Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ������L

 Rezultatele 2341 - 2350 din aproximativ 2405 pentru ������L.

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură asupra omului mort

... curând din mijlocul rĂ©lelor, iar de va fi bătrân, acĂ©ia ce i să părea mai dorită a fi, cu sațiu luându-l, s-au dus. Și noi, de nu vărsăm lacrămi niciodată, când ruda sau priiatenul doarme, ci mai vârtos liniștim, tăcem și ne nevoim ca să ...

 

Antim Ivireanul - Mărturisirea credinții, carea se împarte în 12 alcătuiri

... nainte de lume. Încă ne mai învață să crĂ©dem cum că Iisus Hristos iaste făcător tuturor lucrurilor și veacurilor, după cum la Ioann, cap l zice: Lumea de el s-au făcut și lumea pre el n-au cunoscut. Carele pentru noi, oamenii, și pentru mântuirea noastră s-au pogorât ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Odinioară

... ori nea cutare, călare pe rotașul din stânga, plesnind voinicește în naintași, lelițele, cumetrele, finele, suratele îi ieșeau voioase înainte, îl opreau din drum și-l zăpăceau cu cercetările. Grânarul, cu o mână în brâu, cu alta pe hățuri, cu biciul pe după gât, le răspundea cu rânduială, să nu lase ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F

... românesc. Încep printr'o listă de cuvinte curat albanese la noÄ­, ca: brad, buză, codru, ghimpe, mal, bucur, ghÄ­uj în Moldova, vîj în ArdĂ©l; grumaz, năpârcă bunget, barză, stăpân, viezure, gata, sat, vatră, moș, mire, pârîÅ­, văpae, etc. etc Numărul unor asemene vorbe, esențial albanese în graiul nostru cel ... celei latine. Un exemplu: o mică bucățică de carne, care spîndzură la capÄ•tul cerului gureÄ­ în gât, se chemă franțusesce luette, în vechea francesă l'uvetĂ­e, deminutiv din latinul uva, adecă struguraș, iar românesce se dice omușor, deminutiv din om «homo». La FrancesÄ­, asociațiunea de ideÄ­ este latină ... mintea se sperie de consecințe, consecințe «à la Dr. RĂ©thy LĂ szlĂ³Â» din Buda-Pesta, care își conchide argumentațiunea cu sentința : «L'AcadĂ©mie de Bucurest ne pourra jamais dĂ©cerner Ă  qui que ce soit le prix de 20.000 francs fondĂ© par le prince Couza ...

 

Dimitrie Anghel - Cucuveaua

... asta largă. Din balcon, răsuflarea tihnită și ritmată a străjerului urca neîntreruptă, și-acum, stînd așa cu fața în sus între perne, mi-l rechemam înaintea ochilor cum îl văzusem înainte de a mă culca. Cu pușca lîngă dînsul, pe a cărei oțele albul lunii ...

 

Dimitrie Anghel - Jertfa

... împunse la un deget, din nebăgare de seamă, și o lacrimă roșie de sînge căzu în inima unei flori albe, ca un răspuns visului ce-l urmărea de atîta vreme. Un zîmbet de mulțumire îi lumină fața pală, și, ca și cum ar fi găsit o comoară, rupse albul trandafir, și ...

 

Dorin Ștef - Antologie de folclor din Maramureș

... de nuntă Bună sara, oameni buni Cântece după măritiș Sub creangă de tufă verde Nevasta care-i frumoasă Tânără mă măritai Pănt-un dor, mânca-l-ar focu Cruciță din trii molidz Pădurice de znicele Însuratu-s de on an Cântece de leagăn Cântece de bătrânețe Astă lume nu-i a ...

 

Elisabeta de Wied - Vasile Alecsandri

... harnică Nevasta bătută Răzbunarea nevestei Decât ruda și vecinul Dorule, odorule Este bine, nu e bine Aolică, dodo, fa Zis-a badea Arză-l focul de bărbat Lelețico, draga mea Însura-m-aș Pe sub poale de pădure Fa leliță rotiliță Pentru mândra care-mi place Trecui valea Bade ...

 

Emil Gârleanu - Oratorul

... la izbândă. Căci, domnilor, crucea e semnul credinței noastre strămoșești; crucea e cel dintâi semn pe care mama noastră ne-a învățat să-l facem în fața sfântului iconostas; pentru strălucirea crucii, sfinții mucenici au murit în chinuri; pentru cruce, domnii noștri viteji au luptat în șirul veacurilor; și ...

 

Garabet Ibrăileanu - Varia

... sentimentele și pierzându-se entuziasmul care leagă pe prieteni, se slăbește prietenia. 3. Știința, prin însăși natura sa, e singurul lucru pe care trântorii nu-l pot căpăta prin munca altora. Rodul muncii de a învăța nu poate fi furat de altul. Acest lucru e natural azi; însă când ...

 

George Coșbuc - Dragostea păcurărească

... Tot cu jale fără seamă Și de tată și de mamă Eu nimica să nu știu? De părinți, de frați, sărmanii, Să port dor, sa-l port cu anii? Vai, și-n sate până când Hori de brâu se vor întinde Și cu fete se vor prinde Veselii flăcăi jucând, Singur ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>