Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru SUB ACEASTA
Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 949 pentru SUB ACEASTA.
... și crudă moarte  De-adâncul gol al inimei te sperii. Deci într-o seară-ajung mergând departe, Pe uliți strâmte și prin pieți deșarte, Sub zidul unei case vechi și negre, Cu trepte scunde și cu ușe sparte. Aud din întru țipăt și suspine, Aud cum unul bate pe-oarecine ... tânăr este slabă Și palidă de multe suferințe  Deci cu mânie împăratu-ntreabă: ,, Ce ți-a făcut, moșneag fără de milă, Acest băiat de-l chinuiești în silă, Când el te roagă chiar să dai într-însul, Și pare-atât de blând ca o copilă?" Bătrânul zise ... țări din sfera depărtată, Pustiile Saharei, râul Gange, Și la izvorul Nilului odată. Acesta dar trecând odinioară Pe-a lui cămilă arida Sahară, Sub arșița cumplită de amiazăzi Ce sacă râuri, lacuri și izvoare, Vuind aude împrejuru-i vântul Samum, ce-n gură-ntunecă cuvântul, Și volburi de nisip ...
Ion Heliade Rădulescu - Odă la pavilionul grecesc
... a dreptului viață. Atunci vechea robie, a lui Satan putere, Silnica tiranie, iadul cel pământesc, În spaimă, temătoare, șovăia rușinată Să geamă sub ruina-i, mugind să se strivească; Dar beat în deznădejde, moleșit în turbare, Iadul își zămislește o fiică mai spurcată: Blândă l-a ei ... o în pășunea de tine preursită. Nu cu de fier toiege, ci cu-nsăși a ta lege Fă-ne ca să ne paștem sub umbra crucii tale. Pe dâns-a ridicat-o norodul ce cânt astăzi, Și chiar după povața-ți iată-l în mântuire. Fă-l ... principate, a adăugat foarte mult a ei mare-cuviință, încât a făcut o mare isprava în inimile tuturor. [2] Cu acest prilej, poetul, lăsând al său sujet, se urcă în anii cei dintâi ai creștinătății, pe când credința lui Hristos, încă curată de tot felul de ...
Paul Zarifopol - Introduceri la ediția critică I.L. Caragiale, opere
... deprinși a se amuza. Totuși, e adevărat că simpatia lui pentru ceea ce e vechi, în artă cel puțin, era oarecum sistematică. Cred că acest conservatism ferm, care izbucnea numaidecât în dispreț agresiv pentru orice i se părea abatere obraznică și proastă de la adevărurile bine hotărâte, era, probabil, mai ... a intrat de-a dreptul în Noaptea furtunoasă. Însă cu deosebire simptomatice pentru orientarea artistului sunt tipurlle dezvoltate, în foița umoristică din 1877, sub titlurile Șotrocea și Motrocea și Leonică Ciupicescu, retipărite cincisprezece ani mai târziu în Moftul român, unde Șotrocea și Motrocea se prefac în definitivii Lache și ... splendidul ei pitoresc și mitologic, și cosmic, cu mișcarea măreț înceată a faptelor, e, poate, mai aproape de narațiunea pură decât scenele strânse sub accente scurte ale celorlalți doi. Cu toate deosebirile, povestitorul Creangă e aproape tot atât de dramatic cât Caragiale, cel predestinat teatrului. Dialogul lui Creangă, cu ... ca artă și simțul comicului ca instinct fundamental. Drept zicea Gherea: Caragiale râde cu poftă. Vlahuță, greșit, scrie: Un om foarte trist. E multă durere sub glumele, lui; Vlahuță aplică lui Caragiale formula prin care unii romantici sentimentali din Apus crezuseră, pe vremuri, că ridică valoarea lui Cervantes sau, lui Moliere ...
Dimitrie Anghel - Balul pomilor
... și dulci orchestre nevăzute, Și-apoi cu reverențe pomii s-au înclinat pîn' la pămînt. Ghirlănzi de flori îi leagă-n treacăt și-un arc sub fiecare ram Boltește-albastre perspective, sub care alte cete ninse Coboară pe pămînt din ceruri, venind cu candele aprinse Să facă și mai albă noaptea acestui alb epitalam. Așa-s în ...
Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială
... pot fi scriitori adevărați -- și nu ca predecesorii lor ardeleni. Progresul artistic e general la toți românii, indiferent de conținutul ori de tendința operei lor. Acest progres e un fapt câștigat pentru toate școlile literare, pentru toate genurile, din toate părțile românimii. De la 1900 încoace (Sadoveanu, Goga, Agârbiceanu etc.), Ardealul ... întâmplat fenomene mari (concretizate în criza cea mare de la 1900), care au determinat o mișcare de regenerare prin întoarcerea către cei de jos. Din acest fapt au rezultat câteva sentimente noi: interes pentru viața concretă a țărănimii, dorința de a face din această clasă o valoare ... în Muntenia. E Caragiale, care e "Alecsandri" al epocii sale. La opera lui Caragiale trebuie să adăugăm și o parte din proza lui Delavrancea, unde acest nuvelist își arată aversiunea pentru clasa creată de formele noi. În schimb, lirismul se mută în Moldova (Eminescu și școala lui), pentru că, dacă în ...
Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919)
... orfani, prăpădindu-se și averi de mii de miÂliarde, a produs o schimbare uriașe și în viața poporului român: liberarea lui de sub jugul nemilos al străinilor și reîntregirea statului român între marginile Daciei, străÂvechea noastră patrie. Acest răsboiu a produs însă și schimbări spre rău în sufletul poporului nostru. Răii pământului au sămânat în sufletele turburate de grozăviile răsboiului sămânța ... nu s'au lăsat însă de gândul de a calvini și maghiarizĂ cu sâla pe Români. Mitropolitul Românilor a fost pus sub supravegherea episcopului calvin, care își zicea episcop ortodox. Ținuturi întregi în Caraș-Severin, la Hațeg, Orăștie, Făgăraș, Maramurăș au fost scoase de sub conducerea mitropolitului românesc și puse sub a celui calvin. Aceia dintre mitropoliții roÂmâni, cari se împotriviau, erau alungați din scaunul arhieresc și întemnitați, cum a pățit ... fie rob! Suferințele Românilor n'au încetat nici după încetarea iobăgiei în 1848, mai ales nu dela 1867 încoace, când Ardealul a ajuns sub cârmuirea guvernelor ungurești din BuÂdapesta. Acestea nu numai, că n'au înființat școale de stat, în cari să se învețe și roÂmânește după ...
Constantin Negruzzi - Negru pe alb
... te apropii de Târgul-Frumos! Să nu te luneci a judeca după nume și lucrul! câte lucruri și câți oameni își ascund nimiccia sub pompoase numiri! Acest târg a fost odată rezidință domnească; acum însă nici o urmă de antichitate în el nu se mai vede, decât numai o biserică ... prundiș, cutremură-te, căci e Huejdul! Când Carpații se mânie pe petreni și le trimit nori ca să-și verse ploaie piste târgul lor, Huejdul acest lin și ticnit, râulețul acest nensemnat se îmflă, prăvale orice-i iasă nainte, și furios sparge, trage, îneacă și după ce își răzbună de cei ce nu-l bagau în ... o privighitoare pribagă, în alee trase cu sfoara, sloboade niște sonuri tânjitoare și regulate ca muzica din califul de Bagdat. Osian cânta între zăpezile Nordului, sub un cer brumos și posomorât. Vale e me ama. Scrisoarea II (Rețetă) April 1838 Una din cele mai mari supărări a traiului din ... erau gata a se duce, i-am rugat să mai îngăduie puțin, și suindu-mă în picioare pe un scaun, le-am făcut acest ...
George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc
... e un om vesel, nu trebuie să ne înșelăm: tristețea lui poate să însemneze numai că, făcând pe alții să râdă, el își canalizează în acest mod și își cheltuiește pe această cale toată rezerva lui de bună dispoziție firească — și
Ioan Slavici - Semitismul (1908)
... a intemeiat Roma, în partea apuseană a lumii vechi stăpânitori ai popoarelor și purtători ai culturii erau semiții. Mezopotamia și Iranul se aflau sub stăpânirea asirienilor, dela care pomește gândul stăpânirii universale și care în timpul primilor regi ai Romei cuceresc Siria și în urmă și Egipetul. Tot atunci ... în provincie Sicilia, asupra căreia se certau grecii și cartaginenii, Gallia cisalpină, de unde era amenințată Roma și Spania, pe care au scăpat o de sub stăpânirea cartaginenilor. Provinciile nici acum, nici mai târziu nu erau țări supuse, ci întrate sub purtarea de grijă a senatului. Roma nici o dată n'a fost exploatoare, și în timpul guvernarii unor proconsuli ca Semproniu ...
Gheorghe Asachi - Sirena lacului
... Irina a stătut Și, uitîndu-se la undă, A ei dalbe mîni a frînt Și a zis acest cuvînt : „Voi, ce-n ist palat undos Locuiți, o, surioare, Bocetul meu cel duios Ascultați ș-a mea plînsoare ! Cel ce-amorul ... a țesut O camară-ntunecoasă Și format-au un ascuns De razile nepătruns. În tăcut acel tufariu Plînge, cheamă : „Amar mie, Ah, l-acest sărman sugariu Cine mamă va să fie ? Fată-Irino, dă-mi răspuns, Unde, unde te-ai ascuns ?â€� „Iacă-mă-s chiar în cest ... cînd flămîndă sînt, Eu gust mursa de corale ; Roua dimineața beu, Papura e stratul meu !â€� Dar bătrînul casnic iar Repetează : „Amar mie, La acest sărman sugariu Cine mumă va să fie ? Eh, Irino, dă-mi răspuns, Vino d-unde te-ai ascuns !â€� Că sub apă s-a mișcat, Pe încet, nu-ș' ce, se pare Apele s-a turburat ; Iată că acum răsare, Frumușel, din ...
Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu
... său pentru metafizică, și prin ea numai, și pentru teoria cunoașterii, era considerabil. Fragmente filozofice în versuri și în proză, din materialul manuscris, întăresc destul acest fapt pe care-l arătase, din capul locului, textul poeziilor publicate. Însă filozofia teoretică a fost pentru dânsul, pe de o parte, izvor ... Luceafărul este o combinare de Satan-Lucifer cu Orfeu; Luceafărul este Logosul creator; Luceafărul este pământul românesc, iar Cătălina e nația română Călinescu ne pune sub ochi singura explicare plauzibilă, pe a lui Eminescu: înțelesul alegoric ce i-am dat este că, dacă geniul nu cunoaște nici moarte și ...