Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CE SE ÎNTÂMPLĂ?
Rezultatele 231 - 240 din aproximativ 351 pentru CE SE ÎNTÂMPLĂ?.
Antim Ivireanul - Luna lui dechemvrie, 6. Cazanie la Sfântul Nicolae
... bunătăț de obște: credința, nădejdia, dragostea și smereniia. DĂ©ci pe acĂ©ste patru bunătăț ca pe 4 temelii nemișcate, voiu să-mi întemeez vorba ce voiu să fac astăzi, cu ajutorul lui Dumnezeu, înaintea dragostii voastre. Ce întâi voiu să vă spuiu, foarte pe scurt, a fieștecăruia bunătate, putĂ©rea și lucrarea ce are, pentru ca să se priceapă mai lesne cĂ©lia ce voiu să grăesc, apoi vom întinde vorba înainte, de vom zice, după putință, câte va aduce ceasul și ne va lumina Dumnezeu, de la carele ... s de nimica și osteneala lor iaste în deșărt, pentru căci smereniia iaste maică tuturor bunătăților. Și precum maica pune multă nevoință din fireasca dragoste ce are de hrănĂ©ște pre copiii săi, ca să-i crească și-i ferĂ©ște de toate ca să nu li se întâmple vreo primejdie și-i va piiarde, așa și smereniia hrăniaște bunătățile de cresc și le ferĂ©ște de toate primejdiile, ca să nu piară ... și să se prefacă spre 3 răutăț ale iadului și pentru puțin câștig vor să piarză o avuție carĂ© iaste mai cinstită decât toate avuțiile
Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov
... furtuna și visÂcolul turbau mai grozav, pe una din străzile insulei Vasilievsk, o femeie îmbodolită într-o blană rufoasă șovăia prin omăt abia ținându-se pe picioare sub apăsarea viscolului. Un moment ea se opri pentru a răsufla și a orienta la palidele raze argintii ale lunii dinspre cărarea ce avea s-o apuce între troienele de omăt. Ulicioara în care ea se afla era cu desăvârșire pustie. Oftând, biata femeie porni înainte și după un drum greu de tot obositor, ea se opri dinaintea unei căscioare. Aici se așeză pe scări nemaiÂputând de osteneală; capul îi se slobozi pe piept și ea rămase câtva timp fără mișcare, ca și când grele gânduri i-ar zbuciuma mintea. Dar iată că sculându-se întinse mâna ei uscată după frânghiuța clopoțelului atârnat dinaintea ușii; ea de câteva ori se sili să prindă mănunchiul clopoțelului, zbuciumat de furtună, și când îl prinse și voi să-l tragă, deodată la spatele ei se auzi o detunătură. Tresărind speriată ea scăpă din mână mănuncheșul frânghiuței și se întoarse repede îndărăt. „Dumnezeule! Dumnezeule! șopti ea făcându-și cruce. De ce trebuie să locuiesc în megieșie cu această ruină blestemată în
Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski)
... în Cișmigiu, și discutam cu el asupra literaturii franceze din secolul al XVII-lea, pe care marele scriitor o cunoștea pe degete, când poetul Macedonski se apropie. Caragiale, care îl tutuia, a început să-l întrebe: Alexandre, ce e cu marea ta ediție a Nopților? Poetul răspunde: Aș vrea s-o public la Monitorul Oficial cu gravuri în lemn. Caragiale, glumeț ... făcut, Alecule, Monitorul Oficial, de vrei să-l aduci la faliment, or poate pândești locul directorului? Poetul Macedonski începu să râdă, îndreptându-și lavaliera, care se strâmbase, și vru să-și ia rămas bun zicând: Mi se pare că v-am întrerupt o conversație interesantă. Nu, replică maestrul Caragiale, vorbeam cu Cincinat, care e tânăr, despre arta stilului. Dar ce, nu vă cunoașteți? Ăsta e un băiat de viitor. Ți-l prezint: Cincinat Pavelescu. [Poetul] Macedonski, foarte ceremonios, scoase jobenul și-mi strânse mâna cu ... admira pe marele poet [și nu știa să refuze pe nimeni]. De obicei scrisorile obțineau rezultatul dorit. Dar să nu vă închipuiți că maestrul, când se trezea în posesia unei sume respectabile de 500 sau 1000 de lei,
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Lăsatului de brânză
... bine și rău să nu mâncați, că în ce zi veț mânca, cu moarte veț muri, poci zice și pentru aceasta cum că de păcatul ce să face cu pricĂ©pere, fieștecarele să se ferească, că în ce zi îl va face, cu moarte va muri. Că mai rea moarte, decât a fi neștine prin păcat despărțit de Dumnezeu, nu iaste ... lĂ©ge. Cu milostenia să îmblânzim pre Dumnezeu, dând cu dragoste milă, din agonisitele noastre cĂ©le drĂ©pte, lipsiților, săracilor, streinilor, bolnavilor și celor ce sunt întru închisori. Și atunce vom fi și noi miluiț de Dumnezeu, după cum zice la cĂ©le zĂ©ce fericiri; iar de vom da milă din jafurile ce facem, mai multă osândă vom câștiga și de să va luneca cineva cu firea și va zice în mintea lui că nu știu ce grăesc, lăsându-se în nădĂ©jdia cuvântului lui Ioann ce zice: Faceț și voi milostenie din mamonul nedreptății, trebuiaște acela ce va gândi acel lucru să meargă întâi să întrĂ©be pre cei ce știu și tâlcuesc sfânta Scriptură, făr de vicleșug, să vază cu
Mateiu Caragiale - Remember (Mateiu Caragiale)
... înlesni reivirea boalei. M-am resemnat dar câtăva vreme a sta pe acasă, jertfă de care mă despăgubea, în parte, frumusețea muzicei vechi ce se făcea la noi de dimineața până seara. Năpădit de o dulce aromeală, îmi lăsam visările să nască și să se topească în voie în noianul de armonii sublime, uitându-mă pe fereastră, cu ochii pe jumătate închiși, cum unduiau curcubeuri în pulberea fluidă a ... exotice și de îndepărtate nostalgii cu piperatele lor mirodenii de Java sau de Antile. Acolo, parcă nu mai eram străini unul de altul și, ceea ce e nostim, mai târziu, după ce ne-am cunoscut, ne-am mărturisit că, și lui și mie, ni se păruse a mai fi stat și altădată împreună într-o încăpere la fel. Nu m-aș fi gândit însă să ne împrietenim chiar ... păpușii acesteia sulemenite îi flutura uneori pe buze un surâs neliniștitor, sub arcul sever al sprâncenelor, trase negre cu condeiul, ochii aveau acea nevinovată limpezime ce strălucește numai sub pleoapele eroilor și ale copiilor. Era și foarte tânăr; să tot fi avut douăzeci de ani. Ce nu
Ion Luca Caragiale - Antologie...
... posesorul colecției clasice, atât de cunoscător și, prin urmare, de pretențios în materie... Iată. * Preastimată doamnă, nu toate mamele sunt devotate cum sunteți dv., ceea ce ar trebui să le fie tot ce e mai sacru. Și eu sunt tată de familie, vă-nțeleg și vă admir. De aceea, în interesul scumpei dv. copile, așa de castă, dar ... niciodată cu plosca minciunilor; mi s-a părut degrădător să scrie un cetățean independent anonime. Totuși, azi, trebuie să recurg la asta, ceea ce în principiu detestez; dar țiu, ca român, la dv., gloria partidului și a țării. Vă atrag deci atenția asupra unui individ periculos care ... Mandalache, ce-i mai zice și Capsomanul, și, în interesul partidului nostru, vă sfătuiesc a nu-i mai acorda încrederea nelimitată de care se bucură astăzi, jucând pe devotatul fidel; căci vă garantez că este spionul partidului contrar, plătit din fondurile secrete (rușine!) o pot proba oricând cu documente ... ai aflat, poate, că în aceeași noapte s-a întâmplat nenorocirea junei orfane Matilda G., cu a cărei mătușe și tutoare se știe ...
Alecu Russo - Scrisori (Russo)
... a se îmbrăca în haine negre... etc. * Scrisoare către N. Bălcescu Dragă Bălcescule, Vivat! Victorie! Sunt mândru de voi ceilalți și gloria revoluției voastre se răsfrânge și asupra noastră și asupra tuturor românilor! Încă o dată, vivat și glorie, viitorul poate să nu fie pentru noi, dar nu vom dispărea ... și obiceiurile lor, ca să se maghiarizeze . Din nenorocire pentru ei, neputința lor le depășește sforțările lor de imaginație și visurile lor de mărire. Ceea ce m-a făcut să-ți spun aceste lucruri este noutatea care s-a răspândit prin ziare, că guvernul nostru provizoriu a ... guvernului din Cluj Domnule conte! Refugiat de trei luni în Ungaria, am asistat ca un simplu spectator la evenimentele acestei țări, bucurându-mă de ospeția ce o primisem; și dorind în fine ca să mă întorc în patria mea, am luat drumul cel mai drept, adică pe la Dej; se vede însă că în Ungaria drumul cel mai direct nu-i nici cel mai scurt, nici cel mai sigur, căci deodată m-am trezit arestat ... patria! Domnule conte! Veți găsi negreșit că am tot dreptul să protestez în contra unui asemenea act arbitrar al autorităților subalterne din Dej, care, după ...
Mihail Kogălniceanu - Trei zile din istoria Moldaviei
... altă odaie și le făcu semn să se ducă. Boierii se ridicară și se făcură nevăzuți. Imbrohorul bătu din palme. Haznetarul său se apropie. După ce stăpânu-său îi zise două-trei cuvinte turcești, el luă de pe alt divan un contuș greu și o basma de burungiucul cel mai subțire ... astâmpere focul. Fotachi se apropie și-l luă de mâna dreaptă. Pulsul lui mai că nu bătea. El crezu că-i bolnav de moarte. Gavrilachi se apropie și el, îl apucă și el de aceeași mână, uitându-i-se drept în ochi. Turcul nu putu suferi această căutătură, ce cerca să-i pătrundă gândirile cele mai tainice, și se făcu că leșină. Gavrilachi clăti din cap. După puțin, capigibașa deschise iarăși ochii și cu un glas slab ca de mort zise: — Spuneți stăpânului ... porunci mari de la împărăție am către dânsul. La curte vedeți că nu pot să merg. Pot să mor. Să vie... Și iarăși leșină. Doftorii se depărtară. Dar să lăsăm pe mârșavul capigibașa să-și sfârșească scârnava comedie și, până ce doftorii vor merge să-și deie stăpânului lor raportul despre starea bolnavului, să aruncăm o căutătură asupra împrejurărilor politice ce se
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură în 25 a lunii dechemvrie, la nașterea Domnului nostru Iisus H
... pre cei neînvățați, ca să ne luminĂ©ze mintea și să ne dea ajutor ca să putem îndulci cu ospățul vorbelor inimile și auzurile celor ce vor ospăta suflĂ©tește. Decât cĂ©lialalte nume, cu carele zice Isaia să se numească mântuitoriul, decât toate iaste, cel dintâi, minunat; și cu cuviință i să cuvine acest nume, că nu numa într-un lucru, ci în toate ... de rodĂ©ște și să veselĂ©ște așa și preacuratul sângele Fecioarei, cu putĂ©ria Sfântului Duh, far de nice o sămânță de bărbat, zemislindu-se, s-au făcut trupul Domnului Hristos carele, eșind la lumină, ca cela ce iaste lumina cea adevărată, minunat au veselit tot neamul omenesc; și născându-l, l-au făcut mai frumos decât ar fi fost înfrumusețat cu tot ... au născut și au rămas Fecioara curată, că au născut pre cela ce iaste începutul fecioriei și întru tot curat. Cine va putea spune cu ce dragoste și cu ce frică împreună va fi cuprins pre acest Fiiu al său, că fiind plină de credință îl cunoștea pre acesta a fi Dumnezeu și ... slobod a să atinge de lada legii, carĂ© era ca o umbră înaintea aceștii taine și știia a fi scris ca să ...
Gheorghe Sion - Corespondența lui Gheorghe Sion cu George Bariț
... care tot românul trebuie să o găndească. Mare criză! Peste noi rușii și turcii, peste voi maghiarii, slavonii și nemții! Vai și amar! Sigura nădejde ce o avem este la mișcările Poloniei și la cele dinlăuntru a Rusiii, unde se aude că sânt mari comploturi: vreo 50 ofițeri s-au spânzurat, din porunca împăratului. Ne spun cum că rușii, intrând în țară, ar fi manifestat ... patimile, încât nu știe ce să mai gândească, cu cât să mai facă o demonstrație națională. Holera în Moldova face mari pustiiri. Numai în Iași se numără la 14 mii morți, iar încolo, pe la sate și târguri, nu se mai știe. Ea s‑a apropiat de Cernăuți cale de doă oare: aceaste o să ne facă să venim iar la Brașov. Aud ... ta, acela [ce] mă onori cu numele de amic, să faci toate chipurile să-mi trimiți culegațiunea întreagă, și să trimiți și mai multe dacă se poate, căci sunt mulțime de amatori. Îți rămân îndătorit să te servesc cu toate puterile mele, pentru că sunt convins că [238] servind pe Bariț ... că bariera censurei, care a întrerupt mijloacele de a aduce� Gazeta� ta în țeară, a desfăcut simțemintele de stimă ...
Mihai Eminescu - Părintele Ermolachie Chisăliță
... că-i bun de popă. Apoi pe lângă toate astea îl mai chema și Ermolachie Chisăliță. Evangheliile le știa pe de rost, unde nu știa ce să zică, zicea Doamne miluiește! or[i] punea pe palamar să zic-un Tatăl nostru, iar el îl secunda cu gagagaga! Când popa se-ncurca rău și oamenii se-ntreba[u]: "Ci Doamne! oare ce-i fi zicând", palamarul răspundea categoric: "Tăceți, mă, nu vedeți că părintele cântă grecește?". Asta impunea. ― Foarte frumos îi ședea potcapul părintelui Ermolachie, cam ... aer de seriozitate și mândrie care-i ședea atât de bine, mai ales când era cu ciubote lungi. Era un spectacol de invidiat. Dar ceea ce făcea ca părintele să fie idolul pădurarului, moș Iftimie Fedeleș, era glasul său, ca și care nu se mai pomenește ― de ferească Dumnezeu. Asta era și ideea văcarului din sat și acești doi oameni găsise într-adevăr un punct în care cugetările ... da n-avea de unde, prea era scurt, numa' scădea* ca un dop de plută. Popa l-ar fi rupt bucăți dac-ar fi avut ce rupe, dar așa... unde lovea i