Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ��N��I
Rezultatele 2071 - 2080 din aproximativ 2873 pentru ��N��I.
... ochii închiși, se lasă dezmierdat. Căprioara îl linge, și limba ei subțire culcă ușor blana moale, mătăsoasă a iedului. Mama îl privește, și-n sufletul ei de fugarnică încolțește un simțământ stăruitor de milă pentru ființa fragedă căreia i-a dat viață, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care trebuia să se despartă chiar azi, căci ... la ele erau de străbătut locuri pline de primejdii. Căprioara își azvârle picioarele în fugă fulgerătoare, în salturi îndrăznețe, să încerce puterile iedului. Și iedul i se ține voinicește de urmă; doar la săriturile amețitoare se oprește câte o clipă, ca și cum ar mirosi genunea, apoi se avântă ca o ... colții fiarei, căprioara rămâne cu capul întors spre iedul ei. Și numai când acesta, înspăimântat, se topește în adâncul pădurii, căprioara simte durerea, iar ochii i
Ion Heliade Rădulescu - Corbul și vulpea
... Ion Heliade Rădulescu - Corbul şi vulpea Jupân corbul câștigase Din negoțul ce-apucase Un bun chilipir de caș, Și cu dânsu-n cioc se duse P-un copac, unde se puse Ca un om l-al său sălaș. Vulpea, ca o jupâneasă, O cam șterge de p ... o-ndreptă Sub copac, și-n sus cătă: "Jupâne corb, plecăciune! O, Doamne, ce frumusețe! Ce pasăre, ce minune, Ce drag de pene mărețe!... Dar n-are glas; ce păcat!" Corbul, îngâmfat în sine, Nicidecum nu-i veni bine Ca vulpea să-l socotească De mut sau să mi-l vorbească Că e prost l-al său cântat. Lungi gâtul, căscă ciocul ...
Jean de La Fontaine - Corbul și vulpea
... Jean de La Fontaine - Corbul şi vulpea Jupân corbul câștigase Din negoțul ce-apucase Un bun chilipir de caș, Și cu dânsu-n cioc se duse P-un copac, unde se puse Ca un om l-al său sălaș. Vulpea, ca o jupâneasă, O cam șterge de p ... o-ndreptă Sub copac, și-n sus cătă: "Jupâne corb, plecăciune! O, Doamne, ce frumusețe! Ce pasăre, ce minune, Ce drag de pene mărețe!... Dar n-are glas; ce păcat!" Corbul, îngâmfat în sine, Nicidecum nu-i veni bine Ca vulpea să-l socotească De mut sau să mi-l vorbească Că e prost l-al său cântat. Lungi gâtul, căscă ciocul ...
Ion Luca Caragiale - Liberalii și conservatorii
... răspund:Voim și noi să facem anumite schimbări, nu însă pe acele, pe care le cereți voi. Cine sunt însă acești tineri liberali ? - Costache Negrea, N. Bălcescu, Câmpineanu, Eliad Rădulescu, Tell, Bolintineanu, V. Alecsandri, A. Russo și alții, toți oameni, cari astăzi sunt, ori, dacă ar mai trăi, ar ... starea niciuneia din societățile organizate de pe fața pământului. Chiar la anul 1848 era o foarte mare deosebire între acești oameni și adevărații liberali, și N. Bălcescu încă atunci numea pe conliberalul său C. A. Rosetti, un trădător (vezi I. E. Rădulescu). Dacă nu ar fi fost însă acei liberali nobili, cari astăzi sunt ori ar fi conservatori, niciodată liberalii de astăzi nu ar fi ...
... Mihai Eminescu - Cărţile Cărțile de Mihai Eminescu Shakespeare! adesea te gândesc cu jale, Prieten blând al sufletului meu; Izvorul plin al cânturilor tale Îmi sare-n gând și le repet mereu. Atât de crud ești tu, ș-atât de moale, Furtună-i azi și linu-i glasul tău; Ca Dumnezeu te-arăți în mii de fețe Și-nveți un ev cum poate să te-nvețe. De-aș fi trăit când tu ... îmi pare. Și vezi, pe-acesta nu-l spun nimănuie. Nici el nu vrea să-l știe orișicare, Căci el vrea numai să-mi adoarmă-n
Ștefan Octavian Iosif - Un cântec
... Octavian Iosif Informații despre această ediție O, mamă, dulce mamă... EMINESCU Aud un cîntec. Vine de departe, Adus de vîntul serii, și mă cheamă... Nu-i plîns de fluier, nu-i suspin de-aramă, Nici glas de om... E dincolo de moarte... Sunt alte lumi de care nu-mi dau samă, Viază-n noi, trăiesc în altă parte ? Ah, nu-s iluzii, nu-s păreri deșarte ! E doina ta cea dulce, dulce mamă !... E vocea ta... Mă strigă ...
Ștefan Octavian Iosif - Un cîntec
... Octavian Iosif Informații despre această ediție O, mamă, dulce mamă... EMINESCU Aud un cîntec. Vine de departe, Adus de vîntul serii, și mă cheamă... Nu-i plîns de fluier, nu-i suspin de-aramă, Nici glas de om... E dincolo de moarte... Sunt alte lumi de care nu-mi dau samă, Viază-n noi, trăiesc în altă parte ? Ah, nu-s iluzii, nu-s păreri deșarte ! E doina ta cea dulce, dulce mamă !... E vocea ta... Mă strigă ...
Titu Maiorescu - Câteva aforisme
... În fața unui abis te înfiorezi. Tot așa în clipa în care simți deosebirea adâncă ce te desparte de celălalt. * Mijlocul e superior scopului și-i reglează valoarea. Prin urmare, fraza iezuiților trebuie întoarsă: mijlocul justifică scopul. * Păzește-te a doua zi după un succes. * Nu cere de la ... celor mici, dar niciodată dimpotrivă. * Treapta dintâi pe care ne înălțăm e un altar de jertfă. * Între un diamant și o grămadă de pietriș cui i-ar fi alegerea grea? Așa, între aprobarea unui om cuminte și aplauzele zgomotoase ale mulțimii. * Ce liberal e Beethoven în orchestrație! Tot instrumentul e întrebat ... Ai simțit imensitatea mării? Atunci e totuna, dacă marea este în liniște sau e mișcată de furtună, dacă strălucește sub răsăritul soarelui sau dacă deasupră-i ultima rază de lumină se luptă cu întunericul nopții. Și în sufletul de-aproapelui tău poate fi o imensitate, și îndată ce ai înțeles-o ... gerul cel mai greu zugrăvește pe fereastră flori de primăvară. * Tot ce e folositor poate fi și stricăcios; e numai chestie de măsură. Dealtminteri, dacă n-ar putea fi stricăcios, n ...
Alecu Donici - Înființarea fabulei
... l uite jos pe scară! Iată cum fu primit Adevărul dezgolit; El, oftând, se depărtară. Dar a lui dorință bună Un alt chip i-au arătat. Adevărul mai pe urmă Iar au mers la împărat, Însă nu gol, ci-n veșminte Împrumutate la minte Și, cu aer de respect, Au vorbit frumos, încet. Împăratul, în mirare, I-au dat toată ascultarea; L-au pătruns, l-au înțeles, Și îndată au ales Alți miniștri, altă curte, Au făcut prefaceri multe, Trebile au îndreptat ...
Naum Râmniceanu - Rugăciune (Râmniceanu)
... Râmniceanu - Rugăciune (Râmniceanu) Rugăciune de Naum Râmniceanu Informații despre această ediție Dumnezeule prea sfinte Cel de toate le privești ; Adu-ți de mine aminte, Nu-n veci să mă pedepsești. Vezi necazurile mele Că s-au foarte înmulțit, Dureri, scîrbe, nevoi grele, Cu totul m-au covîrșit. Vezi a mea ... Făr-a fi nimic oprit. Și-acum am ajuns în stare Mai de tot să mă sfîrșesc, Plîng, suspin fără-ncetare, Din zi-n zi mai rău slăbesc. Pînă cînd a ta mînie Să petrec tot în oftat ? Întoarce-ți a ta urgie Vezi că ... s-au răspîndit departe Prea ticăloși ai mei fii, Sate, și orașe sparte Au rămas goale, pustii. Întoarci-a ta milostivire Și-m[i] rădică acest nor, Ai mei fii, a ta zidire Vezi necazurile lor. Nu mai poci avea răbdare A-i vedea înstreinați, Arat-a ta îndurare, Ca să-i văd iar adunați. Pînă cînd să fiu scîrbită Și jalnică d-ai mei fii, Pînă cînd voi fi mînită, Suferind ticăloșii ? Nu eram cea răsfățată ...
Ienăchiță Văcărescu - Ce ai să-mi zici dă mândrie%3F
... ai să-mi zici dă mândrie%3F Ce ai să-mi zici dă mândrie? de Ienăchiță Văcărescu Ce ai să-mi zici dă mândrie? Eu n-aș fi mai vrut să fie. Căci să-npotrivește firii, Și legii, și omenirii. Om la om să să arate Ca cum nu-i e ca un frate, Tot cu rea dăosibire, Face pă la toți privire. Cu turbare ca o vită, Și natura n-e urâtă Aib-o cin' va vrea s-o aibă, Cu-nțelepții treabă n