Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CĂRORA

 Rezultatele 241 - 250 din aproximativ 784 pentru CĂRORA.

Constantin Negruzzi - Duchesa Milanului

... lăsând în mică vârstă pe Maximiliian și Franțisc Sfors, copiii săi. Maximilian au știut atâta de bine a să noroci de vrăjmășiile pe care papa Iulie al 2-le stârnisă asupra Franței, după ce au dobândit mii de faceri de bine, încât s-au cunoscut de duc de Milan ... agiutoriul a multor prințipi, iar mai ales și prin agiutoriul elvetilor. Luiz al 12-le murind fârâ să poată stăpâni iarăș milanezul, Franțisc I care i-au urmat au trecut munții cu o puternică oaste și au început stăpânire sa prin războiul acel vestit de la Marinian, care au adus întru cunoștință trufie ce îngâmfată a elvețienilor, și au statornicit pe franțozi în ducatu Milanului. Craiul au dat buni condiții lui ... de galanți în vremi de păci pe cât să arătasă strașnici la bătaie de la Marinian. Printre numărul cel mare a persoanilor frumoasă care pe ace vremi să afla la Milan, Clarisa Visconti, fată unui cadet a aceștii slăvite casă, cari perisă în cel din urmă război ... atins cu atâta vioșime de frumsățile aceștii persoane vrednici de iubit, încât s-au amorezat strașnic din ce întăi dată ci au văzut-o. Pofta ...

 

Constantin Negruzzi - Noapte

... văpseli, sunteți vădite de disfătarea ce simțesc. Voi legănați în sânul vostru cel dulce zefirii adormiți ce obosâsă giucându-să toată ziua primpregiurul vostru, și care, dișteptându-să, află păstrată în vasile frunzelor voastre o mulțime de roauă. Dar ce sunet ascuțit, ce cântec nepotrivit să audi din sânul aceștii câmpii ...

 

Constantin Negruzzi - Vergiss-Mein-Nicht

... mici suvenire! Ce înrâurire au asupra noastră o melodie nesimțitoare poate pentru toți, o privire a cerului, vederea sau mirosul unor floricele pe care alții le calc în picioare cu nebăgarea de seamă. Așadar, mă veți ierta că vorbesc cu complacere de Vergiss-mein-nicht, floricică cu petalele de ... numai aur, metal ca și ferul și plugul. Lauda nu este decât o groasă tămâie ce amețește capul; cununele de flori sunt cununi de spini care acopăr fața lui galbănă de sânge și de sudoare. Heinrich lăsase la Maiensa o fată care aștepta înturnarea lui; care să deștepta noaptea când era furtună și să ruga lui Dumnezeu pentru dânsul. După trei ani el s-a înturnat bogat și vestit ... privin dusă în tăcere, hrăpiți de fericire. Aceea ce să petrecea în sufletul lor nu să poate tălmăci cu vorbe de om.Văpseaua puternică pe care soarele o lasă la orizon să făcuse mai albă și umbra înainta pe cer de la răsărit la apus. Amândoi au înțăles că trebuie să ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia

... literaturii lor. Aceeași întâmpinare ostilă a aflat-o mai târziu, chiar la boierii români din Basarabia, comedia mea Cometa de la 1853 , prin care biciuiam deplorabila educațiune ce se da îndecomun copiilor noștri, lăsați pe mâinile unor servitori ignoranți. Eu însă, fără a da acestor ostilități locale ... au fost jucate cu succes pe scenele celor mai însemnate orașe ale întinsului imperiu, iar prin drama mea Moartea lui Lermontov, publicată la 18842, pe care criticii ruși o ranjează3 între opurile clasice, cu toate că reprezen¬tarea ei a fost interzisă de cenzură, am obținut titlul de mem ... o stranie impresie. N-am putut scrie altmintrelea. Limba română rustică, precum o vorbește poporul nostru din Basarabia, a fost singurul izvor din care m-am adăpat; n-am în patria mea nici un institut național, nici o școală poporală măcar; am fost și sunt o insulă solitară în ... Mai mult nu zic. Ofer iubiților cititori români, în aceste pagini scrise fără nici o pretenție, narațiunea unei vânătoare prin Basarabia, făcută cu aceiași camarazi, care m-au întovărășit și la prima mea excursiu¬ne, pe care ...

 

Constantin Stamati - Țăranii și pâraiele

... făcea în toți anii Pâraiele ce curg din munte, S-au dus să se tânguiască, cerând milă și dreptate La râul acel mai mare, În care curgea pâraiele toate; Deci plânsoarea lor era foarte însemnătoare, Căci pâraiele rupsese țarini și grădini sădite, Iar aiurea înecase mori, case, oameni și vite, În ... căci ei lângă râu viind, Și luând sama mai bine, Au văzut pe dânsul plutind Toată a lor avuție ce pâraiele răpise, Pe care râul le primise Și le înghiță în sine... Deci bieții țărani atunci unul la altul cătând, Și capetele clătind, Între ei așa vorbi: „De ...

 

Constantin Stamati - Arderea Iașului la 1822

... a sa urgie au trimis de umilește     Pe acei cu fapte rele,     Și pe-acel ce intirește     Pe săracul hămesit. Nepotul Și acei cruzi care sunt? Bătrânul     Domnii și boierii falnici și sumeți,     Ce mânjesc cu aur case și pereți, Încât ale lor lăcașuri strălucesc ca pe cer stele, Însă ... păsările cântă. Cu aceste înfricoșate scene ale furtunii închipuiesc aicea o semăluire a răscoalei eteriștilor greci aflători în România în contra turcilor, din care cauză turcii au năbușit în Moldo-Valahia și, ca să stârpească pe greci, au pârjolit orașe și sate ale României și au prădat poporul, întocmai ...

 

Constantin Stamati - Mascurii în vie

... a voastră carne, vor chiui și vor zice: “Să bem vin din roada viței după seculi odrăslită, Si-n veci să trăiască via, Care tot învie, Măcar porcii să o strice.â€� . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Două zicători știute a neamului românesc, Ce le au ei din vechime, au fost și ...

 

Constantin Stamati - Răpitorul

... ce i-au dat, Sau că poate el, sărmanul, gândea să se pocăiască. În sfârșit, el hotărăște pentru săraci să zidească O casă mare în care să-i adăpostească Și să-i hrănească. Deci răpitorul începe casa și mai o gătește, Și plimbându-se printr-însa, însuși cu sine grăiește: â ... Și a mai zice Că eu sângele le-am supt. Căci ei în această casă vor trăi mai mulțumiți Decât în casele lor, pe care eu le-am luat, Și mult mai bine hrăniți, Dându-le lor de mâncat Bucate boierești, Iar nu țărănești...â€� Atunci un om oarecare, ce ...

 

Constantin Stamati - Sentinela taberei de la Copou la 1834

... raze fulgere îngrozitoare. Mai încolo scânteiază ca niște piscuri de gheață Grămezile de sinețe oștenilor adormiți. Mai încolo șir de corturi ca troienele s-înalță, Care adăpostesc bravii de cu ziuă osteniți, A cărora fioroase și dogorite obraze Îngălbenindu-le luna și când dorm înfiorează. Așa era într-o ... aceste, pare că au fulgerat!!! Deci el tace și se uită, și vede jos lângă sine Că un nour se lăsară de raze înconjurat, Pe care sta în picioare un voievod vechi de zile... Pe al lui larg piept și spete purta zale ferecate, Iar albele sale plete peste ele răsfirate ... a sa vânoasă mână greu buzdugan răsucea, A lui coapsă era-ncinsă cu pală urieșească, Iar pe cap el purta coiful, peste care strălucea Doi lei țiind cap de zimbru sub o coroană domnească. Soldatul străjer se trase puțintel cam îndărăt, Își ia arma și țintește pe oaspe ...

 

Constantin Stamati - Vulturul și albina (Stamati)

... Constantin Stamati - Vulturul şi albina (Stamati) Vulturul și albina de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Fericit om este care se preamărește în lume Prin servicii și vrednicie, Făcând sunet între oameni a lui isprăvi mari și nume, Dar cât îi demn de ... lucrează cu silință, Lipind faguri vara toată, Și, în fine, pentru trudă nu câștigați altă plată Decât că cel ce culege Rodul vostru nu alege, Care au lucrat mai cu deosebire, Și căruia i se cade răsplătire. Deci între mine și tine este mare osebire, Căci eu aripele mele le deschid ...

 

Dimitrie Anghel - "Sunt lacrimae rerum"

... de Dimitrie Anghel Publicată în Seara , II, 536, 11 iul. 1911, p. 1 Ce dulce intimitate se desprinde dintr-o gospodărie veche... Sunt unele în care lucrurile fac parcă un singur trup cu odaia. Ele stau nemișcate, și vremea trece peste ele, nimic nu le schimbă, soarele poate pătrunde ici-colo ... ființa ta intimă sufere dacă-ți clintește cineva un vas de pe o consolă, un portret de pe o etajeră, ori cel mai mic lucru, care ocupa un loc bine definit pentru tine în spațiul odăiei tale. Mătușa Elencu, însă, era inamica oricărei stabilități. Nemișcarea pentru dînsa era moartea, și lucrurile ... și îngheață dacă stăteau încremenite două zile locului. Apoi praful era cel mai mare dușman al ei. Firul de praf îl urmărea și înaripata molie, care nălucește arar în aer, bătînd fantastic din aripioarele ei făcute din veștede culori. Mărunta pulbere fină și impalpabilă care se ridică și joacă atunci cînd intră în sulul de raze al biruitorului soare pe ferestre pe dînsa o înnebunea... Nimic nu era destul de ... pururi cu o roză în mînă, turcul cu o narghilea sau cu un șirag de mătănii, așa se identifica și ea cu un pămătuf pe ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>