Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ��N��I

 Rezultatele 2271 - 2280 din aproximativ 2873 pentru ��N��I.

Vasile Alecsandri - Șapte fete

... nevasta dracului Mă spuse bărbatului, Mă făcu râs satului; Și fetele m-au lăsat, Că toate s-au măritat La inimă m-au secat! Una-i Vișa, una-i Mușa, A treia e Brândușa, A patra-i Anghelușa. A cincea-i Catinca, A șasea e Voica, A șaptea Ilinca. Toate-au fost mândrele mele; Și cât m-am iubit cu ele Le ... Ce-a fost verde s-a uscat, Ce-a-nflorit s-a scuturat, Ce-am iubit eu n

 

Constantin Negruzzi - Victor Hugo

... Constantin Negruzzi - Victor Hugo Victor Hugo ()  n. 26 februarie 1802 , Besançon  d. 22 mai 1885 , Paris  Poet, dramaturg, romancier și prozator, cel mai important scriitor romantic francez, pair al Franței din ... Cuprins 1 Biografie 2 Operă 2.1 Poezii 2.2 Teatru Biografie English Français Română Operă Poezii Balade (traducere de Constantin Negruzzi - 1839) Balada I: O Zână Balada II: Silful Balada III: Bunica Balada IV: La Trilby, zburătorul D'Argail Balada V: Uriașul Balada VI: Domnul I. F. Logodnica trâmbițașului Balada VII: Vălmășeala Balada VIII: Domnului L. Boulanger. Amândoi arcașii Balada IX: Mărturisirea castelanului Balada X: La un trecător Balada XI: Vânătoarea ...

 

Iacob Negruzzi - Victor Hugo

... Iacob Negruzzi - Victor Hugo Victor Hugo ()  n. 26 februarie 1802 , Besançon  d. 22 mai 1885 , Paris  Poet, dramaturg, romancier și prozator, cel mai important scriitor romantic francez, pair al Franței din ... Cuprins 1 Biografie 2 Operă 2.1 Poezii 2.2 Teatru Biografie English Français Română Operă Poezii Balade (traducere de Constantin Negruzzi - 1839) Balada I: O Zână Balada II: Silful Balada III: Bunica Balada IV: La Trilby, zburătorul D'Argail Balada V: Uriașul Balada VI: Domnul I. F. Logodnica trâmbițașului Balada VII: Vălmășeala Balada VIII: Domnului L. Boulanger. Amândoi arcașii Balada IX: Mărturisirea castelanului Balada X: La un trecător Balada XI: Vânătoarea ...

 

Vasile Alecsandri - Borsec

... care fierbe necontenit gazul carbonic. Șase oameni pot de-abia să încapă în el, dar nenorociții! d-ar fi trei împărați și trei ciubotari, nu i-ai cunoaște unii de alții, atât de mult răceala apei și pișcătura gazului i-ar zgârci și i-ar strâmba deopotrivă. Lobogo, după definirea unui prieten al meu, este tronul egalității în privirea fizionomiei ridicole ce câștigă fiecare, când se scaldă în el ... decât în apă și mai ales în apa grozavului Lobogo . Borsecul e un ce care nu se poate numi nici târg, nici sat, pentru că n-are nici ulițe, nici magazii, nici locuitori. El este o adunătură de vro cincizeci de case de lemn pustii și are multă asemănare cu muștele ... borvizul. El e personajul cel mai însemnat în toată vremea băilor, și când trece călare pe dinaintea caselor, nime nu lipsește de a i se închina. După acesta, în numărul persoanelor de căpetenie din Borsec, vine vestitul bărbier Figaro, numit astfel pentru numeroasele meșteșuguri ce cunoaște, afară de al ... ocupă de ridicolul ce se tipărește pe fața lor. Toate gândurile lor țintesc deocamdată numai asupra fântânii, și convorbirea lor asupra apei. -- Bre! da' ră- ...

 

Cincinat Pavelescu - Oaia, lupul și apărătorii

... lupul și apărătorii de Cincinat Pavelescu FABULĂ Vrând să scape de sub gheara Unui lup ce-o fugărea, O mioară, vai de ea! Ca să n-o răpuie fiara, Căutând un ascunziș, S-a pitit într-un tufiș plini de spini de scaieți și mărăcini. Atunci lupu-i pierde urma... Dar fricoasă mielușea, Când ieși să-și cate turma, Toată lâna după ea Albă, creață și bogată, Rămăsese ca răsplată În tufișul salvator ...

 

Cincinat Pavelescu - Cântec (Pavelescu, 1)

... cerul cu pământul Parcă-s legați c-un brâu de sânge, Și printre brazi, când trece vântul, Plânge! Deschide-ți inima de floare Când mângâierile-i te-ajung, Și fericirii trecătoare Zâmbește lung! Amurgu-n părul tău aruncă Parcă-nadins umbră mai multă. Ce doină stinsă moare-n

 

Ion Luca Caragiale - Moartea protestantului

... A! ce idee! Ea scoboară trepte-trepte, Dusă de-un funebru gând Și pe Dumnezeu rugând: „Doamne sfinte! Doamne drepte!â€� Din donjon până-n devale E o cale-atât de lungă!... Când, sărmana! O s-ajungă Ținta pasurilor sale? A sosit acum la poartă: „Hai! deschide ...

 

Mihai Eminescu - La o artistă

... palide, încet, Zbor sub mîna-ți tremurîndă, Ca dulci gînduri de poet. Sau ca lira sfărîmată Ce răsgeme-ngrozitor Cînd o mînă înghețată Rumpe coardele-n fior, Astfel mîna-ți tremurîndă Bate-un cîntec mort și viu. Ca furtuna descrescîndă Care muge a pustiu. Ești tu nota rătăcită Din ...

 

Mihai Eminescu - La o artistă (Ca a nopții poezie)

... palide, încet, Zbor sub mâna-ți tremurânde, Ca dulci gânduri de poet. Sau ca lira sfărâmată, Ce răsgeme-ngrozitor, Când o mână înghețată Rumpe coardele-n fior, Astfel mâna-ți tremurândă Bate-un cântec mort și viu, Ca furtuna descrescândă Care muge a pustiu. Ești tu nota rătăcită Din ...

 

Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă și cum se face%3F

... hexametri alternând cu pentametrul, fie în metru iambic și trohaic, impropriu pentru muzică. Majoritatea epigramelor grecești nu sunt decât madrigale sau catrene morale. Romanii liberi n-au avut nici un epigramist de seamă. Perfecția acestui gen pare că aparține acelei civilizații foarte înaintate, vecină cu decadența și sclavia. În acea epocă ... gândul și simțirea într-un spațiu scurt îl silea să dea expresiei putere și lapidarism. Epigramele lui Meleagru, care a trăit în secolul I după Cristos, sunt mai toate erotice și descriptive. Poantele lui sunt pline de subtilități sofistice. Sub titlul de Stefanos, Ghirlanda, el a strâns ... Lucian și în care toți împărații morți candidează la un loc vacant în fața zeilor din Olimp. Marcu-Aureliu iese învingător. Epigrama: Am spus-o-n cântecele mele și-o mai strig și din mormânt: Beți înainte de-a ajunge ca mine-o mână de pământ! La latini, epigrama ... a fost cel mai mare magazin de idei al secolului său. Tot așa Martial a fost imensul rezervoriu de spirit al tuturor veacurilor. N-a existat scriitor celebru să nu împrumute de la Martial o aluzie, o idee sau o formă: MoliÄ�re, Goethe, Schiller, Lessing, Voltaire ...

 

Alecu Russo - Poezia poporală

... Alecu Russo - Poezia poporală Poezia poporală de Alecu Russo Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Datinile, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele popoarelor. Cu ele se poate oricând reconstitui trecutul întunecat. Din studiul lor ne vom lămuri despre originea limbii ... Dunării, La scursurile Gârlei, La cotitura mării Ion, mări, că mi-și venea... Un caic lung, șinuit, Pe dinăuntru poleit, Cu postav verde-nvelit, Și-n caic ședea lungit Tăietorul frâncilor, Măcelarul turcilor!... etc. Poezia poporală se mai deosebește și prin o cunoștință psihologică, care denotă spiritul observator al poporului. De ... dau de o amestecătură indigestă de limbile neolatine, de o sumă de idei luate fără nici un sistem de la străini, și prin urmare nu-i găsesc nici un caracter original. Unde este dar românismul? Unde să-l caut, pentru ca să-mi fac o idee exactă de geniul român? Din ... încep a întrevedea adevărul. Iată un om cu fizionomia veselă. El intră într-o colibă de frunze, scoate de sub suman un instrument ce-i zice lăută, și se pune a cânta. Mulțime de oameni se îndeasă împrejurul lui și îl ascultă cu dragoste, căci el zice balade ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>