Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CA SĂ NU

 Rezultatele 2111 - 2120 din aproximativ 2617 pentru CA SĂ NU.

George Coșbuc - În biserică

... mi răstoarnă pe toți savanții lumii! Credințele-mprăștiate le voi uni mănunchi, Din patima iubirii mă voi renaște iară, Ca-n sufletul meu veșted speranța răsară, Voi sta cu tine, dragă, alăturea-n genunchi În fața sfintei mame, sub bolțile-ncrustate D-albastrul zugrăvelii; și-o cruce sărutând, Mă vei ... piatra goală stând, La candela eternă cu mâini împreunate. Și eu voi prinde ruga din piul tău respir, Precum din gura mamei copilul ia cuvinte zică tot aceea ce zice ea nainte; Pristol îmi vor fi ochii și gura ta potir. Atât de ideală, blândeța ta mă-mbete simt în ea căldura vangheliei lui Crist, Și crede-te-voi înger, cum știi zâmbești trist Și-ți scuturi alba frunte sub Dunărea de plete. Vorbește-mi de speranță, de rai și Dumnezeu, De tot ce nu-mi încape în inima pustie: Ce n-am crezut d-a pururi, eu îți voi crede ție, Și face-mi-voi o dogmă ... lut sălbatic, Fanny, Dar cere-mi tu, și vecinic îmi voi iubi dușmanii, De-mi zici iubesc pietre, eu pietre voi iubi. Tu poți ...

 

George Coșbuc - Prutul

... ncâlcitura, Eu de maluri m-am izbit Prins de friguri și-ngrozit, Că mi se negrea vederea Și mi se topea puterea Și-amărât stăteam ca fierea! Dar când mă-ntorsei spre deal, Maică, ce văzui pe mal! Cât ai face cruce-o dată, Măre iacă mi s-arată Moldoveni, știuții ... pe mal ei ce-ți vedeau? Vedeau fulgeru-n picioare, Alb de arme lucitoare Și-nfrățit cu sfântul soare, Vedeau vodă bogdănesc: Dare-ar Domnul trăiesc mai stau -l mai privesc! Zările-alergându-le, Vifor măsurându-le Fulger despicându-le! Calu-n vânt i se-ncurca Prin urdii îmi fulgera, Brazdă-n urmă ... căzăcime, Și dă proșca-n tătărime, Iama prin ianicerime, Și prin deset năvălea Desetul de mi-l rărea Și, pe turci cum îi izbea, Zarea nu-i mai încăpea! Și-mi părea de-atâta bine Că vedeam că vremea vine Și-au -ncapă ei și-n mine! Oliolio, ce pui de leu! Dragă-i fu lui Dumnezeu Și mult bine-a mai avut Mama care ... steaguri aducând Și cai roibi fără de frâne Și stăpâni de oști păgâne. Și de-aceea vin turbat Mânios și spumegat Că de-atâta uluire Nu mai pot

 

Vasile Alecsandri - Soarele, vântul și gerul

... splendid, gerul îngrozitor și vântul. Unul dă viață, altul dă moarte, aparând, Al treilea mângâie cu aripa-i, zburând. Ei întâlnesc o fată, voioasă căprioară, Ca soarele de vie, ca vântul de ușoară. Și-i zic: „Copilă dragă, alege din noi trei, De vrei fii mireasă, pe care tu îl vrei!â€� Românca le răspunde cu o veselă zâmbire: „Sunt sprintenă ca vântul, pe dânsu-l vreau de mire!â€� „Cum? eu, lumina lumei! pe mine m-ai respins? Am mă răzbun la vară cu focul meu nestins.â€� „Cum? zice gerul aspru, m-ai depărtat pe mine? Am îngheț la iarnă și inima din tine.â€� „Nu-mi pasă, mândre soare, de focu-ți arzător Cât mi-a suflă în ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Portret

... strălucește, Inima e-n chipu-ți cel nevinovat. Decât alte nimfe cu fruntea mai naltă, Peste ele falnic, făr-a ști, privești. Dulce ca blândețea, și blândețe altă Tu nu știi, copilă, că împărățești! Sânul tău ușure și blând învelește lnima-ți, altarul d-un ceresc amor; Focul lui sub dânsul arde, colcăiește Unde, unde ... de noapte, ca dânsa de lină, Frumoasă ca viața celui fericit, Veselă ca ziua de mai prea senină, Edenul în pieptu-ți e însânuit! Zâmbindă ca cerul, ca el trăsnitoare, Marea-cuviință îți dă al său glas; Pasul aurorei cei răcoritoare E mai puțin mândru decât al tău pas. Ea când se ivește ... Ochilor mei umezi ce-n veci te privesc! Ce rază de pace sânu-ți luminează, Fiică fericită? Ce e ast amor Care cu privirea-ți ca o altă rază Către cer din ochii-ți își ia al său zbor? fii tu nădejdea? fii tu credința? Sau dragostea însăși vii

 

Alecu Donici - Paingul și bondarul

... Alecu Donici - Paingul şi bondarul Paingul și bondarul de Alecu Donici Talentele în lume ce nu aduc folos Sunt foarte de prisos. La negustor de pânză, paingul în dugheană, Văzând cum mușteriii la cumpărat se-ndeamnă, Au zis în gândul său ... cum omul jaluz disprețuiește Orice talente mari? Tu înțelegi mai bine: te rog dar hotărăște, Ce pânză-i mai subțire?" — A ta, nu-i îndoială! bondarul au răspuns, Dar nu e de ajuns Această însușire; Căci pânza e menită -mbrace, -ncălzească, Ca

 

Mihai Eminescu - Freamăt de codru

... Eminescu - Freamăt de codru Freamăt de codru de Mihai Eminescu Tresărind scânteie lacul Și se leagănă sub soare; Eu, privindu-l din pădure, Las aleanul mă fure Și ascult de la răcoare                        Pitpalacul. Din isvoare și din gârle Apa sună somnoroasă; Unde soarele pătrunde Pintre ramuri a ei ... pitite-n ramuri Și vorbesc cu-atât de multe                        Înțelesuri. Cucu-ntreabă: - "Unde-i sora Viselor noastre de vară? Mlădioasă și iubită, Cu privirea ostenită, Ca o zână răsară                        Tuturora." Teiul vechi un ram întins-a, Ea poată -l îndoaie, Ramul tânăr vânt -și deie Și de brațe-n sus s-o ieie, Iară florile ploaie                        Peste dânsa. Se întreabă trist isvorul - "Unde mi-i crăiasa oare? Părul moale despletindu-și, Fața-n apa mea privindu-și, m-atingă visătoare                        Cu piciorul?" Am răspuns: - "Pădure dragă, Eu nu vine, nu mai vine! Singuri, voi, stejari, rămâneți De visați la ochii vineți, Ce luciră pentru mine                        Vara-ntreagă." Ce frumos era în crânguri, Când cu ea ...

 

Vasile Alecsandri - Alba de la munte

... Vasile Alecsandri - Alba de la munte ,,Albo, Albo de la munte! Ce-ai pus fesciorul pe frunte [1] Că ți-au ieșit vorbe multe." ,,Las' iasă că nu-mi pasă, Inima-mi de dor e arsă, Că bădica-i dus de-acasă, -mi cosească fân cu rouă, Frânge-i-s-ar coasa-n două, vie la alta nouă! -mi cosească fân, costrele, Facă-și coasa bucățele, vie-n brațele mele! -mi cosească fân cu floare, Ca -mi fie de răcoare La cap și la țâțișoare. Zică lumea, că-i dau pace, Eu m-oi purta și voi face După cum lui ... mare foc le aprinde, Iar când s-adun amândouă, Atuncea parcă le plouă O răcoreală de rouă. Așa le e jurământul, Îs legate cu cuvântul le despartă pământul!" ↑ Româncele de pe malul Dunării și o parte din acele de la munte poartă fesuri mici roșii pe cap. Cucoanele bătrâne ...

 

Dimitrie Anghel - Amintire (Anghel)

... printre-atîtea nopți uitate în viața mea, țin minte-o noapte Căci sunt, se vede,-anume clipe pe care sufletul le-nsamnă... Și se făcea ca astăzi parcă pe vremea pîrgului de toamnă, Cînd te urmează pretutindeni un miros vag de fructe coapte. Pomătu-ntreg dormea de somnul acelor miluiți de ... niște pasări uriașe ce dorm cu aripele-ntinse, Stînd gata ca -și ieie zborul la cea dintîi șoaptă dușmană. La adăpostul lor noi singuri, ca-n vremea nopților albastre, Venisem duși unul spre altul de un prisos bogat de viață, Dar gura mea de foc în umbră a-ntîmpinat ... rupt ca de-o mînă nevăzută, S-a prăvălit vuind cu zgomot, ș-a negurilor albe cete, Din somn trezite deodată, ca

 

Ștefan Octavian Iosif - Trei sonete

... stele, De mă mințesc aievea-ntotdeauna, Măcar în vis mă-ncred cu drag în ele. II (Mamei sale B. Heine, născută von Gelden) Sunt învățat port sus a mea frunte, Căci firea mea e dârză și-ndrăzneață; Chiar regele de m-ar privi în față, Privirea mea ar ... ar sta se încrunte, Eu șovăiesc, cu pletele cărunte Când mi te-apropii, sfântă și măreață. Spiritul tău poate mă umilește, Spirit înalt, ce nu cunoaște frică Și fulgerul spre ceruri se ridică. O amintire mă neliniștește, Purtarea mea cea rea posomorât-a Inima care m-a ... în inima mea toată. Și am cerșit pomana ne-nsemnată Rătăcitor, cu brațele deschise, Și am bătut la porțile închise, Dar numai ură-mi dară ca răsplată. Ci eu doream iubirea,-n veci iubirea, Și asta n-am găsit-o nicăirea. Bolnav și trist m-am reîntors acasă. Tu mi-ai ...

 

Heinrich Heine - Trei sonete

... stele, De mă mințesc aievea-ntotdeauna, Măcar în vis mă-ncred cu drag în ele. II (Mamei sale B. Heine, născută von Gelden) Sunt învățat port sus a mea frunte, Căci firea mea e dârză și-ndrăzneață; Chiar regele de m-ar privi în față, Privirea mea ar ... ar sta se încrunte, Eu șovăiesc, cu pletele cărunte Când mi te-apropii, sfântă și măreață. Spiritul tău poate mă umilește, Spirit înalt, ce nu cunoaște frică Și fulgerul spre ceruri se ridică. O amintire mă neliniștește, Purtarea mea cea rea posomorât-a Inima care m-a ... în inima mea toată. Și am cerșit pomana ne-nsemnată Rătăcitor, cu brațele deschise, Și am bătut la porțile închise, Dar numai ură-mi dară ca răsplată. Ci eu doream iubirea,-n veci iubirea, Și asta n-am găsit-o nicăirea. Bolnav și trist m-am reîntors acasă. Tu mi-ai ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Oda II

... Cu darnica Sa mână Înaltul Creator! Privește pre câmpie aceste mii de flori, Acești crini nalți și mândri, aceste viorele, Nici Solomon în slavă-i nu se-mbrăca ca ele, Deși întâi în minte el fu-ntre muritori. Ascultă glasul legii ce Dumnezeu ți-au dat Prin fiul Său cel dulce, care pre toți ... punem în Domnul Dumnezeu Acela care-n nouri cu fulgerul trăsnește, Ce suflă și furtuna îndată risipește, Ce-ncinge orizontul cu mândrul curcubeu. Ce va fie mâine nu te-ngriji a ști. De ziua cea de astăzi îl binecuvântează. De traiul tău, de hrană El singur priveghează; Urmează a sa ... lumii îți știe de nevoi. A fi de folos ție și altora gândește, A lui voință sfântă smerit o împlinește Și nu

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>