Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CU FRUNZE
Rezultatele 221 - 230 din aproximativ 370 pentru CU FRUNZE.
... fără tine Nu are nici un bine, Nu are nici un dar. În cer fie lumină, Sau nori, sau noapte lină, Sufletul meu suspină, Suspină cu amar! Oricare nălucire L-a omului simțire Aduce-nsuflețire Cu glasu-i încântat, Se pierde-n neagra ceață Ce-ntunecă-a mea viață Și glasu-i se îngheață De mine depărtat. Acum cerul ... mari de spume! Purtați-mă prin lume Ca frunza fără nume Ce o plutiți ușor, Și m-aruncați din mare Pierdut, fără suflare, Pe malul cu
... Plinesc a lui voință ca sfântă datorie. El îmi spunea c-odată, într-o călătorie, Stând sara la popas, Găsi un vechi prieten, cu care a și mas. Ei de cu seară-n vorbe de râs, de desfătare, Cu pace-au adormit. A doua zi, când unchiul din somnu-i s-a trezit, Pe scumpul său prieten văzu în altă ... ascuțite. — Apoi nu-i de mirat, Tu însuți îți faci răul. Întreabă și-ți vor spune Toți cei ce se rad singuri: că tu cu brice bune Te-ai rade mult mai lesne și mai nevătămat Decât cu cuțitoaie Ce pielea ți-o despoaie. A unchiului idee ca să v-o lămuresc, Rog să luați aminte: Că unii se feresc De ...
Vasile Alecsandri - Sentinela română
... crude se dau pradă! Zece cad, o sută mor, Sute vin în locul lor! Mii întregi se risipesc, Alte mii în loc sosesc! Dar viteazul cu-a sa pală Face drum printre năvală, Și pătrunde prin săgeți, Că-i român cu șapte vieți! În zadar hidra turbează, Trupu-i groaznic încordează, Geme, urlă și crâșnește Și-mprejur se-ncolăcește. Fiul Romei se aprinde, Hidra-n mâine ... oardele avane? Unde-s limbile dușmane? Au pierit, s-au stins din față, Precum toamna-n dimineață, Se topesc, se sting la soare Negurile-otrăvitoare! Cu ce vifor de urgie Năvăliră-n Românie! Cum veniră de turbați, Ca balauri încruntați, Cu o falcă-n cerul sfânt Și cu alta pe pământ! Dar s-au dus cum n-au venit În pustiul lor cumplit, Părăsind în urma lor Câmpul luptei de omor! Lat e ... Întinzând pe cea câmpie O văpseală purpurie Ca un sângeros veșmânt Peste-un lung și trist mormânt! Iar în naltul cerului, Deasupra mormântului, Țipă vulturul cu fală Și-n rotirea-i triumfală Încunună cu-al său zbor Pe viteazu-nvingător. Să trăiești, ostaș romane, Stâlp al lumii apusane! Tu cu ...
Vasile Alecsandri - Cântecul răzeșului
... Vasile Alecsandri - Cântecul răzeşului Frunză verde de cireș, Lung e drumul pân' la Ieși, Lung e drumul și bătut Din Siret și pân-în Prut! Nu-i bătut de car ... lăsată. Dare-ar Domnul Dumnezeu Să fie pe gândul meu! Lăsa-m-oi de răzeșie Să apuc în haiducie Ca să-mi fac sfânta dreptate Cu cea ghioagă de pe spate, Să-mi aleg judecători Cei stejari nestrâmbători! ↑ Nenorocita clasă a răzeșilor, printre care se găsesc coborâtorii celor ...
Vasile Alecsandri - Cântic haiducesc
... soare, Făr' de bani, făr de ciocoi? Sai pe creanga cea uscată, Dragă corbi, corbișor. Vezi, în calea depărtată Nu-i zări vrun călător? Călător cu punga plină Și cu șal la cap legat, Să-mi mai cerc astă rugină Și să-mi fac bani de iernat. Daleu! codre, frățioare, Ce-ți făcuși frunzișul des ... mea cea veche Să mă-ntind iar la pământ. Să simt iar durda pe spate Și să-mi văd ici că lucesc Cinci pistoale ferecate, Cu hamgerul haiducesc. Și pe coarda-i cea pletoasă Să-mi dismierd murgul voinic, Și pe zarea luminoasă El să zboare, eu să-i zic: â ...
George Coșbuc - Vestitorii primăverii
... Publicată în lumea ilustrată , 1892, nr. 9 Dintr-alte țări, de soare pline, Pe unde-ați fost și voi străine, Veniți, dragi păsări, înapoi Veniți cu bine! De frunze și de cântec goi, Plâng codrii cei lipsiți de voi. În zarea cea de veci albastră Nu v-a prins ... v-a fost dor De țara voastră? N-ați plâns văzând cum trece-n zbor Spre miazănoapte nor de nor? Voi ați cântat cu glas fierbinte Naturii calde imnuri sfinte, Ori doine dragi, când v-ați adus De noi aminte! Străinilor voi nu le-ați spus Că doine ca ... Voi revedeți câmpia iară, Și cuiburile voastre-n crâng! E vară, vară! Aș vrea la suflet să vă strâng, Să râd de fericit, să plâng! Cu voi vin florile-n câmpie Și nopțile cu poezie Și vânturi line, calde ploi Și veselie. Voi toate le luați cu
Vasile Alecsandri - Legenda rândunicăi
... crească, Să-i deie farmec dulce, podoabe, scumpe daruri, S-o apere-n viață de-a zilelor amaruri. Ea-i puse-o scăldătoare cu apă ne-ncepută, De ploaie neatinsă, de soare nevăzută, Și-n apa încălzită cu lemn mirositor O trestie, un fagur ș-o floare de bujor, Menind prin șoapte blânde copila să devie Năltuță, mlădioasă ca trestia verzie, La grai ... din zori, S-aprind de-o scânteiere ce-n inimă pătrunde... Dar juna-mpărăteasă în apă se ascunde. Ferice, dezmierdată de unda răcoroasă, Ea-noată cu-o mișcare alene, voluptoasă, Lăsând ca să albească prin valul de cristal Frumoasa rotunzime a sânu-i virginal. Și iarba de pe maluri ... pătrunsă de-un fior, Pe sânul ei ud încă ea părul își adună, Se oglindește-n apă, se oglindește-n lună, Și umbra-i diafană cu formele-i rotunde În lină îngânare se clatină pe unde. IV Cocoșu-n depărtare intonă o fanfară! Copila cu grăbire din valuri iese-afară. Ah! unde-i e rochița și unde-al ei noroc?... Ea vede zburătorul cu ochii mari de foc Ce vine ș-o cuprinde ...
... ș în țară, negăsând priință, Când păgânii aceia ce sunt dintr-Agara Conceniia-n tot feliul ticăloasa țara. Barnovschi Miron-vodă are îndrăznire La Dumnezău cu svinții, fără de-ndoire. MoisĂ1 voievoda,-n cereasca movilă, Cu frații săi trăiește-ntr-a lui Hristos milă. Și Vasilie-vodă cu domnii în rândul I-au dat Hristos odihnă precum i-au fost gândul, Cu doamnă-sa Tudosca prăvind cu dulceață, Cu ale ei odrasle, pre Hristos în față. Gheorghi Ștefan-vodă el încă nu-ș pierde Nedejdea de la Domnul, ce totuș să-ncrede. Și pentru ... de-a rândul cu svinții trăiește-n ferice. Lui Ștefăniță-vodă Dumnezău să-i facă Odihneală cu domnii de viață, să-i placă. Cu a sa bună maică, cu Ecaterina, La Domnul din direapta să-i fie odihna. Evstratie Dabijea scris este la viață Să trăiască cu svinții în rând, fără greață, Cu iubita sa hiìcă, cu doamna Maria, Să nu li să mai stângă în veci bucuria. Și doamnă-sa Dahina încă să să vază La Dumnezău în casă ...
Mihai Eminescu - Miron și frumoasa fără corp
... boieri, rudenii Se-nchinau fetei bălane, Precum oamenii la denii Bat metănii la icoane. Ea se uită tot în laturi, Se închină și suspină Când cu zâmbet, când cu sfaturi, Când cu-a ochilor lumină; Cum prin șiruri ea colindă Se uita într-o oglindă Cu un aer curios, Ce-i menită ca să prindă Chipul celui mai frumos. Din oglindă ea nu vede Decât vecinic chipul ei, Dar deodată, mai ... făcut din ele-o bardă; Iar din codri, huci, poiene Și din alte buruiene A făcut num-un copac. Cin se simte mai cu vene Să li vie-ăstor de hac? Și cu toți se duc de-a valma, Văd, se miră, nici se-ncearcă, Dar Miron ia barda-n palmă Și copaciul mi-l încarcă ... să-i faci frumos tabietu-i Și-ncolo să-ți vezi de treabă. Deci Miron o ia de mână Ș-o arată pe la oaspeți, Cu-a ei ochi numai lumină, Cu obrajii fragii proaspeți. Ș-au pornit frumoasă nuntă De sărea până și ciunta, Și ologi-și făceau grabă, Și moșneag juca mărunta , Curtenind pe lângă ... ...
Alexandru Macedonski - Castelul
... umbră, posac, — iar de pereți Abia se țin ici-colo, din cuie să nu cadă, Portrete-ncondeiate în timpi de cruciadă, Ce sparg întunecimea cu ochii lor semeți. Un biet vătaf de curte, bătrân ca lumea veche, Povești tulburătoare îți spune la ureche El a slujit străbunii baronilor ... Iar ei, sub policandrul din mijloc, s-așezau, Turnând năluci de vinuri în cupe vecinic goale, Pe când, băieți de casă le dau grăbiți ocoale Cu umbre de bucate din care nu gustau. Vătaful spune multe, și chiar, — băsmiri ciudate! -- Că-n nopți scânteietoare de crini îmbălsămate, Un tânăr, â ... minună, Dar castelanul de-astăzi le crede o minciună, Și când îl văd străbunii în zale îmbrăcați, Roșesc, din înălțimea portretelor auguste, De strâmta redingotă cu mânece înguste A celui care-și zice nepot de cruciați. Și timpul, care vecinic clădirile le sapă, Apasă peste turnuri, le pleacă și ...
Ion Luca Caragiale - Crucea și semiluna
... român. Vrea ca să ne-ncalce cruntul Baiazet, Fluturând șalvarul marelui profet; Vrea ca să ne-ncalce, socotind barbarul C-are să ne-nsufle frică cu șalvarul... Ei bine! atuncea, noi să-l încălțăm! Și al României nume să-nălțăm! El insultă crucea; nu-nsult semiluna; Sincera credință respect totdeauna; Însă ... isbește! Mâine-n două ceasuri voi ca să sfârșim, Să zdrobim odată pe-acest Ilderim! Da! să știe bine cruntul ienicer C-aici se-ntâlnește cu un zid de fier, Zid compus din piepturi brave oțelite, În a țărișoarei dragoste călite! Poate-avea el oaste cât frunză și iarbă, Eu ridic din umeri și îmi râz în barbă; Căci, nu numai țara mi-apăr până mor, Și-al creștinătăței sunt apărător; De ... să puneți Și la turc să mergeți îndată, să-i spuneți, Că capitulați bucuros semnez; Altfel, nici o vorbă! nu voi să tratez! Mergeți dar cu toții, bravii mei ostași! Sigur sunt că mâine unul n-o fi laș! Fiți îndată gata atât vă mai zic: Fiți la înălțime! și mai ... arme zăngănesc, Și de luptă bravii toți se pregătesc. După ce se face sfânta rugăciune, De Mitropolitul, pentru națiune, Se închin vitejii; caii lor nechez; ...