Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DE��I
Rezultatele 2001 - 2010 din aproximativ 2247 pentru DE��I.
Dimitrie Bolintineanu - Coroba
... Dimitrie Bolintineanu - Coroba Coroba de Dimitrie Bolintineanu Într-a nopții pace ei sărbătoresc Până când în aer stelele albesc. Dar atunci în sala cea de sărbătoare Coperit de rane un ostaș apare — ,,Hanul cu tătarii vin p-acest pământ Și îl schimbă-n doliu și în trist mormânt!" Astfel zice bravul și ... Domnul îl sarută și cu bunătate Zice: — ,,Mergi d-alină nobilul tău chin P-al meu pat molatic în repaos lin!" Danțul urmă cursu-i: muzicile sună. Ștefănică-vodă dănțuie c-o jună. — ,,Dulce copiliță! Ștefan îi zicea, Vrei să-ți dau coroana și cu viața mea?" — ,,De ...
Elisabeta de Wied - Vasile Alecsandri
... Doina haiducească 2 Doina haiducească 3 Doina haiducească 4 Haidulul rănit Voinicii Bucovii Vrăbiuța Florea Șchiopan Lelea vitează Hore Ileana Tița Moș bătrân Frunză verde de alună Frunză verde de piperi Frunză verde de căpșune Ungureanul Puișorul Rândunica Ilenuța de la Piatră Hora țigănească Barbu Baba și fata Lelițele Baba și moșneagul Fugi încolo Floarea din pârleaz Busuiocul Ian sui, leleo... Femeia temută Sultana Lelița ... bătută Răzbunarea nevestei Decât ruda și vecinul Dorule, odorule Este bine, nu e bine Aolică, dodo, fa Zis-a badea Arză-l focul de bărbat Lelețico, draga mea Însura-m-aș Pe sub poale de pădure Fa leliță rotiliță Pentru mândra care-mi place Trecui valea Bade Trandafir Măi bădiță, păr sucit Poruncitu-mi-a mândra Trandafir cu ... galbenă Răvaș, puică.. Proză Biografii Nicolae Bălcescu în Moldova Constantin Negruzzi Prosper MĂ©rimĂ©e Călătorii și studii Istoria unui galben Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența Iașii în 1844 Un salon din Iași Românii și poezia lor O primblare la munți Borsec Balta-albă Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar Tovarășul meu de drum Malposta Tuluza, Nima, Marsilia Pe mare Muntele de foc Cel întâi pas în lume Tanger și Maroc ...
Alexandru Vlahuță - La vatra rece
... Alexandru Vlahuţă - La vatra rece La vatra rece de Alexandru Vlahuță I Oblonitu-mi-a fereasta Gerul, cu-a lui flori de gheață, Și, în toată casa asta, Eu sunt singura viață. Dac-ar fi un foc în sobă, Mi-ar părea că suntem doi, Aș mai ... plânsul, Eu cenușă el scântei, Câte nu mi-ar spune dânsul Dun poveștile cu zmei! Anevoie vremea trece Când urâtul greu te-apasă. Ce ursuză-i vatra rece! Parc-aș sta c-un mort în casă. II Se aude-n horn nebunul Viscol, aprig vâjiind, Și din strășini, câte unul, Cum ... Sună-n crengile lovite Uscat zgomot ca de oase, Și vârtejuri, repezite, Bat în ușă mânioase. Se arată-n neguri luna, Albe stelele sclipind; Și de ger s-aud întruna În pod corzile trosnind. Mi-ar prii, pe-o așa iarnă, O-mpietrită amorțire Îndelung să mi s-aștearnă Peste cuget ...
Anton Pann - Feciorul moștenitor
... Anton Pann - Feciorul moştenitor Feciorul moștenitor de Anton Pann Unul avînd opt feciori, Tot mari, ajunși negustori, În pat bolnav cum ședea Și sufletul vrea să-și dea, Fără să lase înscris ... las. Dar n-a numit, la Coman, Vîlcan, La Stan, la Bran, or la Nan. După ce dar l-a-ngropat, De ceartă s-a apucat, Vrînd fiecare fecior Să fie moștenitor; Trăgea tot în partea sa Ș-altor nimic nu lăsa. Daca văd că ... Ci-a zis: Tot al meu rămas La unul din voi îl las." Judecata a răspuns: -Aici e sicret ascuns, Ci mergeți de odihniți Și dimineață veniți Toți cu cîte un ciomag (Să vază cui a fost drag). Deci a doua zi viind Și ... cu Poci să bat pe tatăl meu? Nu dau în el d-aș ști chiar Că-nu iau nimic măcar. Județul strigă atunci: -Ajunge nu-i mai dați munci. Îată, mortul a vorbit Ș-a spus cin' l-a fost iubit, Acest dar al său ... fecior Va fi si moștenitor. Această lucrare se află în domeniul public în întreaga lume, deoarece autorul a decedat acum cel puțin 100
Grigore Alexandrescu - O profesiune de credință
... Grigore Alexandrescu - O profesiune de credinţă O profesiune de credință de Grigore Alexandrescu Domnilor alegători, mă rog să fiu ascultat, Și după ce m-ăți citi mă rog să fiu deputat. Căci am cuvinte să crez ... statul, cumparînd-mi moșioare, Iar guvernul, ce văzuse vrednicia și talentul, Îmi da ranguri pe tot anul, siluind Regulamentul, Pe cînd mulți păcătoși alții, lipsiți de capacitate, Servind țării din pruncie stau cu buzele umflate. Apoi cînd streine armii țara noastră ocupară, De la cine înlesnire întru toate ele-aflară? Cine pentru zece care a făcut ades cinci sute, Numai ca să nu se-ntîmple s ... Căci mărindu-se pămîntul, lefile poate vor crește; Însă prinț strein nu-mi place, căci nu știe românește; Și cînd slujbe îi vom cere el de loc n-o să privească De sîntem boieri sau ținem de vro casă boierească, Ci d-avem talent, virtute, merite sau probitate, Calități din altă lume, foarte grele și ciudate; Pentru cea mai mică vină, ce ... constituții e supus la socoteală, Daca adunări sau cameri pot vorbi făr-a se teme, Astea n-o să ne aducă decît pierdere ...
Alexandru Macedonski - Rondelul apei din ograda japonezului
... Alexandru Macedonski - Rondelul apei din ograda japonezului Rondelul apei din ograda japonezului de Alexandru Macedonski Apei lui de prin ogradă, Prea domol curgând la vale, Bolovani, dintr-o grămadă, Japonezu-i pune-n cale. Spumegată, vrea să vadă, Împrejurul casei sale, Apa lui, ce prin ogradă Prea domol o ia la vale. Și schimbând-o-ntr ...
Alexandru Vlahuță - Din depărtare (Alexandru Vlahuță)
... Alexandru Vlahuţă - Din depărtare (Alexandru Vlahuţă) Din depărtare de Alexandru Vlahuță Informații despre această ediție M-am regăsit. Ce dor mi-era de mine - Copilul visător de altă dată! Mă simt plutind — privirea mea 'nsetată Se pierde 'n orizonturi largi, senine. De-acum, ispititori în van mai cată Viclenii ochi... îi știu atît de bine! O, nu mai tremur cînd mă uit la tine, Și azi te iert, căci rana-i vindecată. Iar visul tău — ca pînza Penelopii — Se țese ziua, noaptea se distramă... Noian de
Alexandru Vlahuță - Sonet (M-am regăsit. Ce dor mi-era de mine)
... Alexandru Vlahuţă - Sonet (M-am regăsit. Ce dor mi-era de mine) Sonet de Alexandru Vlahuță M-am regăsit. Ce dor mi-era de mine, Copilul visător de altădată! Mă simt plutind privirea mea-nsetată Se pierde-n orizonturi largi, senine. De-acum, ispititori, în van mai cată Viclenii ochi... îi știu atât de bine! O, nu mai tremur când mă uit la tine, Și azi te iert, căci rana-i vindecată. Iar visul tău ca pânza Penelopii Se țese ziua, noaptea se distramă... Noian de
Cincinat Pavelescu - Madrigale (Pavelescu)
... Cincinat Pavelescu - Madrigale (Pavelescu) Madrigale de Cincinat Pavelescu pe o fotografie a mea trimisă unor prieteni Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Dacă suferința intimă sculptează Chipul meu ce n-are zâmbetul vioi, E că gelozia poate mă-ntristează Că nu sunt în locul copiei, cu voi ... s doar stele căzătoare, Sunt poate lacrimile mele Ce plâng o dragoste ce moare. III Sub paleta toamnei sângera grădina Împletindu-ți visul cu păreri de rău; Tu făceai buchete și furai lumina Razelor de soare prinse-n părul tău. IV Precum din foc rămâne scrum, Ce-a strălucit o să apună, Azi din iubirea mea nebună Fac ...
... Alexandru Vlahuţă - Păcatul Păcatul de Alexandru Vlahuță Păcătuit-a omul în vremuri fericite, Când nu-i lipsea nimica, nici hrană, nici odihnă, Când n-avea a se teme de zile amărâte, Când roabă-i era lumea și el domnea în tihnă. Pământul, încă proaspăt, pătatu-s-a de sânge Când lumea era largă și oamenii puțini, Când nimenea, sub soare, n-avea de ce se plânge, Când cerul n-avea trăsnet și nici pământul spini. Și vreți ca astăzi omul să nu păcătuiască? Când grijile-l apasă, nevoile ... poftele-l robesc! Și vreți să n-avem Caini, când e nepotrivire, Și ură și cruzime în neamul omenesc, Când neagra dușmănie și lacoma râvnire De-a pururea-ncuibate în inimi clocotesc! Nu, nu; din nopți pierdute în vremuri depărtate Blăstemul stă pe oameni, în veci vor suferi, Și ...
Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia
... iertare, reamintindu-i cititorului proverbul românului: „Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba“ și acum mă reîntorc la ceea ce am început. Patruzeci de kilometri de la Chișinău înspre sud, începe partea Basarabiei numită Bugeac, cuvânt tătăresc ce vrea să zică „colț de pământ“. Dar acel colț are o suprafață mai mare decât cel mai însemnat principat al Germaniei, cuprinzând la 150 kilometri pătrați de șesuri imense, care pe la anul 1860 erau locuite de abia vreo zece colonii de bulgari și nemți și vreo câteva sate de moldoveni. Topografia Bugeacului nu-i pitorească; el n-are munți, lacuri și păduri, el se compune din șesuri, curmate în mari intervaluri de râulețe. Pe la anul 1840, Bugeacul se putea numi un adevărat Eldorado4 al vânătorilor, cuprinzând mii de păsări, ce se-nmulțeau prin abundentele ierburi ale acestor șesuri ce se întind până la Dunăre cu ramificațiunea apelor ei, care alcătuiesc un labirint de ... în poloboace, și după ce se murau în salamură, scoteau costrășii și crapii cei Porc sălbatic solitar. mai mari din poloboace, spre a-i usca la soare. Acest product e o marfă foarte profitabilă, ce se vinde cu mii și mii de kilograme în toată Basarabia și în guvernămintele învecinate, poporului rusÂtic, mai ales însă taberei ...