Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ��N��I

 Rezultatele 2161 - 2170 din aproximativ 2873 pentru ��N��I.

Grigore Alexandrescu - Cîinele și măgarul

... Stăpînul l-ai găsit, îl vezi, de față stă. Vino numaidecît la mine să te bagi:         Eu îți făgăduiesc         Nu rău să te hrănesc; Nimic n-o să lucrezi, nici grijă n-o să tragi.“ La propunerea sa, cîinele i-a răspuns: „Ascultă-mă să-ți spui: e rău a fi supus La oricare tiran; dar slugă la măgar E ...

 

Traian Demetrescu - Trec orele...

... Ca cerul unei seri de toamnă Se-ntunecă pierduta minte: Nimicul își întinde noaptea Pe calea ducerei-nainte... Uimit în loc s-oprește omul Ca-n fața unui ne-nțeles: Din gândurile risipite Nehotărârea a cules... Și clară o lumină numai Îi stă-n adâncul cugetării: Că trece, - și rămân în urmă-i

 

Constantin Negruzzi - Zăbăvile mele din Basarabia în anii 1821, 1822, 1823, la satul Șărăuții, în Ra

... friguri, adecă a hinii) de Constantin Negruzzi Pe la mijlocul veacului al 17 le , mânia indienilor asupra ișpaniolilor urma necontenit. Auzârile celi adivărate n-au stâns dintre noroadile aceste asuprite înfricoșata pomenire a cumplitelor fapte a biruitorilor săi; ei era numai supuși, însă nu era ... de la ea asămine iubire. Ea voiĂ© a urma soțului său, dar graful temându-să de ura indienilor, voiĂ© cu toată măhniciune ci-i pricinuie dispărțâre ca să rămâie soția lui în Ișpania. Grafina să temĂ© de primejdia întru cari să afla soțul ei de a fi ... un fel de ocârmuire dinlăuntru. Ei ș-au ales o căpitenie a căruia lucrările celi ascunsă să cuprindĂ© întru aceasta: a-i aduna noapte la vremi rânduite spre a înnoi giurământurile lor, și spre a însămna câte o dată pe vreunul din dușmanii ... fel de fapte răle și nu le putĂ© suferi. Ximeo avĂ© numai un fiiu ce să nume Mirvan, pe acesta îl iubĂ© el foarte, și i-au lăsat o parte a urâciunii și a pizmei sale asupra ișpaniolilor. Mirvan era tânăr, frumos și bun la inimă, el

 

Panait Cerna - Floare și genune

... a fericirilor icoană... Ce mână te-a sădit, încrezătoare, Pe margini de prăpastie dușmană? Din adâncime, Ielele-ți cântară Chemări ispititoare, ca-n povești... Și râd fermecător – și cântă iară... Tu le asculți, senino, și-nflorești. Asupra ta, prin neguri și furtună Al morții duh adese a ... rutină, Cu inima-necată de suspin Nebuni și orbi! De teama unui spin, Lăsăm să moară roza pe tulpină... Noi preamărim umana înțelepciune Și care-i rodul?... Făurim Atâtea umbre și-ntrebări nebune, Prin care-a vieții spaimă o mărim: Ce-i moartea? Pentru ce împărățește? Ce ne așteaptă mâine? Mai târziu? Ce-i taina care pururi izvorăște De dincolo de leagăn și sicriu? Și astfel viața ni se risipește; În mâna care tremură de teamă, Paharul darului ceresc ... drag! Când voi păli de jale, Străbate-mi gândul cu mireasma ta; Când inima va tremura în cale, Înclină-te, tovarășe, spre ea Și spune-i taina fericirii tale... Învață-mă disprețul de primejdii, Și voi aprinde candela nădejdii, Pe marginea mormintelor flămânde; Dă-mi tu un cer spre care să ...

 

Cincinat Pavelescu - Unui ministru

... Cincinat Pavelescu - Unui ministru Unui ministru de Cincinat Pavelescu care, pentru a-mi da două bilete de tren, îmi ceruse să-i fac petiția-n versuri: Motto: Când visezi ceva rău, ți se întâmplă ceva bine. Am visat o diligență, Praf, drum lung și niște ghete: Asta-nseamnă, excelență, C ...

 

Grigore Alexandrescu - Când dar o să guști pacea

... își ia al ei izvor; O singură privire viața veștejaște Cu lanțuri de amor! Amor care adoarme și legi și datorie, Ce slava umilește, ce n-are nimic sfânt: Antonie-i jertfește a lumii-mpărăție, Și află un mormânt. Nu sunt patimi mai nobili, mai mari, mai lăudate, Mai vrednici să s-aprinză în ...

 

Iacopo Vittorelli - Lament amoros

... o stea. Privigătorul singur Ici zboară, ici se pune, Suspină, doru-și spune, Își cheamă soața sa. Dar ea toată îl simte Zburînd din frunză-n frunză Și parc-o să-i

 

Ion Heliade Rădulescu - Lament amoros

... o stea. Privigătorul singur Ici zboară, ici se pune, Suspină, doru-și spune, Își cheamă soața sa. Dar ea toată îl simte Zburînd din frunză-n frunză Și parc-o să-i

 

Vasile Alecsandri - Suvenire din 1855

... a vedea ce se petrece pe întinsul mării și pe îngustul corăbiei. Atunci toți pasagerii reapar zâmbitori, deși cam palizi, și se laudă că n-au pătimit nicidecum de boala mării; însăși proprietara calțavetelor heraldice pretinde că are stomac de bronz ca și inima. Fiind deci cu toții mulțumiți de ... se împart în deosebite grupe, cântând, fumând, glumind și vorbind cu mare entuziasm de asaltul ce francezii au dat orașului Sevastopol. Ar crede cineva, auzindu-i, că toți au fost față și au contribuit la acel eroic fapt militar. Amicul meu și eu ne primblăm printre grupele acum reînviate și sondăm ... stomacului, se grăbesc a se pune în paturi. Ziua trece cu destulă monotonie pentru dânșii și ora prânzului sună fără a-i decide să se scoale pentru ca să reînnoiască laudele de ieri. Unii gem pe toate tonurile gamei suferinței; alții sunt furioși că nu pot să ... suflet, suspină în Allah pe care nici el însuși nu-l aude, iar vivandiera și-a pierdut mințile și calțavetele în zguduirea ce-i produce mișcarea corăbiei. Întâlnim multe corvete care vin de la Kamieș și de la Balaclava; ele au transportat provizii pentru armatele aliate, și acum se ...

 

Ion Luca Caragiale - Baladă (Caragiale)

... A unui vechi candelabru, Iată un schelet, o umbră, Este bardul cel macabru. Ceasul bate miez de noapte, Și din negre galerii Se arată-n triste șoapte Ai macabrului copii, Și s-aude ca de clopot Un glas surd și subteran Resunând funebru-n ropot: Leg an d-an, leg an van d-an! Iar la jalnicul lor cântec, Glas adânc, lugubre lire, Din nou naște ca din pântec ... macabră-nstrună Și toți morții se deșteaptă, Iar băieții împreună Stau uimiți, de-i vis ori faptă. O sublimă-mprovizare Cu accent suprauman: „Unde-i vremea noastră oare? Leg an d-an, leg an van d-an! Am ajuns acum eu, bardul Simbolist al omenirii, Să mă uite bulevardul În ...

 

Vasile Alecsandri - Noaptea Sfântului Andrii

... Îl urmează ca un nor! Sus, pe turnul fără cruce, Duhul-rău zbierând se duce, Și tot turnul s-a clintit! Miezul nopții-n aer trece Și, lovind arama rece, Ore negre douăsprezece Bate-n clopotul dogit. Strigoimea se-ndesește, Horă mare învârtește Lângă turnul creștinesc. Iar pe lângă alba lună Nouri vineți se adună, Se-mpletesc într-o cunună ... Altul zice: Eu în țară Fost-am o cumplită fiară, Plină de amar venin! Împotriva țării mele Făptuit-am multe rele, Ș-am legat-o-n lanțuri grele Ș-am vândut-o la străin! Foc și ură-n vecinicie Pe voi cadă, pe voi fie! Strigă-atunci un glas ceresc. Și pe loc cad în morminte Păcătoasele-oseminte. Iar pe zidurile sfinte Trece ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>