Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ARE SĂ
Rezultatele 2281 - 2290 din aproximativ 2615 pentru ARE SĂ.
Cincinat Pavelescu - Lui Munteanu
... Pavelescu - Lui Munteanu Lui Munteanu de Cincinat Pavelescu redactor la Gârbaciu În consumarea belavistei, Fiindcă de tine nu mai scap, Am s-apuc numele revistei Să
Cincinat Pavelescu - Unui prieten
... Pavelescu care, într-o cronică, mă făcuse spițer Mă faci spițer, dar nu m-apasă Sarcasmul tău cel culinar: M-aș face chiar veterinar, Ca să
Traian Demetrescu - Din Bavaria
... povești de dor, Și sub măestrele arcușuri Plîng inimile tuturor... II Bavaria e plină toată De munți, de lacuri, de femei, Și nu-i drăguță să nu-și aibă Drăguțul ei. Străin cînd m-au văzut pe mine Că trec pribeag și singur lacu, Toți m-au privit duios, șoptindu-și ...
Vasile Alecsandri - Altarul mănăstirii Putna
... mănăstirii Putna Altarul mănăstirii Putna de Vasile Alecsandri Domnul Ștefan, viteaz mare, ce-a dat groaza prin păgâni, Locaș sfânt creștinătății astăzi vrea să facă dar, Și pe malurile Putnei, cu vitejii săi români, Însuși merge să aleagă locul sfântului altar. Mare obștie-l urmează și pe culme se lățește, Precum aburii pe baltă când lumina asfințește. Căpitani, ostași cu zale și ... ei sunt arcașii vrednici ai lui Ștefan domn cel mare, Ce-și gătește-acum săgeata s-o izbească-n depărtare. Copii, trageți... eu vreau astăzi să mă-ntrec în arc cu voi. Astfel zice domnul Ștefan!... iar voinicii amândoi Se plec, arcele-și încoardă, trag... săgețile lor zboară, Spintecă repede vântul ... se duc ca gândul, și de-abia ochiul zărește Pe câmp departe, departe locul unde se coboară. "Ura!-n ceruri se ridică! Urlă dealul, clocotește! Să trăiți, copii! le zice Ștefan, ce-acum se gătește. Zbârnâie coarda din arcu-i, fulgeră săgeata-n vânt, Piere, trece mai departe, șî-ntr-un ...
Grigore Alexandrescu - Șarlatanul și bolnavul
... neguțător mare Cărui vederea-i slăbise Fără nici o invitare Un doctor vestit venise. Cînd zic vestit, se-nțelege că nimeni nu-l cunoștea, Însă avea atestate Numai în aur legate, Diplome ce-n academii luase, cum el zicea, Prin țări care niciodată Nu au figurat pe hartă, Dar care cu ... Ci-l unge c-o alifie, apoi la ochi l-a legat, Apoi după ce îi spune din partea lui Ipocrat Că are să șază astfel o săptămînă deplin Întinde mîna… pe masă era un frumos rubin, Inel de formă antică, vechi suvenir părintesc; Doctorul îl ia, se duce ... œ îl întrebă. „Cum văz? răspunse bolnavul, împrejurul său privind, Și din averile sale nimica nemaizărind. Cum văz? nu știu, frate, atît numai poci să zic Că din ce vedeam odată acum nu mai văz nimic.“ Cunosc patrioți politici, care-așa exploatez Simplitatea populară, și ei singuri profitez ...
Vasile Alecsandri - Ștefan Vodă și șoimul
... dușmani mereu, Te calc ungurii făloși Și lifteni necredincioși, Te calc hanii tătărești Și urdiile turcești! Ș T E F A N Las' să vie, las' să vie Să se deie pradă mie! Moartea-i paște ca o turmă, Păcatu-i mână din urmă. Mulți au mai venit la noi, Puțini s-au dus ...
Cincinat Pavelescu - Unui ministru
... Cincinat Pavelescu - Unui ministru Unui ministru de Cincinat Pavelescu care, pentru a-mi da două bilete de tren, îmi ceruse să-i fac petiția-n versuri: Motto: Când visezi ceva rău, ți se întâmplă ceva bine. Am visat o diligență, Praf, drum lung și niște ghete ...
Ion Luca Caragiale - Cum se înțeleg țăranii
... Tu. — Eu? — Păi cine. — Ad-o-ncoa! — Ce, mă? — Scrisoarea. — Ce scrisoare? — Știu eu ce scrisoare? — Trebuie să plătești! — Ce, mă? — Cum ce? — Ce să plătesc? — Porto. — Cine? — Tu. — Eu? — Păi tu. — Ce porto, mă? — Iaca, porto. — Cum așa? — Păi, știu ... Cum asta-i? — Unde-i, mă? — Cine? — Scrisoarea. — La primărie. — Ba la dracul! — Ba, așa. — Păi, cum? — Să te duci să
Ștefan Octavian Iosif - Surugiul
... Iosif Vraja dulcei nopți de mai Stăpânea afară, Sus, de-argint pluteau bălai Nori de primăvară. N-auzeai pe lunci și văi Nici un glas să sune, Singură umbla pe căi Raza blondei lune. Molcom fremăta abia Numai vântul serii, Spre a nu trezi cumva Pruncii primăverii. Chiar și ... amuțise, Ca să cruțe-a florilor Parfumate vise. Cornul său la gură-atunci Surugiul pune Și-l făcu prin văi și lunci Vesel să răsune. Și sunau cei patru cai Sprinteni din copite, Ce prin înfloritul rai Ropoteau grăbite. Și părea că trec în zbor Și aleargă toate, Speriind ... ori mă-ntorn, Mă îneacă plânsul: Nimeni nu suna din corn Mai frumos ca dânsul! Și de câte ori revin Pe-aste locuri iarăși, Trebuie să-i cânt puțin Bunului tovarăș! Către țintirim deci el Cornul și-l îmbie, Să-l audă-n somn acel Ațipit sub glie; Și-un atât de dulce zvon Dintre stânci pătrunde, Parcă mortul postilion Din mormânt răspunde. Repede porni ...
... Iosif Vraja dulcei nopți de mai Stăpânea afară, Sus, de-argint pluteau bălai Nori de primăvară. N-auzeai pe lunci și văi Nici un glas să sune, Singură umbla pe căi Raza blondei lune. Molcom fremăta abia Numai vântul serii, Spre a nu trezi cumva Pruncii primăverii. Chiar și ... amuțise, Ca să cruțe-a florilor Parfumate vise. Cornul său la gură-atunci Surugiul pune Și-l făcu prin văi și lunci Vesel să răsune. Și sunau cei patru cai Sprinteni din copite, Ce prin înfloritul rai Ropoteau grăbite. Și părea că trec în zbor Și aleargă toate, Speriind ... ori mă-ntorn, Mă îneacă plânsul: Nimeni nu suna din corn Mai frumos ca dânsul! Și de câte ori revin Pe-aste locuri iarăși, Trebuie să-i cânt puțin Bunului tovarăș! Către țintirim deci el Cornul și-l îmbie, Să-l audă-n somn acel Ațipit sub glie; Și-un atât de dulce zvon Dintre stânci pătrunde, Parcă mortul postilion Din mormânt răspunde. Repede porni ...
Alexandru Macedonski - Reîntoarcerea
... Reîntoarcerea de Alexandru Macedonski :,,Fie pâinea cât de rea, Tot mai bună-n țara mea!" (G. Crețeanu) Soarta care mă gonește Crucea poate c-o să-mi dea, Însă dea-mi-o cât de iute... Voi purta-o-n țara mea! Salutare, cer albastru, Văi și dealuri, aer viu!... Salutare, Românie ... mână, surugiu! Pribegind în țări străine, Ani întregi am suspinat, Și din trista-mi depărtare Sufletu-mi întraripat Către Dunărea cea lată Mă făcea ca să reviu;... Dunărea mă readuse... Mână, mână, surugiu! Recunosc orice potecă, Orice ramuri, orice flori... Patria-mi își desfășoară Câmpii vecinic roditori! Iată punțile de bârne ... o casă înălbind... Acea culme înverzită O revăd precum o știu... Mi-a văzut copilăria... Mână, mână, surugiu! Dacă, însă, moartea crudă Ca să-mi iasă-n drum ar vrea, Facă-și pofta cât îi place... Voi muri în țara mea! Iar pe culmea înverzită Mă vor duce, mort ...