Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MAI MIC
Rezultatele 231 - 240 din aproximativ 939 pentru MAI MIC.
Garabet Ibrăileanu - Viață și moarte
... ce prietenii ne sunt luați îi prețuim. Dar dacă moartea lor are acest efect asupra noastră, atunci numai gândul morții lor va avea un efect mai bun. 6. Moartea, cel mai serios prieten al nostru și sfătuitor moral, ne învață să iubim. Și cel mai adeseori ne poruncește să iubim -- dacă în adevăr moartea este ultimul sfârșit, după care nu va fi nici o întâlnire. 7. În lupta vieții nu ... a înșela rațiunea rece și a o sili să se pună în slujba sa. 18. Viața înconjurătoare -- omenească sau cosmică -- cu cât e mai puternică, mai izbucnitoare, cu atât e mai puțin suportată de un obosit. E un contrast atunci prea mare între forțele noastre și cele care ne înconjoară. 19. Când omul nu se mai ... pe lângă rea, e și inestetică. 21. Legea vieții este frica de moarte, adică evitarea a tot ce poate scurta timpul scurt cât mai avem încă de respirat. (Se poate dovedi că și preceptele moralei celei mai înalte și mai ,,dezinteresate" se reduc, în ultimă analiză, tot la această lege.) Orice semn, orice precursor al morții este oribil, și orice semn de viață intensă este ...
Constantin Stamati - Mincinosul
... mici, de cele ce-ar fi văzut. Dar, în sfârșit, au strigat: „Lucru ce am văzut eu nu poate fi de crezut Că voi mai vedea în viață, Mai ales în țara voastră, unde este când prea cald, Iar alteori lângă sobă de frig nasul îți îngheață; Alteori soarele piere, alteori arde și frige ... Oh, fraților, ce trai! Oh, cât sufletul meu plânge Și cât îmi pare de rău Că am venit pe aice! În sfârșit, n-am ce mai zice, Decât îți spun că nici știi acolo când este noapte, Și anul întreg petreci frumos ca luna lui mai, Iar să sameni sau să ari nici trebuință nu ai, Căci toate cresc de la sine, gata de mâncat și coapte, Precum, de pildă, la ... fie, însă cât o casă mare.â€� „Și cât casa nu se poate, Însă orișicum să fie, Dar tot, mi se pare mie, Podul mai curios este decât minunile toate, Căci el nu poate să ție nicidecum pe mincinoși, Precum în vara aceasta de pe dânsul au căzut Doi călători ... pentru un castravete eu nu vreau ca să m-înec.â€� Atunci călătorul zise: „Și eu mă unesc cu tine, Să trecem prin vad
Ivan Andreievici Krâlov - Mincinosul
... mici, de cele ce-ar fi văzut. Dar, în sfârșit, au strigat: „Lucru ce am văzut eu nu poate fi de crezut Că voi mai vedea în viață, Mai ales în țara voastră, unde este când prea cald, Iar alteori lângă sobă de frig nasul îți îngheață; Alteori soarele piere, alteori arde și frige ... Oh, fraților, ce trai! Oh, cât sufletul meu plânge Și cât îmi pare de rău Că am venit pe aice! În sfârșit, n-am ce mai zice, Decât îți spun că nici știi acolo când este noapte, Și anul întreg petreci frumos ca luna lui mai, Iar să sameni sau să ari nici trebuință nu ai, Căci toate cresc de la sine, gata de mâncat și coapte, Precum, de pildă, la ... fie, însă cât o casă mare.â€� „Și cât casa nu se poate, Însă orișicum să fie, Dar tot, mi se pare mie, Podul mai curios este decât minunile toate, Căci el nu poate să ție nicidecum pe mincinoși, Precum în vara aceasta de pe dânsul au căzut Doi călători ... pentru un castravete eu nu vreau ca să m-înec.â€� Atunci călătorul zise: „Și eu mă unesc cu tine, Să trecem prin vad
Ion Luca Caragiale - O făclie de Paște
... și copilul - friguri de baltă. ... Și oamenii sunt răi și pricinași în Podeni!... Ocări... batjocuri... suduituri... acuzări de otrăvire prin vitriol... Dar amenințările! Amenințarea este mai grea pentru un suflet ce se clatină ușor decât chiar lovitura. Ceea ce muncește acum pe Leiba mai mult decât tremurătura frigurilor este o amenințare. "A! goi ticălos!" gândește el oftând. Ticălosul este badea Gheorghe - pe unde o fi! - un om ... să-l facă a înțelege gravitatea lucrului, cum era hanul izolat departe de sat și chiar de șosea. Dar subprefectul, cu un aer mai serios, l-a povățuit să fie cuminte; nici să nu mai pomenească de așa ceva, ca să nu deștepte în adevăr, într-un sat unde oamenii sunt răi și săraci, pofte de călcare. Mai târziu, peste câteva zile, îl căutară pe badea Gheorghe un pomojnic [1] și doi călărași: era bănuit pentru o pricină. Ce bine era să-l ... Chantan. Ce viață zgomotoasă și veselă! Acolo găsești la orice ceas, zi și noapte, pe domnul comisar cu fetele și cu alți poreți [3] . Ce mai trebuie multă bătaie de cap aici, unde, ...
Ion Luca Caragiale - Moftangii
... găsește în toate clasele sociale; speța lui furnică pe toate căile de comunicație (afară de rare excepții, cu bilet gratuit) și e incuibată din cele mai mândre palaturi până în cea mai modestă odaie de hĂ´tel garni . Moftangiul poate avea sau nu profesiune, poate fi sărac sau bogat, prost ori deștept, nerod ori de spirit, tânăr ... la slujbă până la pensie - conservator. De la pensie încolo, împărtășește principiile tinerimii universitare... Fii sigur că ai să-l găsești oriunde e vreo manifestație mai mult sau mai puțin politică ori nepoliticoasă a studenților mai mult sau mai puțin rrromâni! Rromânca Fiică de arendaș, de negustoraș, de funcționăraș, de avocățel, de ofițeraș, de popă - să fi fost papa bulgăroi, sârbotei sau grecotei - moftangioaica ... iubește, mai presus de orice, Știința și Rromânia, cărora le sacrifică activitatea, liniștea, sănătatea, familia sa, tot. El susține că știința, deși esențial umană, trebuie, mai ales la o națiune mica și tânără ca a noastră, să fie națională. El constată în fiece moment cu mândrie progresul prodigios al ... afle în sfârșit că are dinți falși și păr prepus. De aci se vede cum între moftangii, cei de spirit și cu oarecare talent sunt ...
Gheorghe Asachi - În unire stă tăria
... bătrân foarte, Propiet acum de moarte, Vrând uni pe fiii săi, Zis-au lor: Blem, feții mei, Cercați dac-a frânge poate Cel mai tânăr dintre voi Ceste dărzi unite toate, Iar în urmă spune-voi Ceea care tari le face. Din fii unul le-au luat, Dar zădarnic ... Și dând altui mai ghibace Întrunit acel baston, Zis-au: Eh, de ești Samson! Și acestui opinteală Au dat numelui sminteală. Mai cercat-au fiul mic, Ce și el n-au frânt nemic. Cu toți timpul lor pierdură, Că unite-n legătură Nici o dardă nu s-au frânt. Atunci tatăl ...
... pustiuri onduloase, În picioare calc trecutul, corp și suflet mă cufund, Uit o viață amărâtă de ultragii sângeroase, O renaștere întreagă într-un vis tot mai profund. II Și sub aripa ciudată ce mi-o simt trecând pe frunte, Mă revăd băiatul tânăr cu superbe-nsuflețiri, Blond copil, care cutează preursirile ... lume uitător, Nici săgeata nu te-ntrece și te-avânți fără-ncetare, Sub un farmec de himeră, după ea urmăritor. Din real ieșit afară nu mai ești ca orișicare,... Te-nzestrezi cu mâneci roșii la tunică de satin, Chipeș, nalt, cu stemă-n frunte, pleci pe visul tău călare, Și se ... este șoapta ce din toate se ridică... Printre smârcuri se deșiră caravana ce pândești, Ș-a mongolilor escortă e o stavilă prea mică; Mai avută va fi prada decât singur te gândești... Melancolică te-așteaptă fidanțata pe confine... Că purtată fu în suflet vei putea să-i dovedești... Înstela ... năpustește viscolirea lui brutală... Inspirarea exalează un suspin automnal, Și pustia înghețată se desfășură fatală. Viața însă nu-ncetează cursul ei fenomenal, Din cenușa cea mai rece, izbucnește înfocată, Se va-ntoarce, se va-ntoarce, strălucitul Germinal. Și mi-e inima, zadarnic, de răstriște încercată Pentru veci, sub deznădejde, nu se ...
George Topîrceanu - Otilia Cazimir: Ariciul
... se oprească-n dreptul meu anume? Ce vânt vrăjmaș și mohorât Ca pe-un măcieș pitic l-a scuturat, De-a mai rămas dintr-însul doar atât: Un ghem de spini, ostil și speriat? O fi având el oare pui? Mă-ntreb, deși nu pot pricepe: Cum ... fără să se -nțepe În ghimpii lui?... Când a simțit că-i singur doar cu mine Și nici un dușman dinspre casă nu mai vine, A scos cu frică de sub el Un bot timid și mic, ca de cățel, Și cu instinctul lui obscur A explorat terenul împrejur. Și-abia ciulindu-și țepile pe spate, — Pe sub petunii ... a mai oprit în magheran o dată Ca sub îndemnul unei tainice porunci, Apoi a dispărut pe sub poiată... Și nu l-am mai
Constantin Negruzzi - Pirostia Elenei
... cu dulceață că el au putut-o crede necredincioasă, el cerându-și iertăciune că au crezut niște arătări înșelătoare și făgăduind că nu se va mai îndoi de dragostea, nici de credința sa, amândoi, în sfârșit, trăind cel mai frumos al lumii, părându-le puțin numai rău că pentru un așa mic lucru au urmat atâta huiet, trecând însă printre Chiclade, ei au fost răpeziți de o strașnică furtună. și, cum ei vedeau minuntul în care corabia ... Aceasta-i un mic drac; ea îmi răstoarnă capul. Ea încă nu-i de l8 ani, și aceasta mă ocărăște, și aceasta vrea să aibă mai multă minte decât mine. — Așa, așa, au zis Glicheria, am de o mie de ori mai multă, căci încalte eu sunt dreaptă, eu nu năcăjesc pe nimeni, și eu las pe fieștecare să facă ce-i place. La aceste cuvinte lacrămile ... la Sfat sau la Lichion, într-același minunt sosește; el este primit și, când îi prind împreună, ea îmi zice pentru dezvinovățirea lui, că-i mai tânâr și mai frumos decât mine. — Cu adevărat, au strigat ea, el îi mai tânăr și ...
Jean-Fran%C3%A7ois Marmontel - Pirostia Elenei
... cu dulceață că el au putut-o crede necredincioasă, el cerându-și iertăciune că au crezut niște arătări înșelătoare și făgăduind că nu se va mai îndoi de dragostea, nici de credința sa, amândoi, în sfârșit, trăind cel mai frumos al lumii, părându-le puțin numai rău că pentru un așa mic lucru au urmat atâta huiet, trecând însă printre Chiclade, ei au fost răpeziți de o strașnică furtună. și, cum ei vedeau minuntul în care corabia ... Aceasta-i un mic drac; ea îmi răstoarnă capul. Ea încă nu-i de l8 ani, și aceasta mă ocărăște, și aceasta vrea să aibă mai multă minte decât mine. — Așa, așa, au zis Glicheria, am de o mie de ori mai multă, căci încalte eu sunt dreaptă, eu nu năcăjesc pe nimeni, și eu las pe fieștecare să facă ce-i place. La aceste cuvinte lacrămile ... la Sfat sau la Lichion, într-același minunt sosește; el este primit și, când îi prind împreună, ea îmi zice pentru dezvinovățirea lui, că-i mai tânâr și mai frumos decât mine. — Cu adevărat, au strigat ea, el îi mai tânăr și
Ion Luca Caragiale - Știe carte băiatu lui Papuca!...
... această scurtă notiță; nu avem loc aci să-i facem biografia; destul să arătăm că sir John Falstaff este și va rămîne una din cele mai nobile, cele mai strălucite și mai neuitate figuri ale istoriei Engliterii. Viteaz, onest, devotat regilor săi și neamului său; căpitan vestit în războaie, iscusit diplomat în timp de pace; om înzestrat ... amintire decât a berbantului de Falstaff din Suratele vesele de la Windsor, pentru că acesta a avut norocul ca dicționarul cel mai ieftin să nu-l treacă cu vederea. Dar acest din urmă Falstaff merită și el o mențiune mai de preț decât aceea din dicționarul băiatului. Se zice cu multă stăruință că Shakespeare numise, mai întâi pe acest erou caraghios sir John Oldcastle; dar din familia Oldcastle existau pe vremea Elisabetei urmași; aceștia au silit pe poet să schimbe numele ... om de un adânc bun-simț, niciodată zevzec, niciodată cu ochii în tavan, niciodată cercetător de dicționare foarte ieftine. Dar să încheiăm. Despre notițele de mai sus n-avem decât o povață de dat băiatului de la Națiunea: cu dicționarul cel mai ieftin nu merge totdeauna; trebuie să roage pe Papuca să-i cumpere unul ...