Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru TRECE DIN NOU PRIN
Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 611 pentru TRECE DIN NOU PRIN.
Ion Luca Caragiale - Românii verzi
... are altceva mai profitabil de făcut: să le numere defectele și să le ponigrească sau d-a dreptul să le tăgăduiască altora calitățile. Prin urmare, un neam trebuie să aibă veșnic groază de celelalte, deoarece existența unuia n-are altă condiție decât compromiterea completă a altuia. De ... lor în rândurile noastre." După această esențială expunere de motive, ne grăbim a da aci, în strâmtul spațiu de care dispunem, câteva extracte din Cuprins 1 Statutele societății "Românii Verzi" 1.1 Cap. I - Despre numele, membrii și emblema societății 1.2 Cap. II - Despre datoriile membrilor societății în ... numele, membrii și emblema societății Art. 1 - Se înființează în România o societate română cu numele de "Românii Verzi". Art. 2 - Oricine poate face parte din această societate, fără deosebire de sex, de etate sau de coloare politică, dacă este român sau româncă verde. Art. 3 - Emblema societății va fi un ... dintre membrii activi ai societății. Art. 44 - La cazul când o jună domnișoară s-ar mărita cu un român verde, care însă nu face parte din societate, este datoare a-l înscrie imediat printre membrii activi. Art. 45 - Îndată ce o membră devine mamă, ea este datoare să-și ...
... deșteptai în puterea nopții când stelele luceau mai ochioase pe ceri. Îmi aruncai torba în spate și pușca pe umăr și ieșii tiptil pe ușa din dos, spre a nu face vuiet. Întunericul nopții, tăcerea adâncă, mă tulburară puțin; însă, gândindu-mă la vânătorii din Africa, care și ei merg noaptea la lei, îmi făcui curaj și plecai înainte. Prin grădină trecui cu pași bărbătești, deși copacii îmi păreau mai nalți decât de obicei, iar când ajunsei în câmpul gol care se întindea nesfârșit spre ... cogemite vânător, să mă întâlnesc singur cu cânele lui Axinte. Ne scoboram acum la iaz... Aburi deși acopereau fața apei ca un învăliș de noapte, prin care nu străbătea nici una din ochioasele stele spre a se oglindi; iar apa dormea adânc împreună cu peștii din fund și sălbătăciunile din față. Două oare întregi vegheai la somnul iazului, cu pușca în mâni, gata de foc, în care timp numai din când în când auzeam, ca o notă pierdută în adâncul tăcerii, câte un mic ocăit înădușit a vreunei rațe, ce cu botul sub ... ...
... dânsa te chem  dacă trăiești O, Sarmis, Sarmis, Sarmis! răsai de unde ești." Pe ochi țiind o mână făcliile-și întind, La sfântul foc din mijloc cu toți și le-aprind. Prin arcurile nalte trecu un jalnic vaier, Iar brațele ridică făcliile în aer. Iar preotul smuncește c-o mână pânza fină Ce-acopere statua de marmură ... de spaimă... Și cum stau mână-n mână... tresar, tot mai aproape Se strâng și peste ochii-i își lasă-a ei pleoape. Din tainiță adâncă părea c-aud un vaier. Deasupra ei Brigbelu, nălțând făclia-n aer, Îi zise:,,O, iubito, din nou ți se năzare." Iar ea mereu ascultă, ș-aude i se pare: ,,Se clatin visătorii copaci de chiparos Cu ramurile negre uitându-se în jos ... getic, Ce lesne urcă lumea cu umăru-i atletic. În dreapta lui sub vălul de ceață mândrul soare, În stânga-i șade luna sfioasă, zâmbitoare... Din sale depărtate pătrunde zvon de armă. Prin el cimpoiul scitic pornește dulcea-i larmă, Trezind greoiul ropot de danț, căci la un loc Toți oaspeții mai tineri loveau baltage-n joc, Iar ... trece ...
Mihail Kogălniceanu - Viața lui A. Hrisoverghi
... idee repede despre viața sa. A. Hrisoverghi s-a născut în lași, la 27 februarie l8ll; el era al doilea născut din patru fii ai vornicului Neculai Hrisoverghi, ce se trăgea din o familie veche, venită de mai multe veacuri din Constantinopol în Moldavia și care figură în lista ce ne dă domnul Dimitrie Cantemir de familiile boierești ale țării noastre, cele mai cunoscute din vremea sa. Hrisoverghi nu se mândrea nicidecum de această deșartă noblețe; el avea destul merit personal, fără să aibă trebuință și de cel de la ... puternici ai civilizației. Tipariul va omorî prejudecățile, va împrăștia în norod luminile și științele morale, politice și sociale, iar vaporul, oborând depărtările, va amesteca oamenii din toate țările și din toate stările, le va împărtăși ideile nouă, va da în mâna obștiei descoperirile geniului și, prin urmare, va nivela toate clasele societății. Educația lui A. Hrisoverghi fu nenorocirea, cum zice un biograf al lui [1]. La 1818, când era ... Muton și mai luă acasă câtăva vreme lecții de la Franguli, unul din cei mai buni profesori greci de pe atunce și care se deosebea ...
George Topîrceanu - Sfârșit de vară
... de stejar, Cu sfioase campanule și sulfine, Pe cărări pe unde nimeni nu mai vine. Dulce zumzet somnoros și ireal Să ne cheme spre poienile din deal. Taina liniștii înalte să ne fure Prin cotite luminișuri de pădure Și la umbră să ne-mbie mai târziu O clopotniță de aur străveziu, Legănând deasupra creștetelor noastre Licuricii înălțimilor albastre... Fără ... pe jumătate, Soare galben printre ramuri nemișcate Să-ți învăluie-n tăcere și-n lumină Fruntea mică de domniță bizantină. Iar la-ntoarcere, să trecem prin pășuni Și prin funduri de livadă cu aluni, Printre garduri fumurii și solitare Ce se uită-n urma noastră cu mirare... Și din treacăt, ici și colo, să culegi Sânziene cu tulpinele întregi, Margarete, scânteioare și aglice, Un buchet de flori orfane și calice, Lung în coadă și ... dintre foi Și să stea, să vă uitați o dată bine, De departe, tu la ea și ea la tine, Tu de sus și ea din pietrele fierbinți, Amândouă serioase și cuminți. Mai încolo o crenguță de mălin Ori un ghimpe să te-ntârzie puțin Și — purtând de-a ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira III
... lacrimi pe obraz. Pe doi, trei sărăcindu-i, pre alții mai mulți șireți, Care-au pândit prilejul i-a pus în bună stare. Din zori de zi Menandru aleargă, urmărește, Ascultă ce se face prin case și prin târg, Și ce porunci ieșiră acum mai de curând. De orice schimbări nouă, de orice-naintare El află mai nainte, și tot ce se lucrează ... Nu i-ar fura vatajii și ar trăi mai bine! Apoi când novitale destule-a adunat, Întocmai ca o bute umplută cu vin nou Ce fierbe, sfârâiește și dând afară dopul Spumosul vin cu vuiet pe vrană năbușește, Asemene Menandru nu poate mistui Nimic din câte știe; și de-ai avut păcat, Să te-ntâlnești cu dânsul, îndată-ncepe-a-ți spune În taină la ureche o sută ... că vorbele-i privesc, Spre a spori — de poate — a clerului venituri; Acei ce la biserici au dănuit averea Din care el se-ngrașă, sunt foarte lăudați. Nimic alt nu place atât lui Dumnezeu, Și numai prin ...
... În ochii mari și negri profunda-le-ndoială Abia pot s-o ascundă sub genele lor lungi. Și mâna-i tremurândă boțește învoluntară Gazu-argintos din haina, din creți ce se deșir În jurul gurei sale e o trăsură-amară Și o zimbire crudă pe buzele-i subțiri. Nu te iubesc? zici crudo ... ce zici îți pare-o șagă... Nu te iubesc atâta cât știu ca să iubesc, Să răscolesc cu brațul oceanele ce-aleargă, Să storc avar din ele amărăciunea-ntreagă Și într-o picătură s-o beau... să nebunesc? O vrei?... Spre-a crea unul din visurile tale Aș trebui să fiu eu de trei ori Dumnezeu, Aș trebui să turbur a firei lungă cale, Și-n clipa mea ... șoapte Din crengi de arbori mândri să cadă rodii coapte Și pasul tău să calce pe un covor de nea, Și orce dulce idee ar trece-n fruntea-ți albă Aievea să se facă cu ochii chiar văzând De ai dori de stele albastre tu o salbă A dimineții ... lor uimită Cometul urmărească în calea lui greșită Neliniștind în zboru-i evii vecii-ntregi. Ș-acel comet puternic cu coama lui zburlită, Ce exilat din ...
Titu Maiorescu - Poeți și critici
... cu împotrivire energică în contra pedantismului Ciparo-Barnuțio-Pumnian - se cerea limba firească a poporului român, iubire de adevăr și cunoștință de cauză; din proza curat literară se relevau Alecsandri, Iacob Negruzzi, Gane; din proza științifică, între altele, primele încercări ale d-lor P. P. Carp, Lambrior, Th. Rosetti, Xenopol, chiar și ale d-lor Burla și Panu. Dacă ... se revărsa în forma estetică a manifestării, dar însăș această manifestare reproduce caracterul personal fără de care nu poate exista un adevărat poet. Din multe părți ale lumii primește poetul razele de lumină, dar prin mintea lui ele nu trec pentru a fi stinse sau pentru a ieși cum au intrat, ci se răsfrâng în prisma ... de o prismă străină. Aceasta însemnează individualismul poetului. Criticul, din contra, pre cât este mai puțin impresionabil pentru însăș lumina directă a obiectelor (din care cauză nici nu se încheagă în el vreo senzație a lumii pănă la gradul de a cere manifestare în forma ... criticul este tocmai foarte impresionabil pentru razele răsfrânte din prisma altora, și individualitatea lui este dar consumată în înțelegerea și simțirea altor individualiști. Criticul este ...
... vieața decorațiile, ce aș semăna să ies cu decorația în lume ? -Să nu ieși dumneata (zise cocoana). Să mi-o dai s'o port eu din când în când: la șosea, la teatru.... Gogoși III Un nou colaborator are să se producă în curând în paginile acestei foițe. Noul gogoșar va debuta prin un studiu foarte adânc, intitulat: Patriotismul din punturile de vedere politic și psihologic. După moarte și cal de ginere... Încurcătura cestiunii Orientului crește mereu. Complicațiuni noui se arată pe orizontul politic, spre ... mult liniștea Europei. Iată în adevăr ceea ce comunică Agenția Havas: Deodată cu plecarea d-lui Cogălniceanu la Viena, se anunță că și ambasadorul otoman din București, Exc. Sa Vahit Abdulah, a primit ordin secret dela guvernul său să părăsească Bucureștii în 24 de ceasuri. Noi din parte-ne regretăm foarte mult plecarea din București a onorabilului Vahit Abdulah, care știuse așa de bine să capete încrederea înaltei nobilimi și onor. public. Dăm ca foarte pozitivă următoarea ... ipistații unei mahalale: Acum douăzeci de zile și mai bine, femeia Stanca Văduva ne-a reclamat, că i s'a furat
Cincinat Pavelescu - Pescuitorii de perle
... le ascunde S-azvârle, fulger în abis! Înoată, se scufundă, speră, Și apa îl cuprinde lin; Și-n adâncimea-i îl primește Ca p-un nou monstru submarin. Adesea un rechin l-atinge Și sepii vin, meduze pier... Un crab pe umăr îi imprimă O clipă gheara lui de fier. Precum ... afund... Ce dacă drumu-i plin de chinuri Când perla albă stă în fund? O vede, o atinge, iat-o! Sub năzuința care-l mână Prin valul de-ntuneric suie Ca și un zeu c-o stea în mână. . . . . . . . . . . . . . . . . . Și voi, poeți, artiști sălbatici Ce răscoliți orice abis, Ca și pescarul ... eu comoara Acestor flori ce nu mai mor, În marea plină de primejdii Aș vrea nebun să mă cobor. Spre largul ocean de vise, Scafandru nou mă las și eu, În fundul căruia e golul Neantului sau Dumnezeu. Ce-ngrozitoare e căderea În al problemelor abis! La orice pas pricepi durerea ... alte doruri Te poartă sufletul amar, Pescuitorului de vise Ce-i pasă? El coboară iar. Ce dacă inima se zbate Și urlă creierul trăsnit, Dacă din fundul suferinței O rază nouă-a răsărit? Și glorie de veci acelui Ce-nsângerat și-nvingător,
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Dl Panu asupra criticii și literaturii
... Eminescu". Afară de această pricină mai sunt și altele, precum: spirit de gașcă între literați, hatârurile criticii, prea mare prietenie între poeți și critici și, din prietenie, complezența acestora din urmă pentru cei dintâi. Odată pricinile găsite, leacul se impune de la sine: ,,...întoarcerea la izvoarele literaturii trecute, care s-a distins prin ... face, tot romantic rămâne. Nu e așa că pentru un gologan e destul de convenabil? Și în felul acesta, critica, recenzia ,,servește de călăuză în Prin cele spuse sunt departe de a nega folosul recenziilor critice din gazete, precum sunt departe de a tăgădui folosul gazetei în genere; dar recenziile gazetărești sunt tot atât de puțin critică, pe cât de ... criticii și pentru ce-ar mai fi de zis, nu e locul aici. Aici mă interesează mai mult partea estetică a operei critice. Din punctul acesta de vedere, critica redă, reînviază o anumită operă de artă prin altă operă de artă. Dacă arta e natura văzută prin prisma artistului (o definiție nici mai bună, nici mai rea decât alta), atunci critica e arta văzută prin