Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ��N��I

 Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 2873 pentru ��N��I.

Mihai Costăchescu - Cântecul mioarei

... țărcători și din țărcători, pân la sâniori, trei cârduri de oi, de oi bucălăi, la lână țigăi, la coadă pârnăi, cu coarnele ciute, cu steluță-n frunte, cu trei ciobănei, tustrei verișori, că-s din trei surori. Unu-i ungurean, unu-i moldovean și uni-i vrâncean. Da cel ungurean și cu cel vrâncean pe cel moldovan, ei mi s-o grăit, mi s-o dămolit, ca să mi-l omoare ... soare, umbre când pornesc, negure s-opresc pe munți și pe ape… dorm apele toate. Dară cea mioară, de trei miei în vară mult mi-i năzdrăvană. De trei zile-ncoace, iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace — Cioban stăpânesc, fecioraș domnesc, ciobănaș de oi, de pe ieste văi, cu sumanul lăi, mâncat de nevoi și bătut de ploi… Ciobănaș ... lăcrimând, de mine-ntrebând, să-i spui c-am plecat departe-n iernat, pe-o gură de rai, cam de peste plai… Iar de mi-i zări, dacă-i întâlni, măicuță bătrână, cu brâul de lână, din caer trăgând, din fir răsucind, din ochi lăcrimând, din gură-ntrebând — Cioban ungurean și cu cel ... ...

 

George Coșbuc - Patru portărei

... Și cine-o va aduce din țările măiestre O ia pe Veta doamnă, și nouă țări ia zestre. Să pleci orbiș la moarte, când zestrea-i lumi deloc, Când ai pe Veta doamnă, să prinzi cu gura foc. E țara toată șesuri, ca ploaia-i de mănoasă; Și n-are-n lume seamăn Saveta de frumoasă. Ca malura de negri sunt ochii ei duioși, Obrajii ei molateci ca zmeura de roși. E ruptă din zori palizi ... două, trec cinci și șepte zile. V Dar când a fost în ziua d-a opta, pe-nsărat, În zări, departe-n funduri, un cal s-a arătat: Cu tarnița pe șolduri, cu frânele-n picioare Și galben călărețul ca prinsul de lingoare. Trei cai aleargă-n urmă-i sălbatici de merei; Să-i vezi și să-ți faci cruce de bieții portărei! Ei fug mâncând pământul, ar soarbe-n gură marea Căci nu-i încape șesul și nu-i cuprinde zarea. Și geme portărelul, al cărui cal e corb: E nalt, cât e nalt cerul, cât iadul e de orb! Hu, tot îs de ... ...

 

Vasile Alecsandri - Peneș Curcanul

... mei,   Și să veniți cu zile!“ Ziceau atunci bătrâni, femei,   Și preoți, și copile; Dar cel sergent făr' de musteți   Răcnea „Să n-aveți teamă, Românul are șepte vieți   În pieptu-i de aramă!“ Ah! cui ar fi trecut prin gând   Ș-ar fi crezut vrodată Că mulți lipsi-vor în curând   Din mândra noastră ... prin stejari   Năprasnica secure, De-abate toți copacii mari   Din falnica pădure! Dar vai de-a lumei neagră stea   Când moartea nemiloasă Ca-n codru viu pătrunde-n ea   Și când securea-i coasă! Copii! aduceți un ulcior   De apă de sub stâncă, Să sting pojarul meu de dor   Și jalea mea adâncă. Ah! ochii-mi sunt plini ... amenința   Cu gheara-i nevăzută. Dar și noi încă o pândeam   Cum se pândește-o fiară Și tot chiteamși ne gândeam   Cum să ne cadă-n gheară? Din ziori în ziori și turci și noi   Zvârleam în aer plumbii Cum zvârli grăunți de popușoi   Ca să hrănești porumbii. Și tunuri sute ... plânge. Atunci viteazul căpitan,   Cu-o largă brazdă-n frunte, Strigă voios: „Cine-i

 

George Coșbuc - Iarna pe uliță

... mai bată, soro, vântul Dac-o vrea! El e sol precum se vede, Mă-sa l-a trimis în sat, Vezi de-aceea-i încruntat, Și s-avântă, și se crede Că-i bărbat; Cade-n brânci și se ridică Dând pe ceafă puțintel Toată lâna unui miel: O căciulă mai voinică Decât el. Și tot vine, tot înoată, Dar deodată ... zgomotoasa gloată, De copii! El degrabă-n jur chitește Vrun ocol, căci e pierdut, Dar copiii l-au văzut! Toată ceata năvălește Pe-ntrecut. Uite-i, mă, căciula, frate, Mare cât o zi de post Aoleu, ce urs mi-a fost! Au sub dânsa șapte sate Adăpost! Unii-l ... ntrat în laie La stăpân. Ca pe-o bufniț-o-nconjoară Și-o petrec cu chiu cu vai, Și se țin de dânsa scai, Plină-i strâmta ulicioară De alai. Nu e chip să-i faci cu buna Să-și păzească drumul lor! Râd și sar într-un picior, Se-nvârtesc și țipă-ntruna Mai cu zor. Baba și-a ... njură, dă din mâini: Dracilor, sânteți păgâni? Maica mea! Să stai cu bățul Ca la câini! Și cu bățul se-nvârtește Ca să-și facă-n ...

 

Mihai Eminescu - Povestea Dochiei și ursitorile

... Mihai Eminescu - Povestea Dochiei şi ursitorile Povestea Dochiei și ursitorile de Mihai Eminescu Crește iarba, mări, iară, Bătută de vânt de vară Unde mi-i pădurea rară. Dar în iarba cea frumoasă N-a intrat vrodată coasă Unde mi-i pădurea deasă. De desișul din pădure Nu s-atinse vro secure. Cât de naltu-i, cât de mare, Nicăieri nu vezi cărare, De și-ar pierde urmele Ciobănași cu turmele. La temei de codri deși Nu-i cărare ca să ieși, Ci-i rariște de brazi Și un ochi voios de iaz Și doi tei ca niște frați, La tulpină depărtați, La vârfuri amestecați. Iar la umbra celor ... pustiuri, Și veneau adunături, Răsărite din păduri, Mai călări și mai pe jos, Tot veneau în nour gros, Veneau roiuri, veneau turmă Și lăsau pustiu-n urmă, Veneau turmă, veneau vale Și surpau cetăți în cale; Geaba omul meu da piept, L-împingeau tot înderept. I-au înfrânt oștirile, I-au răpit măririle, Pustiit-au țările, I-au luat averile, I-a-nnegritu-i soarele, I

 

Mihai Eminescu - Cugetările sărmanului Dionis

... Mi-aș mînca cărțile mele — nici că mi-ar păsa de ger… Mi-ar părea superbă, dulce o bucată din Homer, Un palat, borta-n părete și nevasta — o icoană. Pe păreți cu colb, pe podul cu lungi pînze de painjen Roiesc ploșnițele roșii, de ți-i drag să te-uiți la ele! Greu li-i de mindir de paie, și apoi din biata-mi piele Nici că au ce sa mai sugă. — Într-un roi mai de un stînjen ... ar vedea pe dracul, Dară eu — ce-mi pasă mie — bietul „îns!“ la ce să-l purec? Și motanul toarce-n sobă de blazat ce-i. — Măi motane, Vino-ncoa să stăm de vorbă, unice amic și ornic. De-ar fi-n lume-un sat de mîțe, zău! că-n el te-aș pune vornic, Ca să știi și tu odată, boieria ce-i, sărmane! Oare ce gîndește hîtrul de stă ghem și toarce-ntr-una? Ce idei se-nșiră dulce în mîțeasca-i fantazie? Vreo cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie, Rendez-vous

 

Vasile Alecsandri - Constantin Brâncovanul

... ta!" Sultanul se minuna: Și cu mila se-ngâna ,,Brâncovene Constantin, Boier vechi și domn creștin! Trei cuconi tu ai avut, Din trei doi ți i-ai pierdut, Numai unul ți-a rămas. Cu zile de vrei să-l las, Lasă legea creștinească Și te dă-n legea turcească!" ,,Mare-i Domnul-Dumnezeu! Creștin bun m-am născut eu, Creștin bun a muri vreu... Taci, drăguță, nu mai plânge Că-n piept inima-mi se frânge, Taci și mori în legea ta Că tu ceru-i căpăta!" Imbrohorul se-ncrunta, Gelații se nainta Și pe blândul copilaș, Dragul tatei fecioraș, La pământ îl aruncau Și zilele-i ridicau. Brâncovanul greu ofta Și cu lacrimi cuvânta: ,,Doamne! fie-n voia ta!" Apoi el se-ntuneca, Inima-i se despica, Pe copii se arunca, Îi bocea, îi săruta, Și turbând apoi striga ,,Alelei! tâlhari păgâni! Alei! voi feciori de câini! Trei cuconi ce ... mi i-ați pierdut, Dare-ar Domnul-Dumnezeu Să fie pe gândul meu Să vă ștergeți pe pământ Cum se șterg norii la vânt, Să n-aveți loc de-ngropat, Nici copii de sărutat!" Turcii crunt se oțereau Și pe dânsul tăbărau, Haine mândre- ...

 

George Coșbuc - Nebuna

... plânge-n hohot ea? Același plâns, pe care-atunci Sărmana îl plângea. Sărmana! și vă bateți joc De traiul ei d-acum; Dar mama voastră n-ar putea S-ajungă oarecum Nebună? V-ar plăcea s-o știți De râs obștesc pe drum? Oh, leacul! unde-i? Din pământ, Din foc ea l-ar fi scos! Erau săraci. Bărbatul ei, De mult bolnăvicios, Zăcea și el, puteai de slab Să-i numeri os de os. Pe laiț fecior, părinte-n pat, Pe răni al cârpei nod, Și-n vatră focul stâns de mult Și nu-i porumb în pod: Trei zile, iar a patra zi Doi morți sub un prohod! Iar azi când se trezește-n ea Nelimpedele gând Al morții lor, ce râs aflați În plânsul ei? Urlând Morțește, biata, iat-o iar, De zid cu fruntea dând Și vezi ... joc, Dezmierzi copii? Cum râde ea, Ca omul în noroc? Apoi răsare blăstămând: Și-i varsă gura foc. Rusanda e, copila ei! În ușa tinzii-n prag, O dezmierda ea nopți întregi Ca un odor pribeag, Ea singură i

 

George Coșbuc - Legenda rândunelei

... toate, Și fată de-mpărat. Ușor se duce nume De-un lucru bun în lume, Dar mai ușor de-un lucru Frumos cu-adevărat. Și-n toată lumea vestea I-a mers, cum merg de-acestea Când trec din gură-n gură Grăbit din sat în sat. Dă roate șoimu-n zbor Și țipă rândunica Și n-află ajutor. Cum vin în șir cocorii, Venit-au pețitorii: Ieșea din casă unul, Iar celălalt intra. Și ea și-a plâns durerea ... bună Palatul tot; cu vuiet La rege robii vin. Un pește-au prins în mare Și-n el, în bună stare, Inelul scump al doamnei. I-l dau, de sânge plin! Stăpânul îl privește Și vesel se pornește La doamnă-sa să-i spuie, Scăpat de-atâta chin. Aripele i-au frânt, Se zbate-acum de moarte În țărnă, pe pământ De-acum tu nu mai plânge! Și-n brațe el o strânge. Cu mâna cea purtată Prin sânge pe inel, Bărbia el i-o prinde: Dar brațele-și întinde Cu țipet doamna-n aer, Uitându-se la el. Iar brațele- ...

 

Mihai Eminescu - Mușat și ursitorile

... licuresc cărbuni colo pe vatră, Ea cade-ncet pe-a scaunului spate, Din codri lupii urlă, cânii latră. Ea doarme-adânc cu brațe-n jos lăsate, Dară prin somn stă țintă să privească: Un mândru vis în sufletu-i străbate. Da, când a fost copilul să se nască, Opri Orion ale sale pasuri Ca soarta-n lume el să i-o croiască. Jur-împrejur se auziră glasuri Și s-au oprit Neptun din drumu-i sferic, Muțit-au limba de l-a vremii ceasuri. Șoptind ușor treceau cu pas feeric Pe lângă leagăn dând mereu ocoale: Trei umbre ... goale, Ușoare ­ parc-ar fi de vânt plutite, Descânt copilu-n somn să nu se scoale. Sunt ursitori cari din cer sosite Revars-asupra-i zarea aurorii, Cu câte daruri lui i-au fost menite. I-aduc comori, viață lungă, glorii, Deasupra lui revarsă raze slabe, Din ochii lor, adânc-adormitorii. Pe părul lor ­ mărgăritare-n boabe ­ Bălai și moale ca și auru-n spice Scânteie-n umbră ale lor podoabe. Copilul doarme, ele fac să pice Deasupra-

 

George Coșbuc - Rugămintea din urmă

... am avut un singur ban L-am împărțit cu tine; Și tu cu gura foc prindeai Să-mi dai ajutorare; Să-ți răsplătească Dumnezeu,     Că-i bun și mare! Și-auzi acum! De-or întreba În sat de-a mea venire Tu-n loc de adevăr să spui Că n-ai de mine știre, Că n-am fost la un regiment Dar spune-le ce-ți place. Că pentru ei ori viu, ori mort,     Totuna face. Iar mamei Doamne, cum aș ... Ascultă-mi rugămintea, Că mama, dac-ar ști că-s mort,     Și-ar pierde mintea. Tu s-o amâi cu zi de zi Și spune-i câte toate, Ea e bătrână, n-are mult Să mai trăiască, poate; Și pentru ce să-i amărăști Și zilele puține? Că n-are-n lume bun și drag     Decât pe mine. Iar Linii, de s-ar întâmpla Să vă-ntâlniți vrodată, Să-i spui că-s sănătos și-aș vrea S-o aflu măritată. Tu uită-i-te-n ochi să vezi De-o doare ori n-o doare; Iar dacă vei vedea-o stând     Nepăsătoare, Să- ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>