Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA SĂ NU
Rezultatele 2251 - 2260 din aproximativ 2617 pentru CA SĂ NU.
Ștefan Octavian Iosif - Craiul ielelor
... fiu. El ține copilul lipit de-al său piept, Veghează asupră-i cu ochiul deștept. — Copile, tu tremuri; ți-e frică; ce ai? — Nu vezi, tată dragă, pe-al ielelor crai, Cu lunga lui coadă, coroană purtând? — Copile, e ceață purtată de vânt. "O, dragă copile, o, vin ... a promis? — Taci molcom, copile, și fii liniștit E vântul ce-n veștedul crâng a vuit. "O, vrei tu, copile, cu mine să vii? Surorile mele cu drag te-or păzi. Din apă ies ele când este senin Și-n cânturi și-n jocuri te leagănă lin!" â ...
Johann Wolfgang von Goethe - Graiul ielelor
... fiu. El ține copilul lipit de-al său piept, Veghează asupră-i cu ochiul deștept. — Copile, tu tremuri; ți-e frică; ce ai? — Nu vezi, tată dragă, pe-al ielelor crai, Cu lunga lui coadă, coroană purtând? — Copile, e ceață purtată de vânt. "O, dragă copile, o, vin ... a promis? — Taci molcom, copile, și fii liniștit E vântul ce-n veștedul crâng a vuit. "O, vrei tu, copile, cu mine să vii? Surorile mele cu drag te-or păzi. Din apă ies ele când este senin Și-n cânturi și-n jocuri te leagănă lin!" â ...
Dimitrie Anghel - Farmec de noapte
... de noapte de Dimitrie Anghel Publicată în Literatura și arta română , 25 oct. 1897 (sub titlul "În grădină II") În pragul scărilor rămas-am și nu-mi mai recunosc grădina. E noapte,-o noapte viorie, de parc-ar fi trecut lumina Prin ochii cei mai duși de visuri, prin inima cea ... n dulce larmă Se clatină crengile, iar umbra se clatină și ea, se farmă, Și-n luminiș de drum scăpată, pe unde aiurit s-abate Nu mai cunoști de-s flori de umbră sau dacă-s flori adevărate. Mi-i dor, o, noapte fermecată, de nu știu ce mi-i dor.. pe-aproape Parc-au trecut un pas, o șoaptă, ușor ca zgomotul pe ape De vîsle-ntîrziate-n neguri prin depărtări, ori ca
Grigore Alexandrescu - Miezul nopții
... Miezul nopții de Grigore Alexandrescu Aici pe-aste ruine cu mândre suvenire Privesc cum orizontul se umple de făclii, Cum luna în tăcere s-arată să inspire Gândiri religioase l-ai lui Apolon fii. Când tot doarme-n natură, când tot e liniștire, Când nu mai e mișcare în lumea celor vii, Deșteaptă priveghează a mea tristă gândire, Precum o piramidă se-nalță în pustii. Ai mei ochi ... văzduhul în falnicul său zbor. De când pierdui părinții-mi trei ierni întregi trecură, Trei ierni, căci după ierne viața-mi socotesc, Căci zilele-mi ca iarna de viscoloase-mi fură, Copaci din miezul iernii ce vânturi îi clătesc. Frumoasa primăvară acuma se grăbește La caru-i să înhame pe zefirii ușori; Pășește, și pe urmă-i verdeața se ivește Și cerul se dezbracă de fioroșii nori. Zefirul printre frunze misterios suspină, E ... seninos. Căci închinat durerii, amara mea viață De-atunci e pentru mine nisip neroditor, Ce vara îl usucă, ce iarna îl îngheață, Pe care flori nu află sărmanul călător. Lăsat străin în lume, lipsit de orice bine, Văzând că nu ...
Veronica Micle - Pasăre cu pene albastre
... Pasăre cu pene albastre, Martoră iubirii noastre, De-i sfârși cântarea ta, N'asculta ce-mi spune mie, Dragul meu, căci cine știe Dacă mâni nu m'a uita. Râule cu apă lină Și curat ca o lumină, Cât ne vezi de fericiți, Starea noastră n'o răsfrânge, Mâine poate noi vom plânge Și-om fi veșnic despărțiți. Iar tu lună ... lună, Tu a nopților cunună, Să nu spui că ne-ai privit. Poate mâni a tale rază N'ar putea măcar să
Vasile Alecsandri - Doina haiducească 4
... Vasile Alecsandri - Doina haiducească 4 ,,Eu, vere, te-aș întreba, Dacă nu te-ai supăra, Cu ce hrană te hrănești De nici vara nu muncești, Nici iarna nu îmblătești?" ,,Nu știu, vere, spune-ți-oi, Ori o palmă trage-ți-oi. Când e vară, primăvară, Iau cu mine merinzioară Și mă sui pe plai la ... oile mai multe. Merg la stâne, le petrec Și de acolo încă plec Jos, pe valea Oltului, La steaua ungurului, Să mă rog la Dumnezeu Să facă pe gândul meu, Să deie ploaie cu soare Ce îndeamnă la culcare, Să adoarmă stevarii, Să le fur armăsarii. Apoi singur îmi fac parte, Aleg steava-n jumătate Și mă duc, vere,-ntr-o ducă, De se pare că-s nălucă ... o-ntinsoare Tot la umbră, la răcoare, Cu trupul pe frunzi căzute, Cu gura la cep de bute, De-aud vinul gâlgâind Și mândruțele alergând Ca să
Gheorghe Asachi - Musca și carul
... a o face mai ușoară, Toți drumeții se coboară; Caii însă asudau, Opinteau și iar mai stau, Când o muscă foarte iute Au venit să le agiute. Bâzâind pe ii îndeamnă Și prin aer drum l însamnă; Unde coama nu agiunge Pe rând caii tot împunge. Carul dacă naintează, Crede că-nsași ea l-au tras, Și-nmândrită-apoi s-așază Cărăușului pe nas. Iar ... roatele pe loc, Ca bătrânul capitan, Ce în cruntă bătălie Cătră un asalt îmbie Pe aprodu al său oștean. Mai oftează musca mică Că povara nu-i rădică Și că dintre călători Nu-i dă nime agiutori, Dar l-a sa bâzâitură Nici pic caii iau aminte, Ci pășind tot înainte Suie-n deal cea grea ...
Gheorghe Asachi - Broasca și boul
... Și mirându-se prea tare De-o făptură atât de mare Cugeta c-ar fi noroc Ș-a familiei laudă, dacă Ar putea să se prefacă Din mic, mare dobitoc. Deci d-ambiție s-aprinde, Mereu s-umflă, se întinde Ș-apoi zice: Sorioară, Nu-s ca boul, buneoară? Dar aceasta i-au zis: Ba! Broasca urmând a se umfla, Zis-au iar: En vezi, lelică! Soro,-ți spun că ... tot mică! Oare acuma l-am agiuns? Încă nu, i s-au răspuns. Broasc-atunci s-au mai umflat Foarte așa... cât au crăpat. Vra ca astă broască mică Pe mai mari cel mic s-agiungă, Tot se umflă, se rădică, Fără-a-și cere sfat la pungă Se ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epistola I
... c-o nouă viață liniștită-ai început Și culegi în pace rodul trudelor îndelungate; Dar aud că Mumei noastre tu ești iar trebuitor. Ea, dorind ca rânduiala și dreptatea să-nflorească În a sa împărăție și pintre al său popor, O nouă dregătorie a voit să-ți dăruiască, Căci știe că prin aceasta săracul se liniștește Și a văduvelor lacrimi nu vor cădea pe pământ, Știe că a judecății cumpănă nu se clătește Și nu-i lăsa să s-ascundă adevărul acel sfânt. Pentru cel iubit de slavă, a merge pe a ei cale Îndemn foarte plăcut este. Caracterul ...
Mihai Eminescu - S-a dus amorul
... amorul, un amic Supus amândurora, Deci cânturilor mele zic Adio tuturora. Uitarea le închide-n scrin Cu mâna ei cea rece, Și nici pe buze nu-mi mai vin, Și nici prin gând mi-or trece. Atâta murmur de izvor, Atât senin de stele, Și un atât de trist amor Am ... câte lacrimi le-am udat, Iubito, pentru tine! Cum străbăteau atât de greu Din jalea mea adâncă, Și cât de mult îmi pare rău Că nu mai sufăr încă! Că nu mai vrei să te arați Lumină de-ndeparte, Cu ochii tăi întunecați Renăscători de moarte! Și cu acel smerit surâs, Cu acea blândă față, Să faci din viața mea un vis, Din visul meu o viață. Să mi se pară cum că crești De cum răsare luna, În umbra dulcilor povești Din nopți o mie una. Era un vis misterios Și blând ... din cale-afară, Și prea era de tot frumos De-au trebuit să piară. Prea mult un înger mi-ai părut Și prea puțin femeie, Ca fericirea ce-am avut Să fi putut să ...
Mihai Eminescu - Către Bullatius
... din Capua pleacă pe ploaie, Plin de noroi, pentru-asta viața-i în han va petrece-o? Oare cel degerat lăuda-va cuptorul și baia Ca pe lucruri ce singure dau fericire vieții? Pentru că austrul puternic te bântuie, vinde-vei oare Vasul în care-ai plecat, dincolo de valul Egeic ... Pentr-un om așezat Rhodos, Mitilene frumoasa Par ca pănura grea în arșiță, par ca și haina Cea de la câmp în timp vicolos, ori ca baia în Tibru Iarna, ori ca un foc pe vatră-n luna lui august. Deci din Roma se cade, soarta fiind cu priință, Să fericești depărtatele Samos, Chio și Rhodos. Ia dar mulțumitor în mâni fericitele ore Cari un zeu ți le dă: n-amâna cele bune pe alt ... trăind fericit oriunde în lume. Grijile noastre fug de cuvinte și-nțelepciune, Nu de un loc ce răsare domnind peste apele mării. Cerul deasupra schimbi, nu sufletul, marea trecând-o. Oțiul fără de-astâmpăr ne zbuciumă. Duși de corăbii Și de trăsuri, căutăm bun trai. Ce cauți aici e; E-n ...