Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA ȘI
Rezultatele 2161 - 2170 din aproximativ 3350 pentru CA ȘI.
Cincinat Pavelescu - Frica poetului
... Cincinat Pavelescu - Frica poetului Frica poetului de Cincinat Pavelescu Te iubesc adânc, copilă, și de mult Dar niciodată N-am lăsat un gest să spună Dulcea taină ce mă-mbată. Tânără, copil aproape, E mai bine să nu știi ... dureri nenchipuite Ard iubirile târzii. Noaptea însă, când voința Și gândirea aiurează, În odaia mea te-aduce Visul meu și te-ntrupează. Simt cum vii și cum te-apropii, Tremuri toată și te-apleci; În privirea mea tot gândul Și destinul să-ți îneci. Apoi mijlocul subțire Ți-l mlădii ca-ntr-o gavotă, Și nu știu pe pian sau buze Rătăcește-ntâia notă... De când visurile astea Cu beția lor mă-nving, Fug de tine, mâna albă Chiar mă ...
Ion Luca Caragiale - Telegrame
... fost senator. * Procuror trib. X... Pentru ultima oară repetăm ordinul privitor scandalul Costăchel Gudurău. Dacă până mâne dimineață n-avem raportul dv., veți fi considerat ca demisionat. Ministrul Justiției * Ecs. sale ministru Justiției București. Raport. Cercetat imediat cazul și cu respect raportez urgent. Acu cinci zile duminecă, fiind absent anchetă județ, orele 2 p.m. directorul prefecturi Raul Grigorașcu afla cafine central jucând table cu ... intedență. Mare devenă foarte iritat pronunțat dumnezeu mami, nu personal cineva, ci ghinion. Atunci Costăchel Gudurău care sta altă masă criticând guvernul gura mare, sculat și apostrofând directoru strigat ba pe al măti și ridicat bastonu. Directoru parând răpide lovitura aplicat agresorului palme și promițând cavalirește duel. Agrisorul plecat înjurând amenințând guvern de bandiți, propriile cuvinte. Cu respect adaog spre cunoștința dv. între ambi suscitați ură veche cauză politică ... mișălule și apucat de pept, dar el răspuns să nu mai dai mizerabile canalie , încât directoru apărânduse tras două palme, atunci agrisorul smucind voit fugi și directoru prima furie lovindul piciorul spate gios. Cred nu trebuie dăm altă urmare pără parchetul nu sezisat în regulă. Binevoiți, d-le ministru etc. Procuror ... ...
Mihai Eminescu - Ce te legeni...
... te legeni, codrule, Fără ploaie, fără vânt, Cu crengile la pământ?" - "De ce nu m-aș legăna, Dacă trece vremea mea! Ziua scade, noaptea crește Și frunzișul mi-l rărește. Bate vântul frunza-n dungă - Cântăreții mi-i alungă; Bate vântul dintr-o parte - Iarna-i ici, vara-i departe. Și ... de ce să nu mă plec, Dacă păsările trec! Peste vârf de rămurele Trec în stoluri rândunele, Ducând gândurile mele Și norocul meu cu ele. Și se duc pe rând pe rând, Zarea lumii-ntunecând, Și se duc ca clipele, Scuturând aripele, Și mă lasă pustiit, Vestejit și amorțit Și
Ștefan Octavian Iosif - Din basme vechi...
... Ştefan Octavian Iosif - Din basme vechi... Din basme vechi... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din Romanțe și cîntece , 1901 Din basme vechi o albă mînă Te cheamă fluturînd în zări Și-auzi cîntînd o mîndră zînă De peste nouă mări și țări... Ea cîntă despre-o-mpărăție Fantastică din soare-apus: Flori mari, necunoscute ție, Acolo strălucesc nespus... Toți arborii acolo sună Și cîntă parca-ar fi un cor: Ca muzică de danț răsună Sonore glasuri de izvor, Și doine dragi, cum niciodată Tu n-ai mai auzit, socot, Te leagănă și te desfată, Pîn' ce te farmecă de tot. Ah, dac-ai ști-ncotro anume? Acolo cum ai vrea să pleci ! Să uiți durerile din lume ...
Heinrich Heine - Din basme vechi...
... Heinrich Heine - Din basme vechi... Din basme vechi... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din Romanțe și cîntece , 1901 Din basme vechi o albă mînă Te cheamă fluturînd în zări Și-auzi cîntînd o mîndră zînă De peste nouă mări și țări... Ea cîntă despre-o-mpărăție Fantastică din soare-apus: Flori mari, necunoscute ție, Acolo strălucesc nespus... Toți arborii acolo sună Și cîntă parca-ar fi un cor: Ca muzică de danț răsună Sonore glasuri de izvor, Și doine dragi, cum niciodată Tu n-ai mai auzit, socot, Te leagănă și te desfată, Pîn' ce te farmecă de tot. Ah, dac-ai ști-ncotro anume? Acolo cum ai vrea să pleci ! Să uiți durerile din lume ...
Ion Heliade Rădulescu - Cumetria cioarei când s-a numit privighetoare
... Rădulescu O dihanie de cioară, Ce-i dăduse naiba-n gând?! Să ia fulgi de alte păsări, Să iasă la zbor cântând. Iat-o împopoțonată Și mereu se gâtuiește, Ulubeasna-mpestrițată Rățoit bănănăiește. Ce nume să-și dea acuma? Că e lucru-nsemnător! De la nume-atârnă toate Și trecut, și viitor. Dar cioara, de! e tot cioară, Și astfel se socotea: Nu-și mai vedea de loc ciocul Și trupul nu-și mai simțea. Se gândi cum s-o brodească Și să-și cate vrun nășic: Dar nașul i-o da vrun nume Ce n-o plăti mai nimic. Haide! singură se face În biserica de caș Ș ... bine pace: Fără sfadă, fără price, Rămâne zis ce-și va zice. Se numi privighetoare , Păsăruică cântăreață, Unde cântă pe răcoare, Știi, colea, de dimineață. Și zbura de bucurie Biata cioară când gândea Că cioroii or s-o ție De poet și păsărea. Iese-acuma îngâmfată Și la lume se arată Și ne-ncepe a cânta. La-nceput coțofenează, Glasul și-l mai subțiază, Dar ce-i faci? că e tot ga! Țipă: ga ! ...
Dimitrie Bolintineanu - Petru Rareș (Bolintineanu)
... N-a jurat deloc; Va să te-umilească cu acest mijloc". — ,,Să mă umilească? Asta nu mă-amână... Mâine-oi fi în țară și cu arma-n mână!" — ,,Mâine-i fi în țară, cel bătrân i-a spus; Însă nu sub arme, ci ca domn supus. La străini domnia cela ce o cere Dă dovezi că n-are viață și putere. Tu ai fost odată domn neatârnat, Căci ai fost de fiară pus și apărat. Azi te pune turcul; azi nu mai domnești. Dintre toți românii singur tu rob ești. Nu poți să fii altfel fără de trădare; Și ... celalt de-acioaie; Unu-abate trupul, celalt gândul moaie. Rareș, dacă astfel domnu-i umilit, Ce va fi poporul? Oare ai gândit? Ori mai jos ca tine el o să coboare, Ori tu vei ajunge l-ale lui picioare. Nu primi domnia și rămâi supus, Dar cu suflet mândru și cu fruntea sus." Rareș nu ascultă. Merge domn în țară, Și
Vasile Alecsandri - Oltul (Alecsandri)
... Vasile Alecsandri - Oltul (Alecsandri) Oltule, Oltețule! Seca-ți-ar pâraiele, Să crească dudaiele, Să trec cu picioarele. Oltule, râu blestemat, Ce vii așa tulburat, Și te repezi ca un zmeu De-mi oprești pe Nițul meu? Schimbă-ți, schimbă-ți apele, Slăbește-ți vârtejele, Să-ți văd pietricelele; Când trec fetișoarele, Să le ... ar fi fost neicuța, L-ar fi cunoscut leicuța! Vântule, du-te de-i spune Că zăbavele nu-s bune, Că leicuța-i duce dorul Și i-a-nțelenit ogorul! Vino, Nițule, băiete, Ce faci puica să te-aștepte? Busuiocul a-nnegrit, Rozmarinu-a-ngălbenit ...
... Alice Călugăru - Ritmul Ritmul de Alice Călugăru Aud cântarea lumii, și ritmu-i bate des, Și veșnice cadențe din glasurile-i ies. E-ntâi sonorul cântec stăpânitor al mării, Ce-n ritmul grav se duce și vine-n largul zării. Pe inimă-mi pun mâna, de simt dureri ce bat Cu bucurii unite, un ritmu fermecat. Și-n mânî îmi prind mâna cealaltă ca-n brățară, Și-n ea sângele bate cu-același ritmu iară. Cum trece corul vremii cu mii de roți pe ceas, El bate drumul vieții în ritmicul său ...
Alecu Donici - Norocul în vizită
... ceasul N. N. Norocul pururea de toți e blestemat Că cine boierii nu are, Sau cel ce nu-i destul bogat, Toți, de la mic și pân' la mare Găsesc norocul vinovat. Când dimpotrivă el, ca orbul rătăcit, În lume nicăiuri nu stă statornicit; Ci umblă-n vizite, atât la împărați, Precum la negustori, la domni și la magnați, Și poate mâni va fi în bordeiașul meu, Sau în lăcașul tău, Prea bune cititor! Dar trebuie să fii tu singur lucrător, Să iai aminte bine ... de târg era o casă mică, Trei frați în ea trăia, ce nu sporea-n nimică, La orice se-ncerca, lor le mergea pe dos Și-adese blestema norocul ticălos. Pătruns de-a lor strigare, Norocul hotărî curând să-i viziteze Și la căsuța lor o vară să văreze. O vară de noroc! Cui șagă i se pare? De-ndată s-au văzut puternica-i lucrare: Căci ... orice vindea Pe loc agonisea folos însemnător Și banii aduna din zi în zi cu spor. Al doilea din frați Era cam cărturari; Citea, scria ca
Bogdan Petriceicu Hasdeu - La România (Hasdeu)
... Acei ce roabă te-au trădat Prin furtișag români se cheamă, Mânjind un nume uzurpat! Deschide cronica străbună La anii marilor nevoi, Când soartea fulgeră și tună Potop și flacără pe noi: Să vezi c-acea grozavă ciumă, Ce-n veci de veci te-a otrăvit Ș-acuma iarăși te sugrumă— E ... nu, iubito mamă! Acei ce roabă te-au trădat Prin furtișag români se cheamă, Mânjind un nume uzurpat! Sunt mulți românii prin cătune, Sunt mulți ca stelele din cer, Dar norul greu când îi supune Luceferii în ceață pier! Sunt mulți românii în tot locul, Sunt mulți ca floarea din grădini, Dar nu s-a dezvălit bobocul Impedecat de mărăcini! O nu și nu, iubito mamă! Acei ce roabă te-au trădat Prin furtișag români se cheamă, Mânjind un nume uzurpat! De vrei să scapi duioasa rază A ... A mii de stele românești, Tu norul ce le-nmormântează Din cerul țărei să-l gonești! De vrei să smulgi plăpânda floare Din buruieni și din scaieți, Tu-i fă curând un loc la soare: Hai dară la plivit, băieții O nu