Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ADUCE PE LUME
Rezultatele 241 - 250 din aproximativ 727 pentru ADUCE PE LUME.
Emil Gârleanu - Călătoare! ...
... de cizma unui vânător, își și puse în gând să cerceteze, să cunoască mai bine făptura omenească în apucăturile ei. Îndrâzneață și destoinică, se ridică pe călcâiul pe care câteva fire de nisip se prinseseră, apoi, cu iscusință, o luă încet pe cusătura carâmbului, în sus. Călătoarea își dete toată silința să se urce mai repede pe cizmă, căci vederea ei îi amintea, cu groază, priveliștea pe care cizma unui alt vânător i-o dăduse într-o zi: trei tovarășe din furnicar strivite, dintr-o dată, sub talpa grea a omului ... își zise, dezgustată, furnica. N-avea noroc! O luă mai sus; se urcă până după gâtul vânătorului. Acesta ridică tocmai atunci mâna. Ispititoare, veni, sprintenă, pe mânecă, până lângă pumnul încleștat pe gâtul unei puști. Și cum căta ce anume vrea să facă omul cu lucrul cela ce-l ținea în mâini, cât ai clipi din ochi ... în mirosul lui pipărat și acru. Vânătorul alergă și, mai dincolo, ridică prepelița moartă și-o puse în tolbă. Furnica, îngrozită, o luă la fugă pe mânecă în sus, apoi, de cealaltă parte pe care se urcase, se coborî
Anton Pann - Norocul și mintea
... în urmă, cu dînsa ce veți vrea veți face. lar ei i-a dat voie, zicînd : -Nu ne cere, Ci poftim alege singur pe plăcere. Luînd împăratul și, cînd vru să plece, Pe lîngă ciobanul cu-ntîmplare trece. Și lungit îl vede unde-i era patul, Făr-a băga-n seamă de loc pe-mpăratul. Întrebîndu-i zise : -Dar acest ce are De șade-n pat asfel lungit pe spinare ? Răspunse îndată, zicînd negustorul: -Acesta,-mpărate, îmi este feciorul, Ci dați iertăciune pentru c-așa șade Nedîndu-vă cinste după cum să cade, Căci ... mare. Eu tot fiind iară în călătorie Și umblînd prin lume cu negustorie, C-obiceiuri bune nu l-am putut crește Să se poartce-n lume precum trebuiește. Acu-ntîiași dată l-am luat cu mine, Ca să-l port să vază cum e-n țări streine Ș-am nădejde bună ... înainte. N-am vrut să-l las prea mult să învețe carte, Numai să dea cerul s-am de dînsul parte, C-atît am în lume, după bogăție, Ca să moștenească a mea avuție. Pe ...
George Topîrceanu - A. Mirea: Caleidoscop
... transformă tare greu: Aspiră-acum la cimpanzeu.) De-atunci, prin negrele stihii, În noaptea largă și profundă, Am rătăcit cu zeci de mii De metri pe secundă, Și diafană m-am ivit, Din periodă-n perioadă, Ca fulger blond încremenit Să-mi desfășor spectrala coadă Pe cerul nopții la zenit... Planetele cu sateliții, Purtîndu-și mîndre paraziții, Mi-au dat portretul prin gazete Și m-au fixat mii de lunete... Dar ... când vardistul trece și-i șoptește C-un zâmbet straniu: — Circulați, vă rog!... Sahara Eu nu mă duc la cinematograf. În suflet port o lume minunată, — Tablouri vechi, pe care niciodată Nu le pătează muștele de praf... Veneția, Bosforul, Niagara, Brazilia, Eghipet, Dardanele, Fiorduri, munți, priveliști din Sahara Ies rând pe rând din noaptea minții mele. Sahara!... Uite, vreau să fac o probă, S-aduc Sahara chiar la mine-acasă: Mut scaunul beteag de lângă masă ... ridicat grozav temperatura!... Pe galbene nisipuri arzătoare Un palmier încremenit în soare Visează lung... Abia suport căldura. Mi-am rupt în coate hainele de dril. Pe drumul ăsta lung cât Ramajana, De-o săptămână mergem cătră Nil... A poposit în oază caravana. Înmărmurit în farmecul acesta De mii de
Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată
... simbolic", în Tribuna , XV, 159, 22 iul. [4 aug.] 1911, p. 2. Astă-noapte m-am trezit brusc din somn. Un vis straniu mă purtase pe tărîmuri necunoscute, pe care nici nu le-am văzut, nici nu m-am încumetat să le bănuiesc vreodată... În rama ferestrei împodobite de perdele albe, cerul vînăt se ... liniile. Ridicîndu-mi ochii din nou după isprava aceasta ciudată și văzînd sărmanii duzi din fundul grădinii, ce stăteau de atîta vreme ca două sentinele pe care nu venea nimeni să le schimbe, mi-am întins oglinda și i-am schimbat și pe dînșii, pe unul în locul celuilalt. Și apoi, strîngîndu-mi cu grijă iar oglinda la piept, m-am așezat pe înaltul movilei ca să privesc cu mulțumire la cele ce făcusem. În fundul cerului, albă luna se ridicase și ea și privea mirată, ea care ... ce puteam s-o aduc, mi-am coperit mulțumit ochiul luminos al oglinzii făcătoare de minuni și, strîngînd-o la piept, am pornit singur în lume ca s-o izbăvesc de urît și s-o fac să mai vadă și altfel lucrurile de cum le apucase din străbuni... Dar cînd m ...
... Ştefan Octavian Iosif - Copil Copil de Ștefan Octavian Iosif Fragment ... Ieri, mamă, trist trecea pe stradă, Atât de palid și-aiurit Se clătina și sta să cadă, Și zdrențele-atârnau pe dânsul... Eu, mamă dragă, l-am zărit Și m-a-necat deodată plânsul. Da, l-am văzut și astăzi, mamă, Tot da din ... nu m-a luat în seamă. Era pe stradă multă lume, Și îmi venea așa de greu Că nu puteam să-l strig pe nume... S-au strâns în jurul lui grămadă, Toți îl făceau bețiv, mișel, El s-a luat atunci la sfadă, Eu m-am ... cu teamă... I-am întrebat: "Ce-aveți cu el?" Și ei au râs de mine, mamă!... De-aș fi avut atunci putere Să-i bat pe toți, i-aș fi bătut! Căci de rușine și durere Tot sângele-mi fierbea în vine... Dar am rămas pe loc pierdut Și nu știam ce e cu mine... Mi-e tată doară, și mă doare Să-l văd batjocorit de toți... O, mamă, fii ... De vrei, îl fac eu să-nțeleagă Că-l ierți... și o să fie bine... O, mamă,-ndură-te de noi, Și nu te mânia
... ar fi compus această minune poetică. III Poporul e un mare neolog, când îi face trebuință; el răstoarnă sistemele învățaților, când ele nu sunt întemeiate pe logică, și își formează o limbă curată, expresivă, armonioasă, căci îi place armonia. El cată a cuprinde în puține cuvinte o lume de idei, fiind vorba lungă sărăcia omului , adică sărăcia gândului; prin urmare, tocmai în forma frazelor lui descoperim rudirea limbii noastre cu limba latină. Poporul ... zare de foc se vede, Și-mprejurul focului Stau haiducii codrului!... etc. Este mai simplă, mai colorată, mai frumoasă descriere decât aceasta din Balada Badiului ? Pe luciul Dunării, La scursurile Gârlei, La cotitura mării Ion, mări, că mi-și venea... Un caic lung, șinuit, Pe dinăuntru poleit, Cu postav verde-nvelit, Și-n caic ședea lungit Tăietorul frâncilor, Măcelarul turcilor!... etc. Poezia poporală se mai deosebește și prin o cunoștință ... zice balade strămoșești!... Ochii-mi se deschid; o naționalitate întreagă se dezvăluie în graiul, în hainele, în tipul antic, în cântecele acelor oameni. Lăutarul cântă: Pe câmpul Tinechiei, Pe zarele câmpiei, Răsărit-au florile Odată cu zorile? N-au răsărit florile, Și-a scos badea oile De-au umplut văile... etc. și ...
Ion Luca Caragiale - Prea sărac
... place către primăvară Să mănânc ochiuri cu spanac. — Și nici spanac, nici ochiuri simple Nu pot să gust... sunt prea sărac! În post simțesc, pe la Teatru, Dureri de inimă. Ce fac? Nu pot să intru und-se iese, Roșind îmi zic: „Sunt prea sărac!â€� Atunci — o ... cu soarta să mă-mpac; Mi-e veșinică dușmană — veșinic Îmi spune: „Piei! Ești prea sărac!â€� Sărac! Da! Nu e loc în lume Pentru-un sărac! dar... ce să fac? Să mor!... Dar un revolver costă... Chiar pentru moarte, prea sărac... Dar mor în fine și groparul Îmi ... Cu burta-n sus într-un hamac! Grancea, 8 dec. După atâția ani m-am gândit că n-ar fi rău să cunoască și altă lume această veselă satiră, fără multe pretenții, scrisă de marele dramaturg într-un moment de extremă veselie, împreună cu subsemnatul care, pe cât îmi aduc aminte, nu eram tocmai trist și nicidecum indispus. Ca să se știe și mai bine ordinea în care am colaborat, pot spune ...
Mihai Eminescu - La aniversară
... roman, și astăzi — îl iertau acele ocupațiuni ale statului roman. Toată sara nu vorbi un cuvânt cu domnișoara. Ea-și încrețise sprâncenele între ochi, pe care-i ridică sub frunte; cu brațele-ncrucișate, picior peste picior, ședea-ndărătnică într-un colț, cu buzele strâns lipite. Dar pe furiș ea strecura câte-o rază drept în ochii lui. Era mânioasă. De doi ani se mânia foarte ușor și se desmânia tot atât de ... lux și finețe o față plină și râzătoare. Pe când el perora o temă de astronomie — indiferentă atât lui cât și ei — adică pe când se necăjeau unul pe altul, ea se uita la el fără să-l asculte; i-ar fi sărit în gât, l-ar fi sărutat de o mie de ori ... să știi tu că nu sunt... Iaca, de exemplu... — De exemplu...? — Nu te voi mai strânge de mână, nu ți-oi mai spune pe nume... de azi înainte. O! gândi ea în sine cu părere de rău, dar ce era să zică. Șezură pe banca de piatră de lângă portiță... Ea-i întoarse spatele și-și mușca unghiile... el se uita în omăt. Prost lucru! Ar fi putut sta
Nicolae Filimon - Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala
... nu are miraculosul dar al monedei zburătoare din timpii pietrii filosofale [3]. La primul debut al aventuroasei sale juneți, gentilomul nostru o duce binișor: înșală pe croitor, pe cizmar, pe ospelier și chiar pe birjar; iar leafa o ține numai ca să nutrească amorașele sale cu fetele de pe la marșande. Aceștia sunt timpii cei mai fericiți din viața gentilomului nostru, dar, din fatalitate, neguțătorii amăgiți îi taie creditul și încep a-l ... a naturei nu era turburată de nimeni, afară de desele patrulii militare care străbăteau capitala în toate direcțiunile, căci guvernul dupe timpul acela, nemulțumindu-se pe întreruperea comunicației provenită din furia elementelor, declarase orașul București în stare de asediu, ca să asigureze viața unuia din membrii căimăcămiii de trei, pe care umbla să-l asasineze un factor cu o sfeclă găurită sau cu o sticlă de cerneală turcească umplută cu nisip, pe care voia să o facă a trece în ochii nobilului caimacam de o bombă fulminantă. Adevărul poate să fie altfel, dar asta nu ... lipit de ușa galeriei ce duce la bucătăriile caselor lui Hötsch et MĂ¼ller pieptănarul. Daca cineva ar fi privit cu băgare de seamă pe
Dimitrie Anghel - Schimb de vești
... lui, sclipind în soare, Un zbor de foi de pretutindeni a prins încet-încet să cadă: Ca niște vești trimise-n taină de pe la frați și surioare. Se mișcă aerul, și iată întîi și-ntîi că de departe Vin două foi de viorele, vin ca să spuie amîndouă ... de-omăt, zorit din urmă de-aripa unei rîndunele. Se-ntrece pasărea cu fulgul din două care-ntîi s-ajungă Să spuie că de-acum pe lume trec lăcrămioarele și ele. Și-abia se lasă fulgul dulce, și-n loc de-un fulg mii de petale Zburînd spre trandafiri îi cheamă, să ... de zăbavă, De vor să treacă sub ghirlande și pe sub arcuri triumfale, Acum cît sînt în floare rugul și măcieșii de dumbravă. Și vin pe urma lor grămadă, vin fel-de-fel nenumărate... Tot cîmpul cu chilimuri scumpe, risipa-ntreag-a tinereții, G primăvară toată vine în curcubeie ... Iar florile uimite-atuncea, de-atîta dor încet se-nclină, Și la un semn ce-l face crinul, ca printr-un farmec, fiecare Își scutură pe
Vasile Alecsandri - Cucoarele (Alecsandri)
... Vasile Alecsandri - Cucoarele (Alecsandri) Cucoarele de Vasile Alecsandri Din cea zare luminoasă vine-un lung șir de cucoare Aducând pe-aripi întinse calde raze de la soare; Iată-le deasupra noastră, iată-le colo sub nor, În văzduh călăuzite de-un pilot, bătrân cocor. Ele ... la India Brahmină, unde fearele-ncruntate, Pardoși, tigri, șerpi gigantici stau în jungli tupilați, Pândind noaptea elefanții cu lungi trombe înarmați. Fericite călătoare! zburând iute pe sub ceruri, Au văzut în răpigiune ale Africei misteruri, Lacul Cead și munții Lunii, cu Pustiu-ngrozitor, Nilul Alb cărui se-nchină un cumplit negru ... cu-a sale râuri, Cașemirul cu-a sa vale, Au lăsat chiar Ceylanul, mândra insulă din rai, Și revin cu fericire pe