Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ARE SĂ
Rezultatele 2431 - 2440 din aproximativ 2615 pentru ARE SĂ.
Mihai Eminescu - În liră-mi geme și suspin-un cânt
... cea din patru scânduri plec, Gemând, plângând eu fruntea pun pe mâni, Se rumpe suflet, mi se rupe sân, Scăpare caut în zădar de chin... Să stângi un dor ce-n sânu-mi arde  vin! Când te doresc eu cânt încet-încet: Plec capul la pământ încet-încet Și glasul ... crudului amor În suflet mi-o împlânt încet-încet Și simt veninul pătrunzând adânc... Cu sângele-l frământ încet-încet Și nu-mi rămâne decât să
Vasile Alecsandri - Răzbunarea nevestei
... Răzbunarea nevestei Ici e țărână cu glod Hop o dată, sus. Ici e bărbatul nerod, Hop o dată, sus. Ici e tocmai unde joc Ca să mă alin de foc. Ici doarme cu mâini la piept Ș-o să joc să mi-l deștept. Dar decât l-oi deștepta Oi juca ș-oi tot cânta. Dormi tu, bărbățelul meu, Ierte-mi-te-ar Dumnezeu! Dormi, dormire ...
... Mihai Eminescu - Horia Horia de Mihai Eminescu Să priveasc-Ardealul lunei i-e rușine Că-a robit copiii-i pe sub mâni străine. Ci-ntr-un nor de abur, într-un ... mai mare suflet bate-n pieptul său; Fruntea-mi este albă ca de ani o mie, Dară a lui nume mai mult o să ție.  Nalți suntem noi munții  zise-un vechi Carpat  Dar el e mai mare, că ni-i împărat. Atunci luna iese norilor ...
Cincinat Pavelescu - Veșnicei iubite
... fală, când în ochii-mi Sclipea un suflet de erou! Era o toamnă-ntârziată, Tu stai cu amforele goale Lângă fântâna unde seara Veneau mioarele să bea. O lacrimă picând din ochii-ți Brăzdă în apă rotocoale, Și-n clipa sărutării tale Pe cer s-a mai aprins o ...
... Sosit-a ceasu-nstrăinării Și ceasul bunului rămas. Se rupe-un lanț plin de tărie Ca firul cel mai subțirel; Când soarta vrea așa să fie, Zadarnic vrei să faci altfel. Și nu mai e nimic în stare Să-ntoarcă vremile-napoi Și-acea iubire-atât de mare Ce-a fost odată între noi. Rămâi tu, dar rămâi cu bine, Rămâi cu ...
Traian Demetrescu - Lui Eminescu (Demetrescu)
... tu dormi acuma sub teiul plîngător! Iar vîntul cînd va bate, în gîrbovita iarnă, Puzderii de zăpadă desupră-ți o s-aștearnă; Și vara o să-ți cânte cu freamătul său trist, Cum l-ai cântat tu, dulce al poeziei Crist! Când moartea-ți mă cuprinse de plângeri fără margini, Erai ...
... fuga se duse-n țări străine, Abia scăpând de ei! Acum iar de-odată un vuiet se stârnește, Că după atâta vreme bătrânul lup dorește Să vie iar în țară, unde-i făgăduise Cârlanii să-l aleagă nazâr împărătesc. Se vede că Nazârul trecutul a uitat, Nu știe că coteii ce-atunci l-au alungat Acum sunt dulăi ...
Ștefan Octavian Iosif - Profeție (Iosif)
... Ştefan Octavian Iosif - Profeţie (Iosif) Profeție de SĂ¡ndor PetÅ‘fi , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Floare-albastră , an. I, nr. 9, 6 decembrie 1898. â ... — măreț vultur — plutește În lumea largă pe-aripa cîntării. Se-nalță pîn’la porțile tăriei Al cîntecului glas înaripat, Desprinde stelele din cer să-ncununeze Cu raze fruntea lui de inspirat. Dar e venin a cîntecului miere ; Cu fiecare cîntec smuls din strune El pierde-o floare ... apune... Se schimbă-n iad simțirea-i arzătoare ; Se mistuie, dat flăcărilor pradă ; Un singur ram din arborele vieții, Și cea din urmă frunză stă să cadă. Acolo, zace-acum pe patul morții. Copilul suferinții... Biata mamă, Nebună de durere, plînge-n hohot... El, ca prin vis, aude cum blesteamă : â ...
S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Profeție (Iosif)
... S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Profeţie (Iosif) Profeție de SĂ¡ndor PetÅ‘fi , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Floare-albastră , an. I, nr. 9, 6 decembrie 1898. â ... — măreț vultur — plutește În lumea largă pe-aripa cîntării. Se-nalță pîn’la porțile tăriei Al cîntecului glas înaripat, Desprinde stelele din cer să-ncununeze Cu raze fruntea lui de inspirat. Dar e venin a cîntecului miere ; Cu fiecare cîntec smuls din strune El pierde-o floare ... apune... Se schimbă-n iad simțirea-i arzătoare ; Se mistuie, dat flăcărilor pradă ; Un singur ram din arborele vieții, Și cea din urmă frunză stă să cadă. Acolo, zace-acum pe patul morții. Copilul suferinții... Biata mamă, Nebună de durere, plînge-n hohot... El, ca prin vis, aude cum blesteamă : â ...
... Iar nuferii, pe care lianele-i dezgroapă Când i-a-nchegat în tremur lumina unui val, Păreau luceferi galbeni, căzuți adânc în apă Să-nsemne calea lunii spre-ntunecatul mal. Ostroave mari de umbră închipuiau corăbii, Iar papura, mișcată în treacăt de zefiri, Nălța mănunchi în aer tremurătoare săbii ...
Cincinat Pavelescu - Unui căpitan
... IV I care mânca la masă de obicei numai pește De ce mănâncă Nicu pește La orice masă cu-atât zel? Ar vrea pe toți să-i devoreze Ca să rămâie numai el! II Aceluiași Gras și roșu de sudoare, Privind Dunărea în soare, Căpitanul se gândește: Parcă tot mai bine-i pește! III Tot ...