Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PĂTRUNDE PRIN
Rezultatele 201 - 210 din aproximativ 306 pentru PĂTRUNDE PRIN.
Ion Luca Caragiale - Politică și cultură
... mult la dezvoltarea statului, adică la întărirea și prosperarea puterii publice — aptitudinea politică. Cucerirea bunurilor naturale, perfecționarea păstrării și prefacerii acestora, înmulțirea schimbului lor prin cultivarea științelor și artelor utile; apoi expresiunea monumentală a gândirilor, concepțiunilor și simțirilor intime și sociale prin cultivarea literelor, artelor frumoase și filozofiei — cu un cuvânt, tot ce constituie patrimoniul civilizației, ridicat la cea mai înaltă treaptă și ajutat totodată de ... formidabilă si mai durabilă împărăție din câte au stătut și poate vor mai sta vreodată pe pământ. * Noi, ceștia chemați grabnic la viața de stat prin instaurarea principiului naționalităților, ne găsim astăzi, și firește trebuie să fim mândri de aceasta, cam în situația lui Alexandru Machedon - am zis cam, fiindcă este ... care-și schimbă fizionomia în fiece zi, care n-are nici o nevoie mai presus de cele individuale, care nu poate avea o tradiție, și, prin urmare, în nici o împrejurare unitate de gândire și de simțire, este departe de a fi ceea ce se înțelege prin cuvintele „societate așezată". Lumea aceasta se aseamănă cu un vast bâlci, în care totul e improvizat, totul trecător, nimic înființat de-a binelea ...
Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov
... și manufacturile cele mai alese ale Europei. Aici aflăm cea mai pestriță adunare de popoare, cu diferite idiomuri: cinciÂsprezece limbi vorbite pretutindene: pe străzi, prin localurile publice și pe piețele comerciale. Petrecerile cele mai variate au aici loc, și tot ce în Europa, relativ la arte, apare înalt și per ... la 10 ore, când furtuna și visÂcolul turbau mai grozav, pe una din străzile insulei Vasilievsk, o femeie îmbodolită într-o blană rufoasă șovăia prin omăt abia ținându-se pe picioare sub apăsarea viscolului. Un moment ea se opri pentru a răsufla și a orienta la ... ruina megieșă, poate că voi găsi vreun capăt de lemn tăciunit. — Dumnezeule! strigă bătrâna sărind de pe scaun, ce ți-a trecut prin minte? E o nebunie să te gândești numai la aceasta, dar încă s-o faci? Cum se poate ca pe un viscol ca acesta, și ... ceafa de spetele scaunului își aținti ochii în tavan pierzându-se în felurite gânduri, căci ea era de un caracter foarte ciudat. Părea că natura prin greșeală o făcu femeie în loc de bărbat, pentru că toate apuÂcăturile ei erau îndrăznețe și de o energie nespusă. Ea semăna cu viteazul ...
George Coșbuc - Dragoste învrăjbită
... place Lina! Ea-l iubește, biata, cum iubești lumina Ochilor, și toate-toate i le-a dat Și-acum el o poartă gurilor prin sat, O-nglotește-n vorbe ca pe-o vinovată Tuturor le spune, că Simina-i fată Mai așa și-altminteri, toți știu de la el ... gură să-și înghită plânsul. III A venit Joiana. Fata și-a luat Donița, să mulgă. Era bine seară. Cald bătea prin frunze vânt de primăvară. Fratele Siminei, Nicu, tremurând, Sta-n cămașa-i lungă de copil, ținând Lumânarea-n preajma doniței. Deodată El clătește ceara și ... poate niciodată N-a mai fost ca astăzi neastâmpărată Și-a-ncetat Simina, ca s-a ostenit. Când era prin tindă, ea și-a amintit C-a lăsat aprinsă albă lumânare. D-apoi ce? Atâta pagubă mai mare! Și-i sări ... și aduse mâna Până peste-obrajii rumeni și învolți, Iar cu mâna dreaptă, apucând de colț Mâneca ei stângă, își ștergea plânsoarea. Se pornise vântul prin cireș, și floarea A-nceput să ningă șișăind domol, Și cădea pe pieptul și pe brațul gol Al Siminii, stându-i albă-n ...
Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului
... Dumnezăule sfinte ! Înapoi apuc cu fuga, strig, răcnesc ; cine-mi răspunde ? Compania ajunsese acum cine știe unde ! Astfel alergînd eu singur, pe-un drum, ce prin munți se-ntinde, Iată că perdeaua nopții orizontul tot cuprinde. Fiind și groaza aceasta decît cea dintîi mai mare, Încep să-mi blăstăm părerea, ce ... fără mijloc de scăpare !â€� Acestea zicînd, un zgomot simt că-nainte-mi s-aude ; Stau deci pe loc plin de groază, cu care noaptea pătrunde ; Mă-mbărbătez pe-ntuneric, pe drum țintesc ochii bine, Dar ce văd ? Ah ! ceva negru, care pășește spre mine! Adio ! de acum lume ! Adio ! lună ... jos și-ncepe singur toți caii să mîie Cu astfel de iscusință, cu astfel de vitejie, Chiar ca Ahil, care colbul îl amestecă cu norii Prin goana cea fioroasă ce-ngrozise privitorii, Cînd alunga-n fuga mare caii spumați de-nfocare În tîrîirea lui Ector la a Troii dărîmare ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Dl Panu asupra criticii și literaturii
... articol, dl Maiorescu avea perfectă dreptate. Dl Maiorescu argumentează cam în modul următor: la începutul dezvoltării literare a unui popor, critica e necesară; prin aprecierile ei estetice, pe de o parte ea călăuzește pașii copilărești ai literaților, iar pe de altă parte dă o direcție mai sănătoasă gustului literar ... operă de artă în legătură cu artistul care a produs-o, o studiază ca un product al unei anumite organizații psihologice — și prin aceasta e un studiu de psihologie literară. Pe de altă parte critica studiază o operă literară sau un curent literar în legătură cu epoca, cu ... Aici mă interesează mai mult partea estetică a operei critice. Din punctul acesta de vedere, critica redă, reînviază o anumită operă de artă prin altă operă de artă. Dacă arta e natura văzută prin prisma artistului (o definiție nici mai bună, nici mai rea decât alta), atunci critica e arta văzută prin prisma criticului. Cu toții putem vedea un peisaj frumos, care să ne producă mare plăcere; dar numai artistul vede așa de clar, așa de reliefate ... o pricepe așa de profund în înseși izvoarele ei, încât pe de o parte ne explică aceste izvoare (poetul, societatea), iar pe de altă parte, prin
... plocon . Așa, locuiturii de la țară au obicei a merge la stăpânii moșiilor cu colaci la zile mari, însă acei colaci sunt reprezentați prin ouă, pui de găini, faguri de miere, poame și miei. În ajunul Sf. Vasile, copiii și flăcăii pleacă pe la casele oamenilor ca să facă ... fugi spre lunca mare. Iar morarul, meșter bun, Alerga ca un nebun Și striga, mereu striga. "Na, morișca, na, na, na", Moara tot hodorogea Și prin apă tot fugea. Mânați, măi, hăi, hăi! Iar lelea morăriță, bună meșteriță, suflecând mâneci și catrință, Luă un cojoc mițos Și mi-l îmbrăcă pe ...
Constantin Stamati-Ciurea - Luxul
... toată puterea. În privința fiziologică poligamia nu este atât de productivă ca monogamia, și francezii mai că covârșesc poligamia privileÂgiată a Asiei prin poligamia ascunsă în localuri tăinuite până și în ospiciile privilegiate, în care mulțime de femei în floarea vârstei sunt expuse la mezat, și de unde ... până la revoluțiuni cu râuri de sânge frățesc, unde părinți la baricade ucid pe copii și copiii pe părinți; pentru că omul, măcar că trece prin toate fazele filozofiei, rămâne la fond tot om, adică animal ce poartă în sufletul său de la zidirea lumii și a mamiferelor instinctul ... se oprea fiecărei roÂmane să poarte juvaieruri mai mult decât jumătate unță de aur, și li se da voie a se plimba prin capitală numai în depărtare de un kilometru. Se înțelege că damele Romei alcătuiră un complot misterios spre a răsturna un așa regulament barbar ... Ușile se deschideau spre portici cu coloane de porfir, cu havuzuri ce aruncau apele în rezervoare de marmură albă, vânătă și roșie, apoi apele trecând prin canaluri se scurgeau în gropi adânci pardosite, în care erau puși la îngrășat țipari și alți pești carnivori ce-i hrăneau nu o dată cu ...
Ion Luca Caragiale - Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX
... vertiginos mod de vreo două decenii încoace, fără îndoială că artele și literatura frumoasă țin locul întâi. Comerțul nostru a avut să treacă prin multe crize, ca și agricultura și industriile ei derivate; armata, deși în continuu progres, tot lasă încă de dorit în privința moravurilor disciplinare; școala merge ... o mișcare artistică extraordinar de activă. La ce se datorește acest îmbucurător fenomen social? Desigur talentelor noastre, gustului societății și națiunii noastre, susținut și dezvoltat prin o cultură sistematică. Plugarul, după ce și-a cules recolta datorită binecuvântatei țarine și sudorilor lui, stă să facă socoteală, să-și cântărească ... bizantină, acel exemplar unic de o puritate de stil impecabilă, care înlocuiește maiestatea greoaie a catedralei gotice de sub cerul plumburiu al Nordului prin o grație particulară a operilor ivite, Ă©closes, sub cerul totdeauna limpede, cald și albastru ca peruzeaua din inelul unui strălucit Harun-al ... urmăm metoda savantului nostru critic istoric d. Gion — așa de tânăr și deja indicat a lua în Academia Română locul rămas vacant prin demisiunea irevocabilă a multregretatului Odobescu. Care va să zică, ne-am înțeles: materialul este al națiunii, metoda este a lui Gion ...
Titu Maiorescu - Poeți și critici
... Titu Maiorescu - Poeţi şi critici Poeți și critici de Titu Maiorescu 1886 Sunt de-abia 14 ani (acum sunt 36), de când prin câteva articole sub numele Direcția nouă în poezie și proză ne-am încercat să arătăm ce trebuie să se ceară de la o mișcare sănătoasă ... am auzit că într-o conferință ținută la Ateneu la 27 februarie 1886, d. Vlahuță a înălțat poeziile lui Eminescu între altele și prin coborârea unei poezii a lui Alecsandri. Dacă dd. Delavrancea și Vlahuță ar fi oameni de a treia mână, nu am pierde ... barbare" ale lui Shakespeare va sta totdeauna pe gânduri când va mai vedea poeții apucându-se de meseria criticei și nu se va găsi liniștit prin dramele criticului Lessing. Și, în adevăr, între natura poetului și natura criticului este o incompatibilitate radicală. Poetul este mai întâi de toate o individualitate. De ... această manifestare reproduce caracterul personal fără de care nu poate exista un adevărat poet. Din multe părți ale lumii primește poetul razele de lumină, dar prin mintea lui ele nu trec pentru a fi stinse sau pentru a ieși cum au intrat, ci se răsfrâng în prisma ...
Constantin Negruzzi - Oscar D'Alva
... ai tăi stăpâni? Pentru ce mușchiu învălește al tău zid în dărâmare? Boltele nu mai răsună de a cornului strigare, Numai crivățul vuiește prin curtea plină de spini; Și când vântul suflă tare zidurile zguduind, Se aude un sunet groznic prin galerii vâjiind. Asta e suflarea furtunei izbind scutul lui Oscar; Însă peana lui cea neagră nu se vede fâlfâind P-aceste locuri acuma, și nici ... Nu cred să fi având vro treabă!“ Fratele răspunde: „Nu știu, în răd nu l-am întâlnit; Poate gonind vre o capră prin păduri a rătăcit, Poate ale mărei ape barca lui vor fi oprit, Poate a uitat că se-nsoară și aici e ... pre Oscar neâncetat, Vântul murmur-al lui nume pân ce stelele lucesc, Pân ce noaptea își întinde al său văl întunecat. Chiotele și strigarea și prin tunece urmează, Dar nimica nu răspunde decât echo liniștit, Aurora se ivește și răsare a zilei rază, Zadarnică este truda; Oscar tot nu ... p-a ei față îngerească, S-aude cântarea nuntei și strigări veselitoare, Iar echo rezice glasul coarnelor răsunătoare. Vasalii gătiți de nuntă s-adună ...
George Gordon Byron - Oscar D'Alva
... ai tăi stăpâni? Pentru ce mușchiu învălește al tău zid în dărâmare? Boltele nu mai răsună de a cornului strigare, Numai crivățul vuiește prin curtea plină de spini; Și când vântul suflă tare zidurile zguduind, Se aude un sunet groznic prin galerii vâjiind. Asta e suflarea furtunei izbind scutul lui Oscar; Însă peana lui cea neagră nu se vede fâlfâind P-aceste locuri acuma, și nici ... Nu cred să fi având vro treabă!“ Fratele răspunde: „Nu știu, în răd nu l-am întâlnit; Poate gonind vre o capră prin păduri a rătăcit, Poate ale mărei ape barca lui vor fi oprit, Poate a uitat că se-nsoară și aici e ... pre Oscar neâncetat, Vântul murmur-al lui nume pân ce stelele lucesc, Pân ce noaptea își întinde al său văl întunecat. Chiotele și strigarea și prin tunece urmează, Dar nimica nu răspunde decât echo liniștit, Aurora se ivește și răsare a zilei rază, Zadarnică este truda; Oscar tot nu ... p-a ei față îngerească, S-aude cântarea nuntei și strigări veselitoare, Iar echo rezice glasul coarnelor răsunătoare. Vasalii gătiți de nuntă s-adună ...