Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru M������TU������������
Rezultatele 241 - 250 din aproximativ 737 pentru M������TU������������.
Gheorghe Asachi - Vulpea și țapul
... prin beutură Pofta lor au răcorit, Zis-au vulpea: En, cumătre, Nu-i destul a s-adăpa; Dintr-aceste oable petre Oare, zi-m, cum vom scăpa? Deci eu cred ca să te faci Țap cu minte și ghibaci Și-n a puțului părete Brâncele-ți întinde ... Voi sui și pănă-n sară Teafăr te voi scoate-afară. Atunci țapul au strigat: Bravo, ce plan minunat! La aceste câtu-i Prutul Nu m-agiungea priceputul! Însă vulpea nu se-ncurcă, Ce din puț pre țap se urcă Și agiungând sus pre pământ Face țapului cuvânt Prin îndemn cătră ... maica fire Dramuri ț-ar fi dat de minte Măcar cât în barbă-ai fire, Apoi în puț mai nainte De-a intra tu ai gândi De-acolo cum ai ieși. Deci en vezi acuma, țape, Din puț cine să te scape, Ș-apoi ie mai bine samă! Iartă ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Departe, departe
... era cald și lumină... Mă gândeam acasă și mi-era dor, mi-era dor de mama de nu mai puteam... Săraca, o fi crezând că m-am înecat... și m-o fi plâns... cât m-o fi plâns, săraca... O rupsei la fugă. Mă uitai îndărăt; văzui palatul mic și fumuriu; apoi începui să-mi caut drumul cu ochii. Eu ... în plop.... unde să fie? Mă uit în toate părțile...nimic, nicăieri... Suisem niște dealuri... unde să fie? Mă uit în toate părțile... nimic, nicăieri. M-am dus, m-am tot dus, până când palatul de marmură nu se mai vedea decât ca o jucărie de copii. Și am căutat, am căutat, doar de ... în apă. Văzui până în fund. În aer, nici o pasăre, în apă, nici un pește. Să sar zidurile grădinii ca să fur portocale? Dacă m-oi întâlni cu ea , cu umbra pe care o văzusem intrând, la miezul nopții, în curtea palatului? Și zidurile sunt așa de înalte... M-am încercat, dar mi-am întors unghiile pe dos și mi-am sângerat degeaba buricele deștelor. Stele nu răsar. Nici luna. Și nu e pic ... ...
Dimitrie Anghel - Două glasuri
... geamătul acela, pe care îl aruncam unul altuia, era o îmbărbătare, era ca un fel de imbold, care spune : "Stăruie înainte", care întreabă : "Mai trăiești tu ?" și care răspunde : "Eu tot mai trăiesc". Și cît a ținut plîngerea aceea a necunoscutului, viața mi s-a părut ... plînsul abia a mai ajuns pînă la mine, pînă ce la urmă a tăcut. Degeaba mai întrebau gemetele mele : "Mai trăiești tu ? Ori ai murit — răspunde !" Degeaba repetau : "Răspunde !"... Căci glasul, de la un timp, n-a mai răspuns, și eu iarăși m-am simțit singur și am consimțit să mor închizînd ochii... Un alai nesfîrșit de oameni, mînat de vălmășag după un steag ce-și flutura culorile ... lung de roate și de pași grăbiți au trecut ca o furtună și s-au depărtat apoi, și iarăși n-am mai știut nimic, pînă m-am trezit în patul alb al unui spital... Al cui era geamătul acela ce venise pînă la mine în noapte, al cui era strigătul acela ...
Alexandru Macedonski - La visul profan
... conture-mi plac. O! Vis frumos, cât te iubesc! Când din-nălțime te cobori Cu ochii tăi scânteietori, O! vis, Vis parfumat de buze dulci, Tu vii cu mine să te culci, Ș-alunec în al tău abis! Frumos cum nu e pe pământ Nici om, nici cuget, nici cuvânt, Vis ... ochi, nici minți, Oh! strânge-mă la sâni fierbinți, Să nu mai simt durerea mea. Fă-mi loc în floarea ta de crin Să nu m-ajungă alt suspin Decât Suspinul unei voluptăți Într-însul cu eternități, Ce sunt scutite de urât. Primește-n ochii tăi profunzi, Privirile să mi le ... am Și sub plăceri să-nnebunesc! Iar când vom fi transfigurați, Ca doi columbi înaripați, În sus Luând-o prin văzduhul alb, Eu corp albit, tu
Constantin Stamati - Mincinosul
... pământul este plin de aceste minuni multe; Precum și eu înadins Îți voi arăta acum o minune mai ciudată, Și cred că un așa lucru tu n-ai văzut altădată. Vezi tu peste acea gârlă podețul acel înalt, Pe care avem să trecem? Deci măcar că este prost, Însă este minunat, Căci la noi, în țara noastră ... „Dar gârla adâncă este?â€� „Oamenii zic că fund n-are. Deci, iubite călător, în lume sunt minuni multe, Ca aceste, Măcar că tu ai văzut castravete cât un munteâ€�... „Ca muntele să nu fie, însă cât o casă mare.â€� „Și cât casa nu se poate ... Apoi aceasta îi mai de crezut Decât că pepenii Romei sunt mai mari decât la noi.â€� „Oh, să mă ierți, frățioare, dar, zău, tu nu știi ce zici, Căci tu nu știi că la Roma casele sunt așa mici, Că abia pot să încapă în ele un om, sau doi?â€� „Fie, însă iată ...
Ivan Andreievici Krâlov - Mincinosul
... pământul este plin de aceste minuni multe; Precum și eu înadins Îți voi arăta acum o minune mai ciudată, Și cred că un așa lucru tu n-ai văzut altădată. Vezi tu peste acea gârlă podețul acel înalt, Pe care avem să trecem? Deci măcar că este prost, Însă este minunat, Căci la noi, în țara noastră ... „Dar gârla adâncă este?â€� „Oamenii zic că fund n-are. Deci, iubite călător, în lume sunt minuni multe, Ca aceste, Măcar că tu ai văzut castravete cât un munteâ€�... „Ca muntele să nu fie, însă cât o casă mare.â€� „Și cât casa nu se poate ... Apoi aceasta îi mai de crezut Decât că pepenii Romei sunt mai mari decât la noi.â€� „Oh, să mă ierți, frățioare, dar, zău, tu nu știi ce zici, Căci tu nu știi că la Roma casele sunt așa mici, Că abia pot să încapă în ele un om, sau doi?â€� „Fie, însă iată ...
Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. V., autorul "Primăverii amorului"
... Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. V., autorul "Primăverii amorului" Epistolă Dlui I. V., autorul "Primăverii amorului" de Grigore Alexandrescu Tu, care-ai fost din pruncie al muzelor favorit, Și ca strămoșască-avere geniul l-ai moștenit, Cântător al primăverii, ce ai darul a plăcea ... aprinde, și-n minutul ce citesc A putea lucra întocmai deocamdată socotesc. Apoi vine cugetarea. Pe-al meu duh îl întreb: Știi Dacă tu în felu-acesta ești născut sau nu să scrii? Câte planuri astă aspră idee mi-a stânjenit! Și din ce cărări plăcute cu ... Fără mască, între oameni lesne nu e priimit: Și sub feluri de podoabe dacă nu îl tăinuiești, Nențeleapta lui ivire poate scump să o plătești. Tu dar, care-ai zis odată cum că neamurile-ncep Prin poezie ființa și-a lor stare de-și pricep, Slăbiciunea muzei mele vino ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XI
... a viețui în lume ț-e dată, Ș-acuș' iară te-întorci în țărână, Nu-ți ajung destul să pătimești Slăbiciunile tale firești? Dar' tu ți-otrăvești încă ș-acele Puține zile ce din viață Îți rămân fericite ș-a tele, Dându-te patimilor în brață, Care nu ... ș-apasă-în țărână Ce nu cinstesc luna-îngiumătată Nu-i primesc visurile și care Nu-și taie împrejur mădulare!... Și cestor slăviți tâlhari putință Tu le dăduși, oame ticăloase! Tu le-împrumutași ajutorință Spre fapturi atâta nemiloase, Spre-a fraților tăi crudă junghiare! Dar încă-aceasta puținu-ți pare. [6] Ci ca să ... o minte Le cuprinde,-obiceaiuri afară De fire și crezământuri sfinte, Însă nice-o știință-adevară, Nice-o precepere și sâmțire Potrivită cu omeneasca fire. Tu-înveți pe om ca el să nu vază Când vede, să nu știe când știe, Iar' cându-i de-a crede, să nu ... însăș' din fire Suntem ținuți cu neviclenită Inimă să dăm noi sfătuire Fieșcui și, după cunoștință, Să grăim totdeuna-adeverință, Iar' alta, că cei ce m-au trimis La cest sobor și sfat depreună, Chiar ...
Ion Luca Caragiale - Prea sărac
... toi la courtisane... (MUSSET) Am zis iubitei mele: „Vino La câmp, s-auzi un pitpalacâ€�. Ea: „Da, îmi place pitpalacul... Dar nu merg: tu... ești prea săracâ€�. Plimbându-mă-n singurătate, O odă gloriei eu fac: Dar gloria se depărtează „De ce fugi?â€� zic. — „Ești ... să fac, văz bine Că pentru mine-i tot un drac! În mediul social de astăzi Sunt prea pârlit, sunt prea sărac. Oriîncotro d-acu m-oi duce, Nu pot cu soarta să mă-mpac; Mi-e veșinică dușmană — veșinic Îmi spune: „Piei! Ești prea sărac!â€� Sărac! Da ... prea sărac! Alerg atunce pentru rimă La Dicționarul lui Cihac... Vai! Nici acolo nu se află, Și bietul Cihac e sărac! De ce nu vrei tu, soartă sumbră, Zâmbind, să nu mai fiu sărac? Cum aș dormi acum la umbră Cu burta-n sus într-un hamac! Grancea, 8 dec. După ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira IV
... Boalo -- Nu numai nu avură din scrieri neplăceri, Ci câștigară încă nemuritoare slavă; Ș-asemene pre mine ce calc pe a lor urmă M-așteapt-aceeași soartă, ți-oi spune că greșești; Căci însăși fiica Joei purta condeiul lor. Tu nu ești a lui fiică; pre tine Mnemosina Te-a zămislit în sânu-i, cu cine știe cine. În ei plăcute ... o privire și vezi trecuta-mi viață. Deși întâi norocul mi-a fost mai cu priință, Dar pân-în sfârșit aspru el tot m-a părăsit, Și încă nu-ncetează de a mă prigoni. Cu-acest nou soi de versuri ce nasc melancolie, Noi poate ... plecare, materie destulă Găsești pentru a scrie. De ce dar să faci satiri, Și ura tuturora să tragi asupra mea? Dar văd că tu, o, muză, te tulburi, te roșești, Nu îndrăznești să lauzi pre cei care sunt vrednici, Și nu vrei să-ți pierzi vremea cu măguliri deșerte ... Pare că nici o trudă nu dă acea lucrare; Dar cerce-se el singur de-i pare că-i ușor. Eu însă știu că dacă ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Poveste (Delavrancea)
... Împărăteasa își iubea fata ca luminile ochilor, dar împăratul se prăpădea după ea. Împăratul, bătrân, bătrân, de câte ori o lua pe genunchi, zicea: — Tu mi-ai deschis pleoapele, că, p-aci-p-aci, era să le închid de veci, fata tatei! Iar peste capul fetei cu cosițe de aur ... eu am râs. Iar domnița, mică-mică, dar cu ochii în zece, îi da de gol pe amândoi: — Tata a plâns că m-a usturat pe genunchi, și mama a plâns că are ochii roșii. Acum nu mai aveau ce zice și începeau să ... uneori îmi rămâne câte un fir lung, ca un fir de beteală, în dinții pieptenelui... — Nu, nu, să nu-ți rămâie nici unul! Auzitu-m-ai tu, ori nu m-ai auzit? Și împăratul pleca mânios, tremurând, izbind cu toiagul în pământ. Iar domnița ajunse fată mare. Când își încingea talia cu betelie de aur ... încremeni, iar baba oftă de i se subție pântecele, se-nnegri ca boziul și zise: — Răpi-ți-ar Necuratul mințile cum mi-ai răpit tu ...