Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FACE LEGI
Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 276 pentru FACE LEGI.
Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun
... mă ținea cu o mână de puls, pipăindu-mi cu cealaltă pieptul. Lângă ușă observai un polițian și un amploiat, care era, precum putui înțeÂlege după uniforma lui, comisarul poliției. Sărind în picioare și respingând pe acela ce-și pusese mâna pe al meu piept, mă uitai în jur, neputând ... cu diplomă, fu trimis ca misionar în Abisinia. Admirabila sa elocință teologică cuceri toate inimile, captivând chiar și pe Negușul Menelik. El ar fi putut face carieră strălucită, dacă nu s-ar fi lăsat condus de inspirația sa pentru niște idei ciudate, la o dispută ce sta în contra dogmelor vechilor ... ochi, urmărindu-te cu intenția ca să descind la același otel, la care vei ședea și D-ta. Acum, știind că ancheta judiciară se va face la fața locului, vă las 20 de ruble alăturate pentru îngroparea mea creștinească. Săracă este ofranda ticăloasei mele rămășiți, dar zbuciumat în viață, sărac m ... care m-au detrunchiat, aruncându-mă de la dânsa în toată vigoarea înverzirii și lepădânÂdu-mă în seama unei cauze fortunate. Ce putui apoi face, când știut este că ținta ideală și problemele vieții pot fi hotărâte numai atunci când conobligații prin sprijinul mutual realizează idealurile zămisÂlite din cererile ...
Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui țânțar
... în desperare mi-am scos paloșul din teacă și am început cu sârguință a borteli în larvă. Îmi sucÂcese2 a face o deschizătură prin care putui scoate capul afară. Atunci rămasem încremenit de grandiosul tablou, ce se dezveÂlea în jurul meu. Pe un cer senin ...
Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș
... Ce mortiță tu poftești?. â– Replica spontană, neprovocată. â– Motivul ciobanului sătul de oi. â– Alte credințe și legende. Oaia e sfântă. Mioara-oracol. Oaia face semn. â– Legenda păcurarului și a oii năzdrăvane (fata adusă la stână). Năzdrăvana – răsplata etapelor de inițiere. Vârste și ipostaze ale păcurarului ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a IV
... nevăzut ispitind el toate Să-apere pre oameni de păcate. Întracea turcii-încolea și-încoace Ca turbați alerga după pradă; Țiganii nu știea ce vor face, Că-între dânșii să scornisă-o sfadă Unii voind să călătorească, Iar' alții pe loc să hodinească. Din bătrâni încă mai mare parte Stă pe ... Sabia smulsă, ochi plini de-urgie Aruncând la el, așa răspunse: ,,Greculeț mișel, născut la robie, Învățat la viclenii ascunse, Intrìgi a face,-a mĂ©ștere-otravă, Simțire neavând de-onor și slavă, [7] Voiu să-ți arăt fără viclenie Că nici mâna lui Vlad a ... pe dânsul turcimea să scoală, Unde vede că-s mai îndesate Gloatele,-întracolĂ³ dă năvală, Învârtind arma-încolea ș-încoace Larg potec pintre păgâni-ș' face. În zădar Hamza oști împrăștiate Va să-adune, războiu să-întrejască, În zădar a le-îndemna să bate Cu porunca tare-împărătească, Căci ...
Vasile Alecsandri - Chirița în Iași
Vasile Alecsandri - Chiriţa în Iaşi Chirița în Iași sau Două fete ș-o neneacă de Vasile Alecsandri Comedie cu cântece, în 3 acte Cuprins 1 PERSONAJELE 2 ACTUL I 2.1 SCENA I 2.1.1 I 2.1.2 II 2.2 SCENA II 2.3 SCENA III 2.4 SCENA IV 2.5 SCENA V 3 ACTUL II 3.1 SCENA I 3.2 SCENA II 3.3 SCENA III 3.4 SCENA IV 3.5 SCENA V 3.6 SCENA VI 3.7 SCENA VII 3.8 SCENA VIII 3.9 SCENA IX 4 ACTUL III 4.1 SCENA I 4.2 SCENA II 4.2.1 I 4.2.2 II 4.2.3 III 4.3 SCENA III 4.4 SCENA IV 4.5 SCENA V 4.6 SCENA VI 4.7 SCENA VII 4.8 SCENA VIII 4.9 SCENA IX PERSONAJELE Cucoana CHIRIȚA GRIGORI BÂRZOI, șoțul ei ARISTIȚA, CALIPSIȚA, fetele lor PUNGESCU, coțcar bucureștean BONDICI, coțcar ieșean GULIȚĂ, copilul Chiriței Văduva AFIN LULUȚA, copila ei Sărdarul CUCULEȚ, director de agie UN FECIOR BOIERESC IOANA țiganca UN SLUJITOR DE BARIERĂ UN SURUGIU UN NEAMȚ CU ORGĂ POFTIȚI LA BAL, SLUGI, SURUGII, CAI DE ...
Ion Luca Caragiale - Articole despre teatru
Ion Luca Caragiale - Articole despre teatru Articole despre teatru de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 Teatrul italian [1] 2 Teatrul romînesc [4] 3 “Ruy Blasâ€� [10] 4 Teatrul romînesc [14] 5 Note Teatrul italian [1] Doi sergenÈ›i este, credem, piesa în care talentele comandorului Ernesto Rossi găsesc cea mai bună ocazie spre a se dezvolta È™i a ni se pune în vedere. Pentru aceea măestul a ales această piesă la reprezentaÈ›ia dată în beneficiul său. Cele dintîi două acte sunt a admirabilă gradaÈ›iune de efecte [2] ; sublim de la început pînă la sfîrÈ™it, jocul maestrului, la încheiare, ajunge la culme È™i ne răpeÈ™te minÈ›ile. Mai presus decît momentul în care Luigi se repede în mare, ca trecînd înot să-È™i facă datoria È™i să moară, mai presus decît acest moment nu e decît entuziasmul publicului. Cununile cad la picioarele marelui actor, întregul public se rădică, teatrul se cutremură sub bravele [3] pline de căldură; deodată, însă, de sus, din galerie, începe a cădea un pohoi de bucăÈ›i de hîrtie asupra oamenilor din parter. Ce-o mai fi ...
Grigore Ureche - Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara
Grigore Ureche - Letopiseţul ţărâi Moldovei, de când s-au descălecat ţara Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă de Grigore Ureche Mulți scriitorii au nevoit de au scris rândul și povĂ©stea țărâlor, de au lăsat izvod pă urmă, și bune și rĂ©le, să rămâie feciorilor și nepoților, să le fie de învățătură, despre cĂ©le rĂ©le să să ferească și să să socotească, iar dupre cĂ©le bune să urmĂ©ze și să să învĂ©țe și să să îndireptĂ©ze. Și pentru acĂ©ia, unii de la alți chizmindu și însemnând și pre scurtu scriind, adecă și răposatul Gligorie UrĂ©che ce au fost vornic mare, cu multa nevoință cetind cărțile și izvoadele și ale noastre și cele striine, au aflat cap și începătura moșilor, de unde au izvorât în țară și s-au înmulțit și s-au lățit, ca să nu să înnĂ©ce a toate țările anii trecuți și să nu să știe ce s-au lucrat, să sa asĂ©mene fierălor și dobitoacelor celor mute și fără minte. Pre acĂ© ...
Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești
... iaste a le ști, pentru ca să putem și traiul vieții noastre a tocmi. Cum Nafclir în prologul Hronografului lui, ce face, zice: că frumos lucru iaste den greșalele altora să tocmim viața noastră și nu ce alții au făcut să cercăm, ci ce bine făcut va ... acolo povĂ©stea îi spune. Așa și în cĂ©le ce dau la mănăstiri hrisoave, când fac mânăstirea, dirept ce o fac și cine o face, colo spuind ca o istorie, vestĂ©ște lucrurile. Ci puțin folos și acĂ©lea mi-au dat, pentru că risipit și foarte pe scurt zic ... vază ce sriu și cum scriu, ca să poată dintr-însele aduna să istorească lucrurile ce au fost ale țării? Și cine iaste să poată face acĂ©ia ca să culeagă dintr-acĂ©lea măcară cap și coadă lucrurilor, cărora pentr-atâta noian de ani s-au înfășurat și s-au ... sau vreun adevăr să ne dovedească, de nu doară s-ar fi ispitit cinevași; sau ar vrea să ispitească acĂ©ia a o face, ca să afle o prea puțină pricină ( și și acĂ©ia încă nesărată), ca să zică că de acolo au aflat a zice ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Trubadurul
... acestea mi se pare falsă calea pozitivismului. Se vede că un mare adevăr, la trecerea sa din natură în noi, nu se supune la aceeași lege generală. Și nu e adevăr care să fie perfect identic în toate capetele; dovadă despre aceasta e că în vreme ce acest adevăr rămâne în ... fac ei plăcere ascultând o parabolă? Care din noi înțelege ce simte când ascultă o elegie de Chopin sau de Heine? Și ascultați; și vă face plăcere. Afară numai dacă n-ați amesteca ce simțiți cu ce înțelegeți și socotiți că în om tot e conștient, că tot se poate pune ...
Alexei Konstantinovici Tolstoi - Ioan Damaschin
... fruntea boierimii Și mă simțesc pierdut și singur În curtea judecătorimii; Și alte glasuri mi s-aud Atunci în zgomotoasa curte, Și dorul lor mă face mut. Urechea-mi face să asurde La cârmuirea-ncredințată; Chemarea lor neîncetată Cu foc nestins gândirea-mi arde Și-mi face pasul meu nemernic... Dă-mi voie, craiule puternic, Să plec din curtea ta departe"... * Și drept răspuns aude-ndată: ,,Te bucură, iubită slugă, Și fie ... nume, Scânteia tainicului horn, Ce chipul lumilor zidește Și-n care firele se torn, Acum în mintea mea lucește. Simțirea inimii mă arde Și-mi face pasul meu nemernic, Dă-mi voie, craiule puternic, Să plec din curtea ta departe!" Și-a zis haliful: ,,Dorul tău Îl înțeleg. Și ...
Alexei Mateevici - Ioan Damaschin
... fruntea boierimii Și mă simțesc pierdut și singur În curtea judecătorimii; Și alte glasuri mi s-aud Atunci în zgomotoasa curte, Și dorul lor mă face mut. Urechea-mi face să asurde La cârmuirea-ncredințată; Chemarea lor neîncetată Cu foc nestins gândirea-mi arde Și-mi face pasul meu nemernic... Dă-mi voie, craiule puternic, Să plec din curtea ta departe"... * Și drept răspuns aude-ndată: ,,Te bucură, iubită slugă, Și fie ... nume, Scânteia tainicului horn, Ce chipul lumilor zidește Și-n care firele se torn, Acum în mintea mea lucește. Simțirea inimii mă arde Și-mi face pasul meu nemernic, Dă-mi voie, craiule puternic, Să plec din curtea ta departe!" Și-a zis haliful: ,,Dorul tău Îl înțeleg. Și ...