu diplomația dumneaei... Câte ceasuri să fie? — Șapte fără un sfert. — Ce dracu ... s-o fi abătut și prin altă parte... La câte v-ați dat rendez-vous? — Imediat ce-o isprăvi, ori așa, ori așa. — Apoi, trebuie să ai răbdare, nene Mandache; dacă e vorba de diplomație, unde trebuie mai multă răbdare decât în diplomație? — Mi-e frică, monșer, că ... — Ei! numa să reușească... — Daca întârziază, tocma asta este un semn că are speranțe să reușască; aminteri, n-ar sta dumneaei degeaba. — Apoi, vezi că nu o cunoști... La ea nu merge așa agalea... merge iute... n-o cunoști... Să vezi... Zilele trecute — că tocmai mă-ntrebai ...
... Parcă ar vedea mai bine așa, însă o gheată, a din dreapta, îl supără când stă în vârful picioarelor. Lache rabdă cât rabdă, apoi se hotărăște să se mai lase și pe călcâie. Lumânările se aprind. Lache scoate din buzunar o portocală[lxix] , îi trage coada afară și ia ... portocala aprinsă. Suind, gândește... La ce? La un lucru foarte ciudat: de ce totdeauna gheata din dreapta supără mai tare decât cea din stânga? Și apoi: de ce la suiș supără gheata din dreapta mai tare decât pe drum drept? 1 și trei sferturi... Lache coboară dealul mitropoliei, ținând strâns portocala ... zice: — Hai să mergem! Amicul zice: — Hai! Și amândoi își potrivesc ciorapul crem, trăgându-l bine și făcând o cută sistematică sub călcâi... Apoi, fiecare-și ia gheata și vâră piciorul în ea... Vârful merge... călcâiul nu vrea și scârțâie, și picioarele, cari au gustat odată libertatea și lumina ...
Ion Luca Caragiale - O blană rară
... avere întreagă în pietre scumpe! De unde vine această scânteietoare apariție? De la Capșa... A fost la Teatrul Național. A luat apoi la patisierul Ă la mode, en petite chambrĂ©, un pahar de șampanie... și acum vine la amica sa madam Psaridi să-și facă actul de ... îngrijiți!... cine strică? Și doamna Cuțopolu își lăsă molatic în mâinile ex-căpitanului blana superbă de vulpe albastră, un giuvaer, un exemplar unic în București. Apoi desfăcându-și minunatul evantail de sidef și de pene de struț, urcă, luată literalmente pe sus de un stol de fluturi nebuni, treptele scării de ...
Ion Luca Caragiale - Românii verzi
... e străin și tot ce e de la străin, tot ce nu e român verde sau tot ce nu e de la român verde. Urmează apoi mai multe articole unde se enumără cu de-amănuntul tot ce nu este verde românesc și care trebuie sistematic respins de orice membru al societății ... ca Cornelia, ca Catone etc. Art. 47 - Membrele mame sunt datoare să dea copiilor lor o educație maternă în limba maternă. Sub nici un cuvânt apoi, nu-i slobod să încredințeze educațiunea copiilor la alte guvernante decât românce verzi. Art. 48 - Ele sunt datoare a da singure să sugă ...