Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CHIP
Rezultatele 201 - 210 din aproximativ 781 pentru CHIP.
Alphonse de Lamartine - Seara (Lamartine)
Alphonse de Lamartine - Seara (Lamartine) Seara de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1830 Seara aduce lina tăcere; Pe pustii stânce eu așezat Iau după urmă al nopții car Ce-n aburosul senin pășește. Venus se nalță pe orizon, Și la picioare-mi steaua-amoroasă Cu-a sa lumină misterioasă Argintuiește verdele șes. Prin deasa frunză acestor arburi Auz zefirul încet șoptind Lângă morminte ast sunet simt Parcă ar trece zburând o umbră. Dar totodată scapă din cer Senină rază din steaua nopții, Și pe tăcuta-mi frunte-ndreptată Lin se revarsă peste-ai mei ochi. Dulce lucire d-un glob de flăcări! Rază mult dragă! ce mă voiești? Vii oare-n sânu-mi cel obosit S-aduci lumina într-al meu suflet? Sfințita taină acestor lumi Te cobori oare ca să-mi descoperi, Taină ascunsă l-această sferă În care ziua te-așteaptă mult? O-nțelepciune neînțeleasă Te îndreptează la ticăloși? Ce! vii tu noaptea a-i lumina Ca dulcea rază unei nădejde? Vremea ce vine ai ca să spui Inimii triste ce-n veci te cheamă? Rază mult sfântă, ești aurora Acelei zile ce n-are-apus? Inima-mi toată se- ...
Alphonse de Lamartine - Suvenirul
Alphonse de Lamartine - Suvenirul Suvenirul de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1829 Ziua se duce ș-altele vin, Și fără urmă se strecor toate; Dar să te stingă nimic nu poate Dintr-al meu suflet de tine plin. Anii mei repezi, viața-mi trăită Le văz grămadă în urmă-mi stând, Precum stejaru-și vede căzând În preajma-și frunza cea veștezită. Fruntea-mi de vreme toat-a albit, Sângele-mi rece abia prin vine Curge, ca unda ce-n loc o ține Sufletul iernii cel amorțit. Dar chipu-ți tânăr, tot într-o stare, În veci tot tânăr îl voi privi, În veci în sânu-mi n-o-mbătrâni: El, ca un suflet, vârstă nu are. Nu, tu din ochii-mi nu ai lipsit; Și când privirea-mi cea neclintită De tine-aicea fu părăsită, Dodată-n ceruri eu te-am zărit. Acolo-ntocmai ș-acum frumoasă Te văz ca-n ziua ce mă lăsași Și la cerescu-ți locaș zburași Cu aurora cea răcoroasă. Dar, frumusețea-ți, chipu-ngeresc Și-n ceruri încă tot te urmară: Din viață ochii-ți ce încetară De nemurire raze lucesc! Zefirul dulce cu-a ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură în 26 a lunii lui octomvrie, asupra cutremurului și a marelui
... într-o potrivă și a-i cinsti tot întocma și a le împărți avĂ©ria și bunătățile lui, tot într-un chip, nedând unuia mai mult și altuia mai puțin, sau să iubească pre cel dintâi mai vârtos decât pre cel de pre urmă, fără numai când ... Și iată, cutremur mare să făcu în mare. Pentru cutremur spun filozofii elinilor cum să se fie făcut din amestecarea stihiilor, zicând unii într-un chip, alții într-alt chip, fieștecarele după putĂ©ria sa, scoțând însă de la mijloc pre Dumnezeu, carele iaste pricina cea dintâi. Ci noi, acum, de această dată, vom lăsa ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la pogrebaniia omului prestăvit
... și vine la lumina cunoștinții de Dumnezeu, strălucindu-se și luminându-se din lumina cea cu trei străluciri a sfintei troițe, într-acestaș chip și la nașterea cea dea treia, carea iaste mântuitoare, să naște sufletul omului și iase dintru întunĂ©recul și tina trupului, ca dintr-o pușcărie ...
Antim Ivireanul - Duminecă la fevruarie 3 zile, răspunsul ce am dat a doa oar
... fi în urma mea va fi pre lĂ©ge și nu fărădelĂ©ge, pentru căci atunci mă voiu lăsa de voia mea. Iar într-alt chip, veri cu ce mijloc voiu eși, nu va fi nici să va putea numi, cel de pe urma mea, pre lege; că de să va ...
Antim Ivireanul - Pentru rânduiala preoției
Antim Ivireanul - Pentru rânduiala preoţiei Pentru rânduiala preoției de Antim Ivireanul Preoțiia iaste rânduială dumnezeiască a tainei cei simțitoare, având putĂ©re duhovnicească pentru mântuiria și ajutoriul oamenilor, rânduită de mântuitoriul nostru Hristos. Și iaste materia ei cel ce să hirotonĂ©ște, iar chipul sunt cuvintele ce zice arhiereul: Darul cel dumnezeesc carele totdeauna cĂ©le neputincioase le tămăduiaște i proci, cu punerea mâinei / pre capul celui ce să hirotonĂ©ște. Și sfârșitul iaste ca să tiposească în sufletul celui hirotonit stăpânire și putĂ©re dumnezeiască, pentru ca să poată să săvârșească tainele. Și taina preoției numai arhiereul o
Antim Ivireanul - Pentru taina ispovedaniei sau a pocăinței
Antim Ivireanul - Pentru taina ispovedaniei sau a pocăinţei Pentru taina ispovedaniei sau a pocăinței de Antim Ivireanul Pocăința iaste întoarcerea de bună voe din răotăți spre bunătăți și de la diiavolul întoarcere spre Dumnezeu prin osârdie și prin osteneală. Și iaste materia pocăinței mărturisirea gurii și sfărâmarea inimii și facerea canonului. Iar chipul pocăinței / iaste putĂ©rea ce au dat mântuitoriul nostru numai sfinților lui ucenici și apostolilor, după cum zice la Mathei, în 8 capete: Câte veți lega pre pământ i proci (pentru aceasta vom arăta mai pre larg la învățătura ispovedaniei). Iară sfârșitul iaste să să curățească omul de păcat și să câștige iarăși darul lui
Antim Ivireanul - Pentru taina maslului
Antim Ivireanul - Pentru taina maslului Pentru taina maslului de Antim Ivireanul Maslul iaste o ungere care să face cu untdelemn curat pentru cei bolnavi și are putĂ©re prin blagoslovenia preotului să dea sănătate sufletească și trupească celora ce să întorc de la păcate, după cum zice sfântul Iacov la 5 capete, la adevărata lui Poslanie: De bolĂ©ște cineva întru voi, chĂ©me preoții besĂ©ricii și să să roage pentru el, ungând pre el cu untdelemn întru numele Domnului și ruga credinții va mântui pre cel bolnav și-l va scula pre el Domnul, măcar și păcate de va fi făcut erta-se-vor/lui. Și iaste materia maslului untuldelemn curat, iară chipul sunt cuvintele molitvei ce zice preotul (adecă): Însuți stăpâne sfințĂ©ște untuldelemn acesta, ca să fie celor ce să vor unge dintr-însul întru tămăduire i proci. Iară sfârșitul iaste să să șteargă rămășițile păcatelor și să câștige bolnavul sănătatea sufletului și a
Antim Ivireanul - Pentru taina nunții cei pre l%C3%A9ge
Antim Ivireanul - Pentru taina nunţii cei pre l%C3%A9ge Pentru taina nunții cei pre lĂ©ge de Antim Ivireanul Nunta iaste împreunare bărbat cu muiare spre împlinirea dumnezeescului acela cuvânt: CrĂ©șteți și vă înmulțiți. Materiia aceștii taine iaste bărbatul și muiarea cari vin cu gând desăvârșit / ca să să împreune amândoi și să lăcuiască nedespărțiți. Iară chipul sunt cuvintele carele amândoi zic în besĂ©rică înaintea preotului în auzul tuturor (adecă): Voiești-mă? Voescu-te; urmând la acĂ©ste cuvinte rugăciunele și blagosloveniile preotului spre cea desăvârșit împlinire a nunții. Iară sfârșitul iaste înmulțirea neamului omenesc și încetarea pohtei cei trupești, după cum grăiaște sfântul Pavel la cartea cea dintâi cătră corinthĂ©ni, în 7 capete zicând: Iară pentru curvie fieștecarele a sa muiare să aibă și fieștecarĂ© pre al său bărbat să-l
Antim Ivireanul - Prefață la Viețile paralele de Plutarh,tipărită în grecește la București, în anul
Antim Ivireanul - Prefaţă la Vieţile paralele de Plutarh,tipărită în greceşte la Bucureşti, în anul 1704 Prefață la Viețile paralele de Plutarh,tipărită în grecește la București, în anul 1704 de Antim Ivireanul Preaiubitorilor de învățătură cititori, Antim ieromonahul din Iviria și tipograful tipografiei domnești din București, sănătate de la Dumnezeu și îndeplinirea dorințelor. Zelul născut al iubirei de învățătură mă îndatorește, iubitorilor de învățătură cititori, să fiu totdeauna cu îngrijire și nelenevos la aflarea vreunei osteneli serioase pentru răspândirea cunoștinței cei iubitoare de învățătură a voastră. De aceea înștiințându-mă că dintre preastrăluciții, învățații și păziții de Dumnezeu fii ai prealuminatului și iubitoriului de Hristos domnului nostru, domnul domn Ioan Constantin Basarab Brâncoveanu, preaînvățatul, cuvântărețul și adânc cugetătorul domnul Constantin a tradus Paralele grecești și romane ale lui Plutarh în limba obicinuită grecească, de loc n-am întârziat să întrebuințez mii de chipuri ca să înduplec pe strălucirea sa să dea în tipar. Ceea ce abia reușind prin mijlocul deselor și neîncetatelor rugăminți, disprețuind strălucirea sa, ca modest, înțelept și cuminte, svonurile deșarte și laudele ușoare, ca proprii celor ce voesc să se arate înțelepți și nu celor în adevăr înțelepți. Iată dar că ...
Antioh Cantemir - Șerpele și matca de albine
Antioh Cantemir - Şerpele şi matca de albine Fabula II - Șerpele și matca de albine de Antioh Cantemir , traducere de Alecu Donici Otrăvitorul șerpe văzând pe-un teișor O matcă de albine, ca un lingușitor Începe să îi spuie: că este preafrumoasă, Că are multe daruri, că-i lumii prețioasă. Îi laudă puterea, așezământul blând, Cu care chibzuiește albinele la rând; Apoi folosul mare ce lumii se aduce Prin grele ostenele din fagurul cel dulce. Adăogând a zice: Tu foarte vrednic ești A ta împărăție că o învecinești; Dar îți lipsește arma acea de apărare, Cu care să-ți ții slava la orice întâmplare. Pre răi mai mult ațâță un bun decât un rău. Deci roagă să-ți dea ghimpe pre bunul Dumnezeu; Cruzia foarte prinde la fețe domnitoare. Albina la aceste cuvinte-nșelătoare Răspunde cu blândețe către acel viclean: — Nu-mi plac a tale sfaturi. Eu trebuință n-am De veninosul ghimpe, căci sunt încredințată, Că dușmani înăuntru nu pot avea vrodată; De cei pe dinafară copiii mă păzesc, Și eu prea mulțămită pre Dumnezeu slăvesc Că-n chipul meu arată cum trebuie să fie Un împărat pe lume: el răul să ...