Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru DE PE

 Rezultatele 2051 - 2060 din aproximativ 2473 pentru DE PE.

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Cauza pesimismului în literatură și viață

... stări sufletești pe care le numim pesimism. Așadar, căderea unei organizații rele și înlocuirea ei prin o alta mai bună au fost cauze producătoare și de optimism, și de pesimism. În amândouă cazurile, organizația socială produce fie așteptări mari, iluziuni — optimismul, fie deziluziuni — pesimismul. Așa am gândit eu și așa am scris ... nici o confuzie și pentru că chestiunea în sine e de o mare importanță, m-am decis să scriu acest articol. Aici voi explica mai pe larg și mai deslușit cauzele pesimismului în literatură și viață. Înainte de a trece la cercetarea cauzelor pesimismului, trebuie să ne înțelegem asupra cuvântului pesimism . După cum am arătat în articolul trecut, definițiunile date acestui ... cum ar fi dacă cineva, voind să caracterizeze organizația socială a Engliterei moderne spre pildă, ar căuta ceva comun tuturor organizațiilor sociale, începând de la comunele primitive ale brbarilor până la societatea burgheză modernă. Pe urmă, cu acest rest comun tuturor organizațiilor sociale ar dori să caracterizeze organizația modernă a Engliterei. În acest caz, ceea ce ar caracteriza ... lucru dorit, își explică însuși această neputință căutând lucrului oarecare caractere respingătoare și de ...

 

Vasile Alecsandri - Stelele

... Vasile Alecsandri - Stelele Stelele de Vasile Alecsandri Doină De la mine pân la tine Numai stele și lumine! Dar ce sunt acele stele? Sunt chiar lacrimile mele Ce din ochii-mi au zburat Și ... aninat Cum se-anină despre zori Roua limpede pe flori!... Vărsat-am multe din ele Pentru soarta țării mele! Multe pentru cei ce sânt Pribegiți de pe pământ! Multe lacrimi de jelire... Iar de

 

Vasile Alecsandri - Florea Șchiopan

... Vasile Alecsandri - Florea Şchiopan A pierit Florea Șchiopan De-o mână de ungurean, Dar pân-a nu fi pierit Unguri mulți el a stârpit. Cântați, păsărele,-n pom De jalea bietului om. Plânge-l, nevastă rămasă, C-ați ținut frumoasă casă, Plângeți-l și voi, opt boi, Căci umblă străini cu voi. Pe deasupra de oraș A zburat un porumbaș, Urmărit de alți doi, trei Ce tot plâng ca vai de ei, Că sunt căinici copilași, Copilași de

 

Gheorghe Asachi - Iepurile și broasca țăstoască

... Gheorghe Asachi - Iepurile şi broasca ţăstoască Iepurile și broasca țăstoască de Gheorghe Asachi Fabulă Cătră un scop de iute alergi, Nu agiungi, de-ncet nu mergi. Iepurile ș-o țăstoasă Ni dau prubă curioasă. Zis-au broasca cea târzie Iepurelui sprintinel, Că ea, pășind cătinel, Mult mai sigură ... ales de țântă un fag. Iepurile, care crede Că puterea-n călcăi șede, I-au zis: Ți-ai ieșit din minte, Soro, pas tu înainte! De-oi purcede la asalt Sunt la țântă într-un salt. Văzând țânta apropietă Și țăstoasa-ngreoietă, Iepurele, după un pas, Stă și rumigă-n popas ... gioc Că încet pășea din loc. Când din a lui fantazie Iepurele s-au trezit, Nenea broască cea târzie, Neabătută-n calea sa, Pe încet, dar tot urma, Ș-agiungând întăi la fag Prinde a ei rămășag. Apoi iepurelui zice: Tinerel ești, vinetice, Nu-i de-agiuns a fi ușor, Mintea-n cap stă, nu-n picior! Oare ce ai face, frate, De

 

Ion Luca Caragiale - Știri franceze chestiunea Dobrogei

... absolut sigur, totuși facem rezervele noastre în privința unor amănunte. De aminteri, corespondența aceasta are destulă importanță pentru a ocupa locul, ce credem de cuviință a-i da. Incidentul român cu Dobrogea, după această corespondență, datează de aproape cinci luni. Mai nainte chiar de a-și fi isprăvit Congresul din Berlin lucrările sale, reprezentantul rus la București, d. baron Stuart, a făcut demersuri pe lângă guvernul român pentru a-l hotărî să acorde Rusiei stabilirea unui drum militar prin Dobrogea, mergând dela noua graniță până la Tulcea ... răsboiului pentru trecerea oștirilor rusești prin România, adică convenția dela 4 Aprilie. Mai întâi, această contra-propunere a fost respinsă cu oarecare trufie de către cei din Petersburg, și lucrurile au rămas unde erau, adică găsindu-se Dobrogea de fapt în plină și întreagă stăpânire a Rusiei. În aceste condiții, guvernul prințului Carol s'a văzut silit să se adreseze ... acum în stăpânire de Români, întrebarea unei căi militare pentru comunicare cu Bulgaria se va ivi din nou. Guvernul român deci a însărcinat ...

 

Vasile Alecsandri - Bradul (Alecsandri)

... Vasile Alecsandri - Bradul (Alecsandri) Bradul de Vasile Alecsandri Sus pe culme bradul verde Sub zăpada albicioasă Pintre negură se perde Ca o fantasmă geroasă, Și privește cu-ntristare Cum se primblă prin răstoace Iarna pe ... stupii Și trimiți moartea cu vântul Și trimiți foamea cu lupii. În zădar a ta suflare Apa-n râuri o încheagă, Șterge urma pe cărare Și de mine țurțuri leagă. În zădar aduci cu tine Corbul negru și prădalnic, Și din codrii cu jivine Faci să iasă urlet jalnic. În zădar, urgie ...

 

Alexei Mateevici - Mântuirea

... Alexei Mateevici - Mântuirea Mântuirea de Alexei Mateevici Se risipise al binelui cuvânt Din mintea-nnegurată de păcat; Dar miluirea Ta ne-a mângâiat Cu așteptarea ceasului cel sfânt. Prin mila Ta cea sfântă dat ne-a fost ... tot crește luminând, -- Așa pătrunde-n minte și în gând Credința într-aceia cari Te știu. La strălucirea stelei din senin, Trezitu-s-au nădejdile pe rând, S-au luminat și inimă și gând, Cu Tine s-a-nfrățit tot sufletul strein. La-mpărăția dragostei de veci Adus-au toți Puternicului dar, Ștergând și urma lacrimii de-amar Și-nfierbântându-și gândurile reci. Altar frumos ți-ai ridicat în ei Punându-i jertfă inima din piept, Spre liniștirea sufletului drept Și spre ... ncet spre cer, Rugând iertarea vinii din trecut; Iar sufletul ce-odată-a fost vândut, S-a mântuit din jugul lui de fier. S-a mântuit... Ne-am mântuit și noi, Căci s-a zdrobit puterea celui rău, Și-n locul lui venit ...

 

Constantin Mille - Un răspuns (Mille)

... Constantin Mille - Un răspuns (Mille) Un răspuns de Constantin Mille Din volumul Caietul roșu Ați zis-o: dreptul vostru e legea grea a firii. Ați zis-o: e de față Malthus cu-ai lui adepți: În lupta pentru viață, la masa fericirii, N´au loc copii noștri; ați zis-o și-o ziceți. Ați ... domnie de sus și până jos, Progresul stă în luptă și una câte una Iluziile voastre cădea-vor sgomotos. Ați zis-o: trebuiește un piedestal de crime Cu lacrimi și cu sânge de veacuri cimentat, Ca cei aleși din fire să iasă din mulțime Spre-a duce omenirea spre țelul depărtat. Ați zis-o: visătorii de ... Cum soarle se mișcă pe veșnica-i cărare Pe-acelș drum va merge curentul omenesc. Ați zis-o; mâne însă a voastră cuvântare De-om lua-o n noi nebunii, de

 

Alexandru Vlahuță - Dorul (Vlahuță)

... Alexandru Vlahuţă - Dorul (Vlahuţă) Dorul de Alexandru Vlahuță Publicată în Convorbiri literare , an XIV, nr. 5, 1 august 1880 Îmi arde inima de dor Și plîng cumplitu-mi chin, Ah ! n-am aripi, aș vrea să zbor La dulcele tău sîn ! Căci simt că mor în ăst pustiu ... ori noaptea-n tăcere, Pătruns de chinuri grele, Mă uit în sus, cer mîngîiere La lună și la stele; Dar ele tac și zbor ușor Pe cîmpul azuriu; Iar eu suspin și plîng de

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la pogrebaniia omului prestăvit

... Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la pogrebaniia omului prestăvit Cuvânt de învățătură la pogrebaniia omului prestăvit de Antim Ivireanul Mult pătimașul acela și îngăduitoriul Iov, piatra răbdării, după luptele cĂ©le mari ce i-au făcut vicleanul diavol și l-au golit ... toată slava și de toate soțiile lui și au rămas numai cu muiarea, afară din casa lui, șăzând într-un gunoiu, cu multă ticăloșie, plin de bube și de viermi, iar încăș la acĂ©stia toate, pentru ca să rușinĂ©ze pre vicleanul diavol și să-l biruiască cu bărbățiia sufletului lui și cu ... Moartea tae și strică ca o sĂ©cere, iar tatăl naște. Dară cum poate nașterea și stricăciunea să se unească, fiind amândoao împotrivă? Poate că de ispitele cĂ©le multe ce i s-au întâmplat și de pagubele cĂ©le multe ce l-au ajuns îș va fi pierdut mintea, de zice că moartea îi iaste tată, sau de multele dureri poate că nu va fi știind ce grăiaște? Ba, iubiții miei, ba! Nu ș-au pierdut mintea și știe ce grăiaște. Ci numai ... de

 

Gheorghe Asachi - Țigara

... Gheorghe Asachi - Ţigara Țigara de Gheorghe Asachi O, străină buruiană, Preste mări de la Apus, Nu un om, ci o satană În Moldova te-au adus, Ca la luxul cel nebun Să adaogi încă un! Nu-i de ... nchină Cel ce-odată te-au gustat, Cărui aburi învenină Aerul cel mai curat, În grădină și-n salon Tu dai lege și bun ton. De prisos a ști vro limbă, La vizite și la bal, Astăzi vorba se preschimbă Prin a fumului canal; Cel ce suflă ... a lor buză delicată Ca jambonu-i afumată. A țigarei aspra lege Au supus la greu tribut, Fără vârsta a alege, Pe sărac, pe

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>