Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DE TOATE FELURILE
Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 456 pentru DE TOATE FELURILE.
Vasile Alecsandri - Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir
... II arată pre boierul ce se fălește cu slava strămoșească, ca cioara cu penele străine, și care pretinde necontenit ranguri, slujbe și chiverniseli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cantemir, cu toate că însuși era prinț și fecior de domn, disprețuia pre acei nobili îngâmfați . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . el înțelegea noblețea așa precum trebuie să fie, o „răsplată a meritelor și a vredniciilor ... rudă; Cezar și Alexandru și toți bărbații mari Că-ți sunt strămoși socoate-i de-ți plac și de-i voiești. Dar nu te folosește de-ai fi chiar fiu de rigă Când n-ai întru năravuri d-un câine osebire!“ Iată sentimente cu adevărat nobile; iată idei drepte și de care trebuie să se pătrundă tot acela ce vrea să fie cunoscut de nobil. Dea Domnul ca aceste maxime sfinte să se tipărească în mințile românilor și ca boierii noștri să le învețe copiilor lor, odată cu Crezul ... Ea este foarte bine nimerită în toate privirile; stilul e limpede, bogat și înțeles; versurile sunt bine întocmite, armonioase și vădesc că au fost lucrate de doi poeți; cadența lor e pretutindene plăcută. Mulțumim deci domnilor traducători care au întreprins un lucru atât de
Titu Maiorescu - Poeți și critici
... se va găsi liniștit prin dramele criticului Lessing. Și, în adevăr, între natura poetului și natura criticului este o incompatibilitate radicală. Poetul este mai întâi de toate o individualitate. De la aceleași obiecte chiar despre care noi toți avem o simțire obișnuită, el primește o simțire așa deosebit de puternică și așa de personală în gradul și în felul ei, încât în el nu numai că se acumulează simțirea pănă a sparge limitele unei simple impresii ... mare! Poet în ce înțeles? Poet în care întindere? Să ne fie îngăduit să limpezim mai întâi discuția printr-o paralelă din două literaturi străine. De la Leopardi avem numai 35 de poezii, toate sunt admirabile. De la Victor Hugo avem sute de poezii, avem și drame, avem și romane, multe sunt contestabile. Cine este mai mare poet, Leopardi sau Victor Hugo? Neputința de a răspunde dovedește confuzia întrebării. Dacă este vorba numai de poezia lirică, și încă, înlăuntrul poeziei lirice, numai de exprimarea cea mai frumoasă a unei adânci melancolii în mijlocul aspirării spre ideal și totdeodată a celei mai amare satire, Leopardi ... neajuns și stă deasupra lui Victor Hugo. Dar numai
George Coșbuc - Un pipăruș modern
... Dar nu știu cum a rătăcit, Ca nu mergea spre răsărit, Și astfel, fără să-nțeleagă, Ajunse-ntreg și fericit La toarta galbină de-aramă; La capul lumii, bag de seamă. Și ce gândiți? Achim era Cu nenoroc ori desperase? De unde zmei! Se bucura, Cât sta din piele mai sa iasă! Pe el de mult îl tortura Dor greu, de-a sta cu sfinți la masă: Și-acum în orice caz va sta! Dar cum? Achim citise-n carte, Că sfinții-și au ... A spus de când s-au jeluit, Țiganii la metropolit, Să-și facă și ei mănăstire; A spus cum lingurar Archire Fura prescură de la schit: Așa spunea de lung și jelnic, Ca popa Spic din molitfelnic! A spus Achim câte minciuni Și câte pozne și minuni, Cât Soarele murea de râs. —„Hei, cioară neagră! Ce ți-am zis?“ Răsun-atunci un glas de-alături, Și ca din pod porni din dos În modul cel mai furios Război de clește și de mături! Și rap! și zup! și zup și rap! Și-n
Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale)
... Nu vă speriați, iubite confrate, unic nu prin talent, ci prin altceva: eram și sunt unicul autor dramatic fluierat... Și ce fluierare!... Le auz încă... De atunci ocolesc stradele cu linii de tramways, de atunci am rămas cu un fel de antipatie de anarhist contra sergenților de oraș; semnalele lor mă aruncă într-o melancolie foarte neplăcută. Suficiente sau nu aceste titluri ale mele, față cu titlurile literare și special teatrale ale ... exercite aceste industrii? Acela, mai-marele, se numește în mai multe feluri, după motivele diverse ale îngăduielii sale: daca cu știință, complice; daca din nebăgare de seamă, negligent; daca din încredere oarbă, prea din cale-afară naiv; daca din nepricepere, incapabil — în toate cazurile și dânsul e foarte vinovat. Dar numai atâta am găsit eu la teatru? Dar risipele? dar favorurile? dar incapacitatea profesională? dar trândăvia, desprețul datoriei ... de colo a fi să nu pot eu nici începe lucrul. De la oameni din rândul publicului imparțial să vie aceasta? Nu e de crezut. Eu publicului nu pot îndeajuns să-i mulțumesc de ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă
... spune altă dată. Iată, în câteva cuvinte, cam ce am scris eu până acuma în privința artei și ce mi-a părut destul de deslușit. Omul în general, deci și artistul, e un product al împrejurărilor cosmice (mijlocul natural) pe de o parte, iar pe de alta al împrejurărilor sociale (mijlocul social). Toate manifestările spiritului omenesc în general, deci și cele artistice, sunt condiționate prin organizația fizică, nervoasă, sufletească a artistului. Însuși artistul e format de ... ar fi vrut să combată ideile mele în privința folositorului și a artei, ar fi trebuit să arate că arta e mai-nainte de toate artă și e neatârnată de însușiri ca folositor și nefolositor; dar nu să-mi spuie că sunt lucruri folositoare care nu-s poetice, ori să mă învețe că matematicile și ... vor înțelege mai adânc premisele teoretice expuse mai sus, se va lămuri foarte bine și chestia ideilor sociale în artă, ori mai bine chestia atât de mult discutată: ,, tendința în artă ", ,, arta tendențioasă ". Această chestie a ajuns adevărata gogoriță a esteticilor metafizici și cu toate ...
Ion Luca Caragiale - Literatura și Politica
... a evoca toate izvoarele de energie proprie a unei națiuni, de a le regula curgerea, garantându-le alimentarea continuă, și de ale face ca toate împreună să producă acea putere de particulară existență, putere care singură înseamnă locul ce trebue să-l aibă un popor în complexul lumii. Ei ! m-am învrednicit astă seară s-auz ... cărei cea mai puternică manifestare nu poate fi decât literatura națională. Ce bine că în sfârșit am auzit acestea afirmate aci, în o solemnă profesie de credință, de către bărbați meniți a conduce destinele patriei noastre, bărbați cari fac fală partidului conservator ! Și cât este de sinceră această sănătoasă credință a tineretului conservator, o simț eu în deosebi, văzând, plin de emoțiune, măgulitoarea primire ce mi-o faceți mie, prea măgulitoare firește potrivit cu infima mea activitate literară și cu slabele mele merite. De sigur dv. faceți nu pentru mine anume, ci pentru literatura națională un caz de considerațiune... Mă primiți cu așa bună voință în sânul dv., dv. conservatori monarchiști, pe mine, care, în copilărie, am servit cu fanatism atât
Nicolae Gane - Fluierul lui Ștefan
... care călătorul nu-l vizitează, pe care poeții nu l-au cântat încă, dar care nu încetează a fi mai puțin desfătător decât toate acele locuri ce au inspirat pănă acuma lira barzilor noștri naționali. Brădățelul are acea însușire rară, că ori de câte ori îl vei vizita, întipăririle ce-ți lasă sunt tot atât de vii, ca și cum l-ai vizita pentru întăia oară. El vorbește nu numai ochilor, ci și sufletului. Închipuiți-vă în mijlocul unei păduri întinse ... cu tine? Atunci ea aruncă asupra lui Victor un ochi pătrunzător; păru un moment a nu se încrede în el, dar, naivă ca toate naturile cele drepte, își recăpătă îndată încrederea, se apropie de el și cu o căutătură nespusă, apucându-l de mână, îi zise încetișor: — Iubesc și sunt nenorocită! Apoi sfâșiată, obosită întocmai ca floarea ce se îndoaie de furtună, ea plecă capul pănă ce-l culcă pe umărul lui Victor, și el simți atuncea căldura răsuflării sale, simți bătaia răpede a inimii ... fără căpătăi, care n-are pânea de ...
Ion Luca Caragiale - Manifestul "moftului român"
... Ion Luca Caragiale - Manifestul "moftului român" Manifestul "moftului român" de Ion Luca Caragiale Către cocoane Auzit-ați, cocoanelor! Nu e glumă! De acum să vă țineți! V-o spunem din vreme ca să vă pregătiți tauletele; iaca, cu treaba, cu una-alta nu bagi de seamă, și te pomenești că sosește 10 mai și vă prinde. Are să fie lată de tot în anul ăsta! Au să vie împăratul Germaniei cu 500 de dragoni, țarul Rusiei cu 500 de cazaci, împăratul Austro-Ungariei cu 500 de husari: 1500 de ofițeri, bașca de ai noștri, pe care-i cunoașteți. Și încă mai cine, credeți? Victoria, regina și împărăteasa Engliterii și Indielor, cu 500 de scoțieni, îmbrăcați foarte ușor, mai ușor decât baletistele de la teatru. Care va să zică 1500 și cu 500 fac 2000. În capul alaiului are să meargă muzici și armată multă, pe urmă împărații ... dacă-i la o adică, vă pricepeți la franțuzește. Drept aceea v-am dat știre din vreme să vă pregătiți granderopa. Gătiți-vă care mai de care și ieșiți din toate ale patru colțuri ale Bucureștilor: de ...
Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare în târgul Băiei
... la cale înțelepte, Ștefan vodă le-a urzit, îți va zice el, și iar Ștefan vodă. În sfârșit, acest domn, pentru moldoveni, rezumă toate faptele istorice, toate monumentele, toate isprăvile și înstituțiile făcute în cinci veacuri de atâția stăpânitori, precum elinii atribuau lui Ercul toate lucrările de vitejie făcute de sute de eroi. Mormântul acestui mare domn nu este mai puțin venerat de către români decât al lui Mahomed de către musulmani, și cultul ce românii îi păstrează s-a întins până acolo, încât mulți îi zic sfântul Ștefan, chiar și astăzi, întocmai ... și hotărârea tuturor creștinilor, lăsând pe ceilalți împărați și prinți catolici să se tăvălească în lenevire, desfrânări sau în războaie civile". A scrie toate isprăvile mărețe, biruințele strălucite, toate așezământurile înțelepte, toate faptele bune ale lui Ștefan cel Mare, ar trebui tomuri întregi; strâmtorirea unui almanah nu ne iartă de a ne lăți condeiul. Din miile sale de fapte strălucite, vom lua cea întâi ce ni se va înfățoșa în gând, căci într-o viață așa de bogată este cu greu de
... el nu zicea ba când ea zicea da, dar nici ea nu ieșea din voile lui, și de aceea era liniște la casa lor și toate le ieșeau bine și cu spor. Aveau însă și oamenii aceștia o mare și nesecată mâhnire-n su- fletele lor: nu le făcuse Dumnezeu parte ... bisericile, miluiau toți săracii și toate văduvele și se rugau în toate zilele lui Dumnezeu: "Dă-ne, Doamne, și nouă un copil, unul singur, cât de mic, numai copil să fie!" Dumnezeu însă nu se oprește la vorbele omului, ci-i vede și gân- durile ascunse. — Măi Petre, îi zise ... Eu? răspunse el ca un om cu socoteală. Eu sunt tata lor și caut vreo slujbă. — Tata lor?! își zise Mama Zmeilor. Știa, biata de ea, că e-n lume Mama Pădurii, e Mama Ielelor, sunt fel de fel de mame, dar tată nu mai pomenise, și se simți rău smerită când se văzu, așa deodată, în fața tatălui lor — cine or fi ei ... și poată împlini anul. Om să fii, însă, ca să împlinești un an în slujba zmeilor. — Uite, îi zise zmeoaica cea bătrână celui mai de
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a V
... sa isteață. Acum laia țigănească-armată Nu era departe d-Inimoasa Hodinind și mergând câteodată; Iară la crieri coapta și bărboasa Bătrânime cu cei mai de cinste Să sfătuiea, ca și mai nainte. Căci acum și-înțăleaptă solie De-oarecâteva zile-întorsese Cu răspunsul bun de la domnie Zicând, precum vodă le spusese Și cum au aflatau a sa mărie, Toate după pofta lor să fie. [1] Adecă-întii, ca de la Flămânda Păn la-Inimoasa numa trei mile Să fie, când or merge curânda; A doao, să facă-în toate zile Atâta hodini câte le place, Să mânce, să beie și să joace. Numa de una grijă să poarte: Când s-ar tâmpina cu turci în față, Să nu-ș aducă-aminte de moarte, Dar' inimă s-arate-îndrăzneață, Că, de-or fugi ș-or întoarce spate, Nu le va mai trimite bucate. [2] După multe sfaturi și cuvinte Spuind fieșcare a sa părere ... Bălăban, aducându-și aminte De vorbit, graiu ș-ascultare cere; Și văzând că nime nu-l smintește, Rădicând glasul, așa rostește: ,,Bărbați buni, mai nainte de ...