Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DE PE
Rezultatele 2071 - 2080 din aproximativ 2473 pentru DE PE.
Cincinat Pavelescu - Frica poetului
... Cincinat Pavelescu - Frica poetului Frica poetului de Cincinat Pavelescu Te iubesc adânc, copilă, și de mult Dar niciodată N-am lăsat un gest să spună Dulcea taină ce mă-mbată. Tânără, copil aproape, E mai bine să nu știi Ce ... te-apleci; În privirea mea tot gândul Și destinul să-ți îneci. Apoi mijlocul subțire Ți-l mlădii ca-ntr-o gavotă, Și nu știu pe pian sau buze Rătăcește-ntâia notă... De când visurile astea Cu beția lor mă-nving, Fug de tine, mâna albă Chiar mă tem să ți-o ating. Și mi-e frică deodată, În privirea ta cuminte Să nu văd, cuprins de
Dimitrie Bolintineanu - Aprodul Purice
... Dimitrie Bolintineanu - Aprodul Purice Aprodul Purice de Dimitrie Bolintineanu S-aprinsese-n luptă Hroiot cel tiran. Când s-abate calul marelui Ștefan, Purice-i oferă calul său îndată. Domnul nu ajunge scara ... — ,,Doamne! Moviliță mă voi face eu, Ca să poți să-ncaleci după gâtul meu! Zice și se pleacă. Ștefan, fără muncă, Prin mijlocu-acesta pe fugar s-aruncă. — ,,Purice, sărace! De voi câștiga, În movilă-naltă eu te voi schimba. Omul este mare, nu prin al său nume, Naștere, avere, ci prin fapte bune; Faptele sunt ...
... Iacob Negruzzi - Lângă Marea Lângă Marea de Iacob Negruzzi Informații despre această ediție Pe o stâncă lângă mare Singur stau în depărtare De al meu amor Și ochirea mea cuprinde Oceanul ce se-ntinde Păn' departe-n nori. Ori și unde peste mare Pintre valuri îmi apare Chipul ...
Vasile Alecsandri - Ilenuța de la Piatră
... Vasile Alecsandri - Ilenuţa de la Piatră Ilenuțo de la Piatră Cu percica retezată, Ce-ai fermecat lumea toată, Vin' să te sărut o dată, Să mă farmeci și pe mine Ca să mă iubesc cu tine. De ți-e bărbatul urât, Ia țărnă de la mormânt Și-i presară-n așternut Să se scoale surd și mut. Și-i dă-n mână o vărguță Să se apere de
Cincinat Pavelescu - Simfonia ploii
... Cincinat Pavelescu - Simfonia ploii Simfonia ploii de Cincinat Pavelescu Dlui Take Ionescu E noapte de toamnă și plouă! Ce trist e când plouă în noapte, În plânsetul ploii nu-s șoapte De flori sărutate de rouă, Sunt lacrimi ascunse și mute Ce nasc și ce mor neștiute. În fiecare picătură Ce picură din ramuri, În fiecare picătură Ce-alunecă pe ... de jale și de ură, Sunt rugi, crâmpeie de blesteme, E o largă, surdă simfonie, E toată sumbra tragedie A sărăciei care geme Pe bănci, sub poduri, prin grădini Întunecând cu ochi haini Și glasuri amărâte Tăcerea plină de fiori A nopților posomorâte! Sub lustrul apei strada pare Un râu statornic, fără val, Și flacăra de felinare E ca o lamă de pumnal. Pe când visezi la pianu-ți, doamnă, Și-asculți al sobei dulce cânt, N-o să-nțelegi ce triste sânt, Când plouă, nopțile de
... vreascuri rupte dintr-un gard. Iar flacăra lor geme: Clipește-abia din când în când Cu stingerea-n bătaie, Lumini cu umbre-amestecând Prin colțuri de odaie. Cu tine două fete stau Și torc în rând cu tine; Sunt încă mici și tată n-au Și George nu mai vine. Un ... acum o fată, Tu taci ș-asculți povestea ei Și stai îngândurată. Și firul tău se rupe des, Căci gânduri te frământă. Spui șoapte fără de-nțeles, Și ochii tăi stau țântă. Scapi fusul jos; nimic nu zici Când fusul se desfiră... Te uiți la el și nu-l ridici, Și ... vezi? întreab-o fată. Nimic... Mi s-a părut așa! Și jalea te răpune, Și fiecare vorbă-a ta E plâns de-ngropăciune. Într-un târziu, neridicând De jos a ta privire: Eu simt că voi muri-n curând, Că nu-mi mai sunt în fire... Mai știu și eu la ... dus, și voi muri dorind Să-l văd o dată-n față. Așa vrea poate Dumnezeu, Așa mi-e datul sorții, Să n-am eu pe ...
Alecu Donici - Vulturul și albina
... Alecu Donici - Vulturul şi albina Vulturul și albina de Alecu Donici O, cât sunt de fericiți Cei de soarta lor slăviți! Căci ei și spre fapta mare Au a slavei îndemnare. Dar și cei ce ostenesc Întru binele obștesc, Neprivind la ... grădină, La revărsatul de zori, Bâzâind pe lângă flori. Și i-au zis: "O, ticăloasă, Albină nesățioasă! Tu petreci a ta viață Tot pe flori și pe verdeață, Migăind necontenit Nu știu pentru ce sfârșit. Dar nici însăți tu nu știi Care-i munca ta cea bună, Când ca tine mii de ... la un stup adună. Iar apoi, ce fericire Moștenesc eu de la fire! Cum aripile-mi întind Și mă desfătez zburând Către ceruri, către soare: De a mea putere mare, Păsările lumii toate Fug, s-ascund înspăimântate". — Fii tu în veci preaslăvit, Albina lui au rostit. Joe să ... te norocească Și anii să-ți înmulțească. Iar eu fiind rânduită, Obștiei să ostenesc, Mă cunosc prea fericită Când fagurii îi privesc, Lucrați de mii de albine; Și știu că și de la mine Un pic de
Ion Luca Caragiale - O carte rară
... Ion Luca Caragiale - O carte rară O carte rară de Ion Luca Caragiale Norocul ne-a făcut să dăm peste o carte rară, o carte pe care o căutam de atâta vreme și pe care pierdusem orice speranță de a o mai putea găsi. Iată coperta doritei cărticele pe care am primit-o cum se primește, după o îndelungată despărțire, un prietin bun pe când îl credeam de mult pierdut pentru totdeuna: MICUȚA TREI ZILE ȘI TREI NOPȚI DIN VIAȚA UNUI STUDENT de Bogdan Petriceico-Hajdeu 1864 Tipografia Cesar Boliac, strada Scaune nr. 40 București Și fiindcă avem, cum am spus, autorizația ilustrului ei autor, ne grăbim a ...
George Coșbuc - Povestea gâștelor
... George Coşbuc - Povestea gâştelor Povestea gâștelor de George Coșbuc Un gâscan cu pene lucii Cum trecea pe pod prin sat Și-ntr-o mân-avea papucii, Nu știu cum i s-a-ntâmplat Că papucii lui căzură, Ce păcat, o ... de tivitură Ce păcat! Gâștele-auzind cum zbiară: Aoleu! Papucii mei! Într-un suflet alergară Și-ntrebau mirate, ce-i? Am rămas, plângea gâscanul, Păgubaș de ... Ce mă fac acum, golanul, Fără ei! Haideți toți, și moși și babe Să-i cătăm pe râu acu! Repede-notând din labe Cârdul tot pe râu trecu. I-ai găsit? Eu, nu, surată, Ce mă-trebi așa și tu? Toate apoi strigau deodată: Bată-i pacostea să-i bată! Nici ... să umble și la vară Până ce le-or da de rost! Iar gâscanul merge, vine, Face cruci și ține post, Nu-i găsesc! Sărac de mine, Iar desculț e, vezi tu bine, Lucru prost! Gâștele de-atunci, în cale, Când văd apa undeva, Căutând pornesc agale Tot crezând că-i vor afla. Vin și rațe să le-ajute: Mac-mac-mac ... ne-aduci? Ai găsit papucii? Spune! Tu la fug-atunci s-apuci! Sî-sî-sî! Tot fac nebune Și te mușcă, doar le-ai spune
... Ion Luca Caragiale - Temelia Temelia de Ion Luca Caragiale Atâta muncă fără preget! Încet-încet, de-atâția ani, De jos, din temelia stâncii, casmaua smulge bolovani, Și macaraua suie-n muche, și dalta-n feluri îi cioplește, La rând ciocanul îi așează, frumos mistria ... rostuiește; Și — lucru vrednic de mirare din răsărit până-n apus! — Un grandios castel, d-asupra, spre nori se-nalță și tot crește: Pe cât jos se scobește stânca, pe-atât se-mpodobește sus... ...Mai trebuie frontonul splendid, alegoria triumfală, Și-i opera desăvârșită — e gat-a unui secol fală!... Un ultim ... greu pe scripet... Dar blocul ultim nu-i sus încă, Și, din afund, din măruntaie, răcnește stânca: „Nu mai potâ€� „Proptele iute! Merg de râpă! mă surp cu fala-vă cu tot!â€� Morala Ades, visând prea vesel, ai deșteptare tristă... „Să nu te rezemi, Doamne, decât pe ...
Ion Luca Caragiale - %E2%80%9EMoftul%E2%80%9D făcător de minuni
... Ion Luca Caragiale - %E2%80%9EMoftul%E2%80%9D făcător de minuni „Moftulâ€� făcător de minuni de Ion Luca Caragiale De la Paști de când a apărut Moftul român, Institutul nostru meteorologic a observat că, în afară de ploile ordinare, cari cad aproape în toate zilele săptămânii, cade regulat, în fiecare vineri de după amiază până noaptea și sâmbăta, o ploaie torențială, ceea ce face o foarte simțitoare pagubă atât agriculturii cât și spanacoculturii, adică vânzării gazetelor în ... a celor cari apar o dată pe săptămână, ca noi. Nu știm daca stimatul nostru amic d. Ștefan Hepites, directorul Institutului meteorologic, își dă seama pe calea științei de cauza „regularității periodicității" ebdomadare a acestui fenomen. Noi, însă, cei de la Moftul român, urmând calea credinței, am ajuns să descoperim acea cauză: ea nu este, ea nu poate fi atribuită decât norocului nostru. În adevăr ... vreme Moftul român, s-ar fi spart ursuzlâcul și nu era să cază țara în așa cumplită criză agricolă, economică și financiară. Iată puterea credinței, pe care nu o aveam atunci, dar pe