Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru STA FATA ÎN FATA

 Rezultatele 241 - 250 din aproximativ 439 pentru STA FATA ÎN FATA.

Vasile Alecsandri - O primblare la munți

... să fie în toate veacurile acel om înțelept care a introdus în țara noastră un obicei atât de dulce și răcoritor! Dulcețurile, cafeaua (în felegene) și ciubucul turcesc alcătuiesc o treime nedespărțită, care în toate întâmplările vieții aduce mulțumire trupului și mângâiere sufletului! După ce sfârșirăm cu toată pompa cuvenită ceremonia numitei treimi, ne aduserăm aminte de țelul primblării ... să mă răcoresc. Cerul era senin; câteva stele luceau deasupra bisericii și unele se iveau printre copacii ce acopereau vârful munților. O tăcere înfricoșată domnea în toată mănăstirea și numai din vreme în vreme se auzea în vale urletul unui câine din sat sau țipete sperioase ale unei bufnițe ascunse în râsipuri. Mă pusei pe gânduri. Câte idei triste și vesele trecură în câteva minute prin minte-mi! câte năluci se arătară ochilor mei și se pierdură în întunericul depărtării!... Tovarășii mei veniră după mine în cerdac; visul ce mă îngâna se șterse și ne duserăm cu toții să vizităm chiliile călugărilor. Ne îndreptarăm prin întuneric spre o ferestruică de-abia ... tot mobilierul acelei chilii luminate de razele unui mic jăratic și ale unei mici lumânări de ceară galbenă. Însă lucrul cel mai curios de însemnat în

 

Vasile Alecsandri - Românii și poezia lor

... a cărui adâncă cuminție e tipărită într-o mulțime de proverburi, unele mai înțelepte decât altele; a cărui închipuire minunată e zugrăvită în poveștile sale poetice și strălucite ca înseși acele orientale; al cărui spirit satiric se vădește în nenumăratele anecdote asupra tuturor națiilor cu care s-a aflat el în relație; a cărui inimă bună și darnică se arată în obiceiul ospeției, pe care l-a păstrat cu sfințenie de la strămoșii săi; al cărui geniu, în sfârșit, lucește atât de viu în poeziile sale alcătuite în onorul faptelor mărețe. Și spre dovadă: Care din noi nu a fost legănat în copilăria sa cu dulcele cântec de Nani, puiule și cu povești pline de zmei ce alungă pe Făt-logofăt, cu o falcă în cer și cu una în pământ? Care nu a fost îngrozit cu numele de strigoi, de tricolici, de stahii, de rusalii, de babe-cloanțe, care ies noaptea din ... ședea lungit pe iarbă, la poalele unui codru; de va sta pe picioare, rezemat într-un toiag, lângă o turmă de oi; de va sălta în

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epigrame

... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epigrame Epigrame de Antioh Cantemir traducere realizată de Alecu Donici în colaborare cu Constantin Negruzzi (1844) Cuprins 1 I - La un egoist 2 II - La icoana sfântului Petru 3 III - La brut 4 IV - La Lida ... vrea să se vadă și el fără părtinire, Ar vedea, cum vede lumea, că nu-i și el fără pată, Ci egoismu-l îmbată. Pesemne în lumea asta așa e dat să fim noi; Un orb când duce pre altul, cad în groapă amândoi. II - La icoana sfântului Petru Ce stai cu cheia, Petre? — În rai voi să slobod Răsăriteana ceată. — Dar celălalt norod Ce-n lanțurile Papei s-au prins așa ușor? — Eu n-am cu dânșii ... rost: Când taci tu ești cuminte, iar când grăiești, un prost. IV - La Lida Pentru ce Druz ia pre Lida, o bătrână hârcă, sură, Ce în gingini molfăiește neavând nici un dinte-n gură? — Pentru că plăcerea-i este să adune-anticități, Vrea să aibă și pre Lida printre alte ...

 

Vasile Alecsandri - Serb-sărac

... argint Ce sunt spornici la fugit. Că știi, frate, pe la noi Azi e miercuri, mâini e joi, Mâini ies turcii la halca [5] Sus, în Haidar-pașa, [6] Și oricine-a câștiga Roabă lui hanul m-a da!" ,,Floricică din zăbrea Răsărită în calea mea! De-ți sunt drag, de-ți sunt pe plac, Mâini vârtej am să mă fac Să vin turcilor de hac!" ,,Copilaș de Serb ... mă-sa l-a făcut". ,,De ținut unde și-l ține?" ,,De trei ani e ținut bine Într-o boltă-ntunecată Sub pământ, în grajd de piatră." [9] ,,De hrănit cu ce-l hrănește?" ,,De doi ani îl întărește Cu floarea trifoiului, Hrana dulce-a roiului." ,,De ... voinicesc! Orice-alung Cu el ajung, Oricând plec Păsări întrec!" II Trecea miercuri, venea joi, Turcii mergeau câte doi Ca să joace la halca Sus, în Haidar-Pașa, Și deodată toți plecau, La fugă se aruncau, Pe câmp luciu se-nșirau. Iar sultanul, stând pe cal, Sub un verde cort de ... stânjeni că sărea, Pe arapu-l urmărea. Punea scară Lângă scară Și oblânc Lângă oblânc Și dârlog Lângă dârlog, Și din fugă cum venea El

 

Constantin Stamati - Mascurii în vie

... Constantin Stamati - Mascurii în vie Mascurii în vie de Constantin Stamati Odată s-au întâmplat Că niște porci stricători într-o vie au intrat, Găsind poarta făr’ de pază, căci vierul se ... Sădită de Ștefan-vodă, după cum românii spun; A ei struguri ca de aur, sau de granat mărgele, Pleca mlădioșii curpeni la pământ în floricele, Și plini de mursă ca mierea aștepta culegătorii, Meșteri să știe să facă din al lor must belșugat Vinul cel mai minunat, Demn și ... trapeza lui Jupiter tunător, Dar, cum am zis, tocmai atunci, din nenorocire, Sosi și a ei pieire; Căci porcii, ce nimic nu cruță, Sta grohăind, între dânșii zicând: “Cum se fudulește Ceastă vie roditoare și cum de frumos rodește, Și cum strugurii pe dânsa stau bour și se ... mare, Și să bea al ei nectar? Dar noi să o umilim, Să o pedepsim amar: La dânsa să năvălim, La pământ s-o prăvălim, În picioare s-o sfărmăm, Poama, frunza să-i mâncăm, Rădăcina să-i scurmăm, Ca să nu se mai cunoască Că putu vrodinioară aici via să ... descris eu, Și pe care ca o odă viilor o hărăzesc. Una este — cât țiu minte — când norocul ne-ndurat Aruncă o biată ...

 

Emil Gârleanu - Cocoșul

... rupe totdeauna din somn numai să vadă cum răsare soarele. De aceea dânsul acum privește, pe când toți ai casei dorm. Mijește de ziuă. Departe, în zare, se deslușește, ușoară, dunga de lumină a zorilor; întâi e ca o dâră de zăpadă, apoi, încetul cu încetul, se preface într ... să se cearnă peste pământ, ușoară, ca un colb de argint. Departe, cine știe unde, se văd dealurile, mai încoace câmpul, aproape satul și, chiar în față, își desface stâlpii din umbră casa de la cealaltă margine a ogrăzii. Aerul se înfioară; cocoșul răsuflă fericit, apoi își udă pliscul ... tinerica; uf! tare l-a mai plictisit. Colo, mai jos, Țiganca, sora Surei; ceva mai tânără, dar tot o poamă: amândouă gâlcevitoare foc. În dreapta, la rând, pe crengi deosebite: Roșcata, Bogheta și Cucuieta; bune fete, dar prea își scoteau ochii de la el și prea i se țineau ... îl săruta de „bună dimineațaâ€�. Și-n aceeași vreme, într-o scăpărare orbitoare, din fundul zării, cele dintâi două raze ale soarelui se topiră în ochii celor doi îndrăgostiți. Cocoșul își înfoie penele și rămase așa, minunat, în ...

 

Ion Luca Caragiale - Art. 214

... sclipind din ochi. Avocatul iar evită contactul. Cocoana iar face mișcarea-i grațioasă.) U! Anghelica, bat-o focu! (Apoi iar s-apasă la lingurea.) Avocatul: În sfârșit... în sfârșit, cum stă chestia? Cocoana: El... Lae... Tânărul: Lasă-mă, mamițo, să spui eu. Cocoana: Ei! poftim, spune. (Fumează și se uită și ea la ... strada Clemenții la colțul lu' Butculescu! L-a supl... Un fecior (intră și, întrerupând imprecațiunea mamei): Conașule, poftiți la dejun. Avocatul (se scoală): În sfârșit, mai veniți în zilele astea pe la mine; ne vom mai consulta; poate să găsim ceva... A! nu cumva ai vreo scrisoare de la soția dumitale ... avocatul e prea-nalt și cocoana nu-l ajunge din picioare.) Tânărul: Ba, am vreo trei, de când eram astă-toamnă cu domnul inspector trimis în anchetă în Dobrogea... Am stat vreo trei săptămâni, și dumneei era strașnic de supărată că nu-i trimeteam mereu parale... Avocatul (ca având o idee luminoasă): Bravo ... avem mare șansă! Feciorul (intrând iar): Conașule, se răcește. (Avocatul, mânând pe cei doi clienți cu binișorul până la ușe, i scoate afară din biurou; în ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Cîntece (Iosif, 1)

... Cîntece de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Singurel ca un haiduc,     În surghiun ca norul, Cată mîine să mă duc     Și să-mi las odorul. Mîine plec în zori de zi...     Însă pînă mîine, Vino mai aproape, — zi     Doina mea, stăpîne! Doina cu păstorul, cînd     Prăpădise turma Și se duce tot cîntînd ... pe vale, la iernat,     Turmele mărunte... Plîng tilingi, tălăngi răspund,     Soarele apune, — Glas de bucium sună-n fund     Ca o rugăciune... III Boii stau în jug supuși,     Gata de plecare ; Necăjiții cărăuși     Merg pe lîngă care... „Hăis și cea!â€� — gem sub poveri     Carele greoaie ; Ieri ca azi ... Veste neagră mi-a venit Că la temniță-n Bălgrad Sunt trei frați de spînzurat... (Cîntec vechi) Stau la Bălgrad trei fîrtați,     Stau în închisoare : Mîine-n zori sunt așteptați     De spînzurătoare... — Domnule, măria-ta,     Cel dintîi oftează, Bun ai fi de-ai aștepta     Pînă mîini de-amează ... Domnule, măria-ta,     Zice altul iară. Bun ai fi de-ai aștepta     Pînă mîini pe sară... Am nevastă, copilaș ;     Lung e drumul foarte ; Pînă intră

 

Mihai Eminescu - A fost odat-un cântăreț

... de Mihai Eminescu A fost odat-un cântăreț, Frumos și simțitor. Cântat-a-ntr-un castel măreț La masa regelui. Frumoasă fată el avea, Cum nu s-a pomenit, Cu ochi albaștri râzători, Cu părul aurit. Și cântărețul o iubi Și sara prin grădini Când ... intră-n salele Mărețe, nalte, reci, Pe-un sarcofag întins văzu Copila ce-a iubit. Ca ceara palidă era Și, moale, părul blond Sta resfirat, amestecat Cu aurul vergin. Și preoți tainic murmurau Adânce rugăciuni Și clopote se auzeau Vuind încet și lin. ,,Atât de mult am suferit Dureri ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Scrisoare lui Goga

... căci pe-aici Am petrecut, ca prunc odinioară! Te sperii când de pe trecut ridici Păienjenișul care-l înfășoară... De-aș fi rămas ca tine, în Ardeal, Statornic stâlp al datinii străbune, Într-o căsuță albă, sub un deal, Ferită de primejdii și furtune; Să fi rămas acolo, să muncesc Înconjurat ... Și ce frumos era să fi rămas Alăturea cu alții și cu tine. Să-nalț și eu pentru dreptate-un glas Și să v-ajut în lupta pentru bine. Să stau și eu de tine-alături azi, Și eu ca tine să-mi încheg cântarea Din vuietul eroicilor brazi Ce strigă ...

 

Titu Maiorescu - Poezii populare române

... a făcut note explicative, care, în cea mai mare parte a lor, adaugă la meritul cărții și cuprind observațiuni pline de interes. În articolul de față am dori să ne dăm în câteva cuvinte samă de impresiunea binefăcătoare de care ne pătrunde cetirea acestor poezii. Ceea ce le distinge întâi în modul cel mai favorabil de celelalte poezii ale literaturii noastre este naivitatea lor, lipsa de orce artificiu, de orce dispoziție forțată, simțimântul natural ce le ... inimei ca și pe calea reflecției, și din aceea că poporul își exprimă numai simțirile sale nu rezultă că i-ar lipsi meditațiunea și delicatețea în exprimarea ei. Îndrăznim chiar să credem că mulți poeți de salon ar fi încântați când ar putea descoperi în fantazia d-lor idei cu o umbră numai de frumusețea celor populare, precum le aflăm, d.e., în următoarele poezii: Bade trandafir Bade, trandafir frumos! Vrut-ai să te-arăți duios, Dar te-ai arătat ghimpos Și din minte nu m-ai scos ... justețea comparărilor; d. e., când zice Păunașul Codrilor (pag. 24): Nu, eu mândra nu ți-oi da Pân' ce capul sus mi-a sta ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>