Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE AICI
Rezultatele 231 - 240 din aproximativ 683 pentru PE AICI.
Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovene
... găsescâ€�. Atunci tatăl lăcrimând Au împlinit voia lui; Și bravul meu domnișor De porneală se găti: Peste trup s-au înarmat Cu cămașă de oțel, Pe cap cu coif cu zebre, Peste coapsă s-au încins Cu paloș de mare preț, Și pe spate aruncă Arc și tulbă cu săgeți, Iar pe piept și-au agățat O platoșă de argint Pe care săpat era: “Ori să mor, ori să găsesc Amata ursita meaâ€�. Apoi scutarul luând, Din piei de bivol făcut Și cu criță blehuit ... de argint, Vulturii s-au speriat Și cârâind între ei Zic: “Flăcău neghiob ce ești, Tu ești tâmp și calul tâmp, Că ați venit pe aice; Căci oricine au văzut Acest al nostru pustiu, Stârvul lui nouă l-au dat; Pân’ și zefirul ușor, De vine pe-aici suflând, Se fărâmă printre stânci; Pân’ și noi de ne lăsăm Pe locul unde alergi Balaurii ne înghitâ€�. Iar el în loc de răspuns Le zice: “Fugiți, fugiți, De nu vreți să vă pătrund Cu săgețile ... se îngriji, I-au dat drumul la păscut Pe ...
Emil Gârleanu - Boierul Iorgu Buhtea
... roditoare, a plugarilor. Mai târziu, după ce-l desluși bine asupra noului trai ce avea să ducă de acum încolo, boierul îl plimbă pe la toate moșiile și-l întrebă: — Pe care ți-o alegi, băiete, să-i porți singur de grijă? — Pe toate, tată, e timpul să te odihnești și dumneata. — Hait! fie, dacă vrei tu. Și boierul deschise brațele să strângă la piept pe acela în care își simțea tresărind neamul cu atâta putere. Ce-l mai neliniștea pe boier era însurătoarea nepotului. Degeaba, oricât căuta, nu mai întâlnea chipurile cele pline și sănătoase, fețele cu privirea limpede ale fetelor harnice și gospodine foc ... odaia de primire, îți da dulceți și cafea, apoi te lua la depănat. Nu scăpai decât atunci când îți ghicea din ochi că te întorsese pe calea adevărului. Avea un mare dar: îți citea în privire, cum ar fi citit într-o carte. Odată, tot așa, povățuia pe un tânăr; i-a vorbit boierul cât i-a vorbit, apoi, după ce s-a uitat drept în ochii ... ...
Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol)
... stupide, oricât te-ai dezgusta de om comparându-l cu strămoșul pitecantrop, oricât agerimea ta de observator te face să descoperi, în stările sufletești superioare, pe cele primitive și inferioare, nu poți să nu admiri fantastica feerie clădită de sufletul omenesc pe instinctul cel atât de van, chiar știind că cele mai sublime strigăte ale poeziei nu sunt decât exprimarea ritmată a chinurilor provocate de ... și usucă nu mi-o pot clarifica. Ceea ce mai ales face, probabil, că atitudinea față de viață, apărută și fixată în intelectualii europeni de pe la 1850 încoace, nu mai este a generației actuale, este că în ea nu mai primează intelectualii excesivi cu amărăciunile lor caracteristice. Această ... acestor tineri de astăzi, și cu totul în sensul lor, când, în ultimele rânduri ale cărții sale, spune: nu te certa cu viața, nu face pe cimpanzeul abstract. Nu e aici ca o amendă onorabilă a unei generații? Dar nu lasă dl Ibrăileanu pe tineri numai cu atât. În fața fantasticei feerii clădite pe instinctul cel atât de van, pesimistul idealist nu uită unele adevăruri vitale și agreabile. De exemplu, zice el așa: Printre pisici, cunoscute prin îndelungatele lor ...
... de dimineaÈ›ă până în seară. Numai câte odată-l vede omul mai întunecat, dă cu mâna pletele în dreapta È™i în stânga de pe frunte È™i atunci È›i se pare că vezi pe un bătrân din sfatul împăratului. - Măi Floreo, tu eÈ™ti acum mare; du-te È™i întreabă pe taica, pentru ce-i plânge lui un ochi, iar altul râde pururea. AÈ™a zise Petru către frate-său Florea într-o bună ... i È›ara de vecinii cei vicleni. Dacă-mi veÈ›i aduce însă apă de la fântâna Zânei Zorilor, ca să mă spăl cu ea pe ochi, îmi vor râde amândoi ochii, căci voi È™ti că am feciori voinici, pe care mă pot răzema. AÈ™a zise împăratul. Petru-È™i luă pălăria de pe prispă È™i se duse să spună fraÈ›ilor săi ce-a auzit. Feciorii împăratului se puseră la sfat È™i gătiră lucrul ... fătul meu Petre! am È™tiut cum că iară ai să vii fiind-că n-ai plecat bine. - Cum să fi plecat dară? întrebă Petru pe jumătate supărat, ...
... tablou tăcut: nu se auzea o vorbă. Apoi căpitanul îmi trecu o mână pe după mijloc, îmbiindu-mă în odaia din fund, tocmai în sufragerie. Aici cerurăm două pahare cu ceai. M-am așezat la masă. Căpitanul era însă nervos, nu își găsea astâmpăr. Mă întrebă deodată: — Ce te face ... simt că niciodată n-o să pun mâna pe ele. — Pe mine, urmă el, m-a îndepărtat de ele o amintire tristă, pe care o să ți-o spun. Căpitanul începu să se plimbe prin odaie, între fereastră și sobă, apoi, cu glasul lui răsunător, care se revărsa ... Eu, unul, nu i-am văzut începând jocul; îl începuseră cu șapte ani înainte; acum îl urmau. Poate aveau un răgaz de un ceas, două pe zi, și tot atâta pe noapte. Dimineața, când mă sculam să-mi revăd lecțiile, la fereastra ceea totdeauna licăreau cele două mucuri ale lumânărilor pe sfârșite. Și deasupra foițelor de hârtie, capetele buhoase, aproape fără ochi, de adânciți ce erau în orbite, tremurau în neastâmpărul dorului de câștig. La început ... la fereastra unde eram, într-o ochire repede, văzui înfățișarea mândră a unei femei, cu fața albă, cu ochii întunecați, cu o mână ...
Ion Luca Caragiale - Cum stăm...
... cu seamă în districtul Varna, a izbucnit revoluția printre țărani, din cauză că sunt amenințați a li se ridica dijma de pe câmp. Țăranii sunt furioși și gata a lupta până la extremitate. Corespondentul nostru ne dă cu foarte puțină rezervă știrea cum că palatul ... declarat într-un interview că, după cum stau spiritele în Bulgaria, războiul ar fi inevitabil." — Aoleu! strig eu. Dar amicul X..., trecând cu ochii pe o altă coloană, urmează: — „Oficioasele austriace susțin că, oricât de înăsprite ar fi relațiile celor două tinere state vecine, este mai mult ca ... forțe armate dincolo de Dunăre. Guvernul bulgar profită de conflictul cu România, ca să poată chema rezerviștii, cari în revoluția agrară din urmă au condus pe rebeli." — Bine! — „Corespondentul nostru ne telegrafiază că depeșile-i sunt refuzate la telegraf. E o fierbere grozavă la Silistra, Arab-Tabia și ... la Arab-Tabia." — Bine! — „Bulgarii nu mai lasă vaporul nostru să intre în oraș." — Rău! — „Agentul navigației noastre secuestrat pe ponton." — Rău! — „În Sofia panică... Agenția română în primejdie..." — Rău! — „Alaltăieri, am văzut, în Sofia, plimbându-se prin oraș ...
... cu seamă în districtul Varna, a izbucnit revoluția printre țărani, din cauză că sunt amenințați a li se ridica dijma de pe câmp. Țăranii sunt furioși și gata a lupta până la extremitate. Corespondentul nostru ne dă cu foarte puțină rezervă știrea cum că palatul ... declarat într-un interview că, după cum stau spiritele în Bulgaria, războiul ar fi inevitabil." — Aoleu! strig eu. Dar amicul X..., trecând cu ochii pe o altă coloană, urmează: — „Oficioasele austriace susțin că, oricât de înăsprite ar fi relațiile celor două tinere state vecine, este mai mult ca ... forțe armate dincolo de Dunăre. Guvernul bulgar profită de conflictul cu România, ca să poată chema rezerviștii, cari în revoluția agrară din urmă au condus pe rebeli." — Bine! — „Corespondentul nostru ne telegrafiază că depeșile-i sunt refuzate la telegraf. E o fierbere grozavă la Silistra, Arab-Tabia și ... la Arab-Tabia." — Bine! — „Bulgarii nu mai lasă vaporul nostru să intre în oraș." — Rău! — „Agentul navigației noastre secuestrat pe ponton." — Rău! — „În Sofia panică... Agenția română în primejdie..." — Rău! — „Alaltăieri, am văzut, în Sofia, plimbându-se prin oraș ...
... niște veșminte sălbatice de piei de oaie; ar putea crede cineva că mă aflu în Siberia și cu atât mai mult în Siberia, încât sunt aici pe temeiul unei legi care nu are ființă... Dar, ce să zic! Nici partea mea nu e tocmai de lepădat, căci iată-mă cu puțină cheltuială ... drept de a-și cheltui puterile în fumuri. Când însă nici fumul, nici ciubucul nu pot să-mi mai aline urâtul, atunci cat pe fereastră și ochii mei se ațintesc pe o bisericuță umilită, care de două sute de ani, de când e înălțată, a văzut multe, și care și ieri și azi a ... se urăște omului și cu somnul. Mă bucur c-am putut fura un petic de hârtie de la acest om de treabă, care mă păzește aici, și c-am găsit și o pană pe care îmi lipsește însă un briceag spre a o mai subția! Cu dânsele-mi petrec vremea, punând negru pe alb. Deși nu mi-ar lipsi subiecte de descriere, voi spune însă împrejurarea care m-a adus aci. Nu știu ce pornire împinge ... ...
... mea frumoasă! De mi-ai fost tu credincioasă, Mergi degrabă la cămară, De ia galbeni din comoară. Umple-ți poala plină, rasă S-o revarsă-aici prin casă, Doar or vrea ca să mă lasă!" La bani turcii năvăleau, Și pe jos se tăvăleau, Dar pe Badiul nu-l slăbeau! Badiul încă mai zicea: ,,Băduleasa mea frumoasă! Cu ochi mari de puică-aleasă, Mergi degrabă în cea casă; Pune față la ... se făcea! Badiul încă-ncet zicea: ,,Băduleasa mea frumoasă! De-mi ești soață credincioasă, Fă la apă că purcezi, Și-n fugă să te repezi Pe la gura pivniței, Tot de-a lungul uliței, La casele Marcului, Frățiorul Badiului, Și dă lui pe loc de știre Că mă aflu la pieire." Băduleasa purcedea, Dar la apă nu mergea, Ci-ntr-o fugă ajungea La casele Marcului, Marcului bulgarului ... păcatu-i ajungea! Care scăpa de stâlpan, Nu scăpa de buzdugan!... Noaptea neagră când cădea, Clăi de turci în foc ardea, Și lumina se-ntindea Pe luciul Dunării, Pe valurile mării. Iar nevasta Badiului, Cumnățica Marcului, La cel foc grozav căta Și cu jale cuvânta: ,,Alei! frate Badiule! Cumnățele Marcule! Auziți voi parele Cum
Ioan Slavici - Păcală în satul lui
... ajunse Păcală iar pe drumuri. Se duse și tot se duse mereu, de dimineață până la prânz și de la prânz până seara. Când era pe înserate, el se opri într-un sat de la marginea drumului și se uită împrejurul său, ca să-și găsească vreo casă la care să ... Doamne ferește ce!... Nu! ci fiindcă vornicul era cel mai de frunte om din sat și nu putea să-l primească la casa ei ca pe orișicine, iar peste zi vornicul, om cu multe treburi, nu putuse să vie, ci le făcea cinstea acum, mai pe seară. Alt nimic nu era la mijloc, Doamne ferește! Era gata nevasta cu toate: purcelul era frumos și rumen de-ți poc- nea șoricul în ... vorbe bune, iar Păcală, ca tot omul cumsecade, ieși și el din unghiul lui, ca să-i spună stăpânului de casă că e și el aici, să-i ceară iertare că a îndrăznit și să-l mai roage și pe el de conac. — Fă muiere, grăi bărbatul după ce se mai încălzi în cuibul lui, mie mi-e foame; n-ai tu ceva de ... ...
Vasile Alecsandri - Balta-albă
... întreprinde un voiaj în Orient, lucru ce, precum știți, s-a făcut astăzi de modă, am ajuns bun sănătos la Viena; și de aici m-am îmbarcat pe un vas de vapor cu gând de a coborî Dunărea pân-în Marea Neagră, făr-a mă opri nicăieri. Cred că ... fiarelor primejdioase și a cetelor de hoți ce gândeam că aș întâlni în calea mea. Îmi încărcai deci pistoalele și sării din corabie pe pământ, cu gând de a răsturna jos pe cel întâi valah ce s-ar înainta spre mine... Nici unul din oamenii adunați pe mal nu mă b[...]n seamă, și, în loc de dușmani, mă trezii față-n față cu consulul francez din Brăila, care, cunoscându-mă de ... Cătam la dânsul, întrebându-l prin semne ce avea de gând să facă? dar el, bodogănind din gură ca un urs supărat și apăsânduși căciula pe ochi cu mânie, se descinse de brâu, legă cu el spițele roții celei stricate și o așeză la locul ei; pe urmă, scoțând șaua din spinarea calului celui căzut, o puse