Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ARUNCA O UMBRĂ
Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 312 pentru ARUNCA O UMBRĂ.
Panait Istrati - Chira Chiralina
... și mai bună. Stavru nu pregeta să acosteze pe orice cunoștință îi ieșea în cale și să-i ceară să “răsucească“ și el o țigară, dar de îndată ce era servit, în loc de a înapoia tabachera cu mulțumire, el o băga în propriu-i buzunar, care era spart, de unde ea îndată cădea, rostogolindu-se pe pământ. Atunci se repezea, o ridica, o ștergea, se scuza, și voind s-o bage în buzunarul proprietarului, el o scăpa pe de lături. Biata cutie, care era din metal nichelat ori din carton presat, cădea din nou pe pavaj! — Ah, cât sunt de ... și limonada nu se vinde. Îmi mănânc economiile mele și zahărul d-tale... Prin urmare, ai înțeles? Nici de data asta nu plătesc. Ce zici? O să fie ca și celelalte dăți: dacă mor o să pierzi zece lei. Și negustorul zgârcit, dar cunoscător la oameni, acorda creditul cu o strângere de mână seacă, cum îi era și viața. Afară, cu marfa sub braț, Stavru se grăbea să facă o glumă, să arunce o
Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau și Horațiu
... nu se pot apropia Rima e sclavă și știe-a se supune ș-asculta; Când știm să avem voință și-n adins s-o căutăm, Mintea fără greutate se deprinde, ș-o aflăm. Rima la cuvânt se pleacă greutăți făr-a-arăta Și-l dezvoltă ajutându-l, în loc de a-l strâmtora ... deșartă, nu mai tace un minut. De e palat ce-ntâlnește, începe a ți-l descri Și te poartă pretutindeni, până când te-o ameți Ici, aproape, e o scară, o sală mai depărtat; Să vezi un balcon pe urmă! numai aur e lucrat. Loc pe undeva nu lasă, pe jos, pe sus, peste tot, Unghiuri ... pe cititorul. Simpli și cu artă fiți, Stați sublim și fără morgă, plăcuți și nedresuiți. Auzul celor ce-ascultă a mulțumi dacă vreți, O ureche ce nu iartă de cadență să aveți; Înțelesul totdauna vorbele-n versuri curmând, Să-nsemneze un repaos, semistihul arătând; Îngrijiți ca o vocală, repede într-al său drum Alergând, p-altă vocală să nu-mpingă nicidecum. Fericiți când orice termen l-alegeți armonios; Fugiți d-al asprelor ... ...
Nicolas Boileau - Poema didactică după Boileau și Horațiu
... nu se pot apropia Rima e sclavă și știe-a se supune ș-asculta; Când știm să avem voință și-n adins s-o căutăm, Mintea fără greutate se deprinde, ș-o aflăm. Rima la cuvânt se pleacă greutăți făr-a-arăta Și-l dezvoltă ajutându-l, în loc de a-l strâmtora ... deșartă, nu mai tace un minut. De e palat ce-ntâlnește, începe a ți-l descri Și te poartă pretutindeni, până când te-o ameți Ici, aproape, e o scară, o sală mai depărtat; Să vezi un balcon pe urmă! numai aur e lucrat. Loc pe undeva nu lasă, pe jos, pe sus, peste tot, Unghiuri ... pe cititorul. Simpli și cu artă fiți, Stați sublim și fără morgă, plăcuți și nedresuiți. Auzul celor ce-ascultă a mulțumi dacă vreți, O ureche ce nu iartă de cadență să aveți; Înțelesul totdauna vorbele-n versuri curmând, Să-nsemneze un repaos, semistihul arătând; Îngrijiți ca o vocală, repede într-al său drum Alergând, p-altă vocală să nu-mpingă nicidecum. Fericiți când orice termen l-alegeți armonios; Fugiți d-al asprelor ... ...
Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului
... de la a lui corpolență până la cea mai neînsemnată proprietate. Pe el îl numiră corifeul boierimii din Ucraina. ReșeÂdința sa era o casă sau, mai bine zis, o mulțime de odăi lipite una de alta, alcătuind un ciudat labirint de vreo sută de des-părțituri înșirate fără simetrie sau vreo idee arhitectonică. Cu ... stâlpi de fum alb ce ieșeau din bojdeucile pădurarilor aleși din robii boierești. Apele tulburi ale râului Ross curgeau la marginile acestor codri, iară la o cotitură a râului lângă o stâncă albă pe o poieniță sta o bojdeucă afumată și neagră a unui pădurar. Soarele era la apus și amurgul serii cătinel acoperea în umbră bojdeuca săracului. Liniștea în alături era întreruptă numai de zbieratul a două oițe ce pășteau în poieniță. Pe pragul bojdeucei ședea un bătrân ... în cămașă rufoasă, încins cu un curmei. Bătrânul avea ca la 70 de ani, însă era încă musculos și țanțoș. El stătea pe gânduri țintind o căutătură în cursul râului, cu o mână ținea pe genunchii săi o ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a IV
... valuri ș-asuprele Era întreagă și nevătămată Scăpând oarecum ca pintră iele; Prin sfadă multă și hodini dese Aproape de-Inimoasa-ajunsese. Sân Spiridon prin o tâmplare Din raiu privind, să mai vadă Ce fac muntenii, ,,au, vĂ¡ileo!" tare Strigă-înspăimântat, iar' o grămadă De sfinți ce cânta psalmi ș-antifoane L'întrebară: ,,Ce-ți e, Spiridoane?" [4] ,,O! (zisă) Dar' nu vedeți ce-mi este? Perit-au Țara mea Romănească! Nu e țară, sterpele neveste Unde-întratâta să mă cinstească Ca-în aceasta ... sânta cruce Cuvioșii călăreți plecară. Sân Spiridon după ei să duce Pogorând pe cea tainică scară Care Iacov (pribegind de-acasă De frica lui Isav) o visasă... Dar părându-i cale delungată Pe-încet a păși din spiță-în spiță, Măcar nu călărisă nice o dată Totuș', dacă-ar fi vreo măgăriță Sau puiu de asìn! socotea-în sine Că-ar putea călători mai bine. Și iacă,-o minune! ce zărește! O asìnă despre mâna dreaptă Grăind cătră dânsul omenește: ,,Sân Spiridoane, dar ian' așteaptă!... Și de voiești a merge mai tare, Nu-întreba ... primăvară Să fie gata să iasă-afară. Abea pe câmp iarba răsărisă, Iar' codru noao frunză apucasă; Din toate părți turcimea trimisă S-adĂ¹nă:- ...
Petre Ispirescu - Zâna zânelor
... iară săgeata celui mai mic se urcă în naltul cerului. Li se strâmbaseră gâturile uitându-se după dânsa, și p-aci, p-aci, era să o piarză din ochi. Când, o văzură coborându-se și se înfipse într-un copaci nalt dintr-o pădure mare. Se duse fiul cel mare, își luă soție pe fata împăratului vecin, și se întoarse cu dânsa la tatăl său. Se duse și ... caută cu amăruntul și cu stăruință trebuie să găsească și gândul să și-l izbândească. Rupt de oboseală și de zdruncinare, se dete nițel la umbră într-o vâlcea, să se mai odihnească oleacă. Și stând el acolo, îl fură somnul. Deodată se deșteptă, auzind o gârâială de graiuri omenești, și sări drept în sus. Ce să vezi dumneata? Trei draci se certau de făceau clăbuc la gură. Se duse la ... voi? îi întrebă el; căci gălăgia ce faceți voi, mort d-ar fi cineva și tot îl deșteptați. - Uite, avem de moștenire, de la tata, o pereche de opinci, o căciulă și un bici, și nu ne învoim între noi, care ce să ia din ele. - Și la ce sunt bune bulendrele pe care vă ...
... pe un jilț cu inima zdrobită de o crudă suferință; ochii i se umplură de lacrimi, și moartea îi apăru ca o binefacere dumnezeiască! După o oră, societatea se întoarse în salon, felicitând pe socri și pe tinerii însurați, după vechiul obicei. Socrii plini de bucurie și noul însurat, glorios de ... din țară? — Adevărat. — Și pentru mult timp ai de gând să te depărtezi? — Pentru mai mulți ani. Ea coborî ochii și după o scurtă tăcere întrebă iar: — Când ai hotărât să pleci? — Peste două luni, la primăvară. — Ai să petreci vara în Paris? — Nu ... Europa nu e totuna pentru mine? observă Alexis suspinând. Deodată, Margărita își ridică ochii, îi ținti drept în ochii lui Alexis și zise, inspirată de-o gândire ademenitoare: — Dar... dacă voi veni și eu la primăvară în Paris... sau la vară... sau la iarna anului viitor, îmi promiți că te ... lumii vei merge și oriunde vei dori ca să fiu. Figura Margăritei se lumină de focul unei bucurii nemărginite; și când la finitul contradansului Alexis o duse la locul ei, tânăra mireasă îi zise strângându-l de mână: —Mă încred în cuvântul d-tale. El se închină în tăcere și ...
Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea
... acum ? - Pâine uscată cu apă. Hogea zise: - Așadar, Socotești tu c-ar fi-n lume vrun alt mai dulce zahar Ca astă pâine uscată ce o uzi și o îmbuci, Cu atâta gust și foame cât ș-altui poftă aduci ? CÂND SE GĂTEȘTE ÎN LATURI, NUMAI DIN MIROS TE SATURI Nastratin Hogea-ntr-o ... a plătit datoria. Iar el îi răspunse: Ba! - Dar ce umbli fără grijă, când te știi că ești dator ? - Grija – zise el – s-o poarte cel ce este creditor. CÂND CERI ȘI NU ȚI SE TRECE, TE-NTORCI CU INIMA RECE Într-o zi viind la Hogea un prieten i-a cerut Să-i dea frânghia de rufe, numai pentru un minut; - De n-aș avea ... abia mi-a zis: "Mulțămim", Iar cum venii cu acestea, toți mi-au zis: "Poftim, poftim !" De aceea și eu blana să mănânce o poftesc, Căci văz toți privesc la haine, iar persoana n-o cinstesc. OMUL NU POATE SĂ FACĂ UN LUCRU LA TOȚI SĂ PLACĂ Hogea s-apucă odată ca să-și facă un cuptor, Pe nevasta sa ...
... lirism intelectual. Unele cărți le-ai citit. Ți-aduci aminte și împrejurările. (Era pe vremea...) Câteva... stai la îndoială. Iată una pe care vrei s-o citești de zece ani și nu știi pentru ce n-ai reușit încă, cu toate că o ai în bibliotecă. Pe aceasta, deși ilustră, ai ocolit-o necontenit. De ce?... Câteva, mai interesante, ai să le comanzi cu siguranță. Le însemni cu o cruce. Pe cele mai importante, cu două. De la o vreme observi că ți-ai pierdut forța de inhibiție, și crucile duble devin tot mai dese. Atunci, pe cele ,,câteva mai importante" le însemni cu ... sistem ecosez de senzații: aci sclav, aci rege asirian. Peste câteva zile, singur, prin munți, sau (mai liric) prin munții tinereții. Stabilirea ,,itinerariului" scoate din umbră atâtea imagini de altădată... O noapte albastră deasupra Durăului, în septembrie... Luna, izbutind în sfârșit să urce Ceahlăul dinspre Buhalnița, apăru candidă și sinistră între două stânci, apoi disp[...]n ... ca s-o țin minte, imaginea ei mi-am creat-o mai târziu, în copilărie, după o fotografie rea și ștearsă, pe care am înviat- ...
Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun
... un revolver, ce-l ținea încă în mână. Sinucigașul era tânăr: el putea să aibă cam 25 de ani, era slab la trup și cu o față palidă, brăzdată de tainice chinuri. Pielea feței lui semăna cu o hârtie galbenă, iar peste înfundăturile ochilor și ale obrajilor se întindeau ale morții umbre vinete. Strania lui fizionomie nu exprima vreo durere, ci o tristețe nespus de adâncă, un chin precum îl produc numai giganticele patimi sufletești. Privindu-l, nu simțeai înfiorarea, ce o produc de altfel trupurile moarte, ci mai vârtos un fel de compătimire duioasă, precum o simțești la despărțirea de un bun prieten ce a repausat. Chelnerii deschiseră fereastra, ca să iasă fumul, și cu ajutorul apei din lighean ... pe Negușul Menelik. El ar fi putut face carieră strălucită, dacă nu s-ar fi lăsat condus de inspirația sa pentru niște idei ciudate, la o dispută ce sta în contra dogmelor vechilor apostoli. El își alcătui o filozofie exclusivă, un fel de cult ce nu se potriÂvea cu doctrinele ortodoxe. Acuzat de clerul de acolo, fu recheÂmat în capitală, judecat ... poliției. Și el începu a căuta pe masa de scris, pe care găsi
Nicolae Filimon - Rașela și Ristori
... a mai face de astă-dată o minune așa de mare, făcu alta mai simplă: împinse către țărmii Franței o corăbioară din care ieși o creatură delicată, palidă și aeriană. Această creatură venea din cîmpii auriți ai Toscanii, din pădurile de portocali ale Sardiniii, în fine, din frumoasa peninsulă a ... unanim pe Ristori, atunci Rașela, dînd într-un surîs sardonic, zise: „Voi să văd și eu această minune!“ Să înfășură dar într-o mantilă, își acoperi fața și se ascunse într-o lojă, astfel încît să nu fie văzută de nimeni. Și văzu pe Mira , jucată de Ristori. Dar cînd văzu pe Ristori în toată sublimitatea și ... Era tocmai aniversarea morții lui Corneille, și Rașela zise: „El muri într-această zi! Așadar, în seara aceasta voi juca pe Corneille.“ O văzui și o admirai. Lîngă mine ședea Ristori care, plină de admirare pentru marea tragediană, nu mai înceta din aplaude și bravo. Cine ș-a susținut ... în ochii tutulor? Eu cred că în Rașela prevala natura, iar în Ristori arta. Dar cîtă maiestate, cîtă veritate de arătă Rașela în declamarea ei, o mărturisesc că niciodată n-am văzut-