Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru UMBLA DUPĂ FEMEI
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 212 pentru UMBLA DUPĂ FEMEI.
Emil Gârleanu - Nucul lui Odobac
... neamul lor, înțelege pentru ce de vorba lor ascultau până mai deunăzi patru sate: Arșițenii, Moghileștii, Benza și Cotruții. Toader Odobac să fi trecut suta, după cât de multe ține el minte. E un moșneag înalt, spătos și uscat ca un schivnic; privește ascuțit, vorbește limpede și calcă apăsat. Când se ...
Alexandru Macedonski - Noaptea de februarie
... I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Mi s-a părut întotdeauna un ce scârbos și crud Ca după-o noapte de orgie, pe buze încă de vin ud Să te cobori în acea ocnă la care s-află condamnate Nenorocitele ființe ce se ... și era o noapte sumbră, Se ghiceau, plutind prin colțuri, bestiale năzuinți, Ș-arătând ale lui clape, un clavir zâmbea din umbră Ca o tânără femeie ce-și arată albii dinți. Scaune și canapele având droturi sfărâmate Prin zgâita lor damască de un verde spălăcit, Dau afară-n șomâldoace, dintre pânteci ... trântite, câteva cadavre vii, Mute între ele, însă, vorbărețe dacă vii... Ele toate poartă-n față ca pecetie cumplită Sufleteasca prăvălire pentru veci întipărită... O femeie mai bătrână le dezmiardă părintește -- Lina este deocamdată mai frumoasă, — ș-o iubește Deocamdată, dintre toate, într-un chip deosebit... Însă nu disprețuiește nici ... sa-n pridvorul verde o privește cum se joacă, Fetele vin la fântână, pe când popa-n toacă, toacă La biserica din sat. Soarele pe după dealuri cu încetul se ascunde Și aruncă o privire poleită peste unde, Roata morii se-nvârtește, vântul suflă prin zăvoi, Turmele de la pășune trec ...
Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului
... de frumoase și pot să le zică vreo trei, patru deodată, ca într-un glas. Dar iată că vine Crăciunul cu toate rânduielile lui bisericești, după care se încep veseliile sărbătorești. Țăranii, bucuroși și împodobiți toți cu cojoace și mintine nouă, cu ciubotele unse cu dohot sau cu untură de gâscă ... subțiri, cântătoare încep a se ridica la ceruri, glasurile colindătorilor. Mulți vin cu clopote și, colindând pe la ferestrele oamenilor, dau dintr-însele. După băieți, mai târziu, vin și flăcăi cu colinda. Băieții primesc pentru colindă colaci, covrigi și parale mărunțele, iar pe flăcăi, gospodarul îi cinstește și le ... La Golgota că l-a dus, La Golgota iudească. Nourii s-au tulburat, Soarele s-a-ntunecat, Pietrele s-au despicat. După fiecare colindă, colindătorii îi urează pe gospodari la mulți ani cu sănătate. Mai este încă obicei ca fiecare colindă să se sfârșească cu următoarele cuvinte ...
Ion Luca Caragiale - Pohod la șosea
... cinci vagoane Pline de cocoane, Umflate, gătite Și sulemenite. Iar pe tramvai sus Grămadă s-au pus Sumă de monșeri Amploiți, becheri, Tot galant gătiți, După cum îi știți. Mahalale-ntregi — Zdraveni și betegi — Tineri și bătrâni, Calfe și stăpâni Cu-ai lor ucenici, Cu toți mari și mici ... Slujnici, jupânese Și negustorese; Apoi mărginașii Și meseriașii, Târgoveți mulțime Și mitocănime — Toți din Capitală, Dau cu socoteală — Cu-ale lor femei Încet după ei, Au pornit cu toți — Să-i numeri nu poți — Cu prăsila lor: Toți să vadă vor Oștile rusești Lângă București. Sub cer ... bot, E mânjit de tot. Toți cu toții dară, La șosea afară, S-au dus să privească Oastea muscălească. Căței și purcei Merseră și ei, După cum scris este La orice poveste. Numa-ntr-o chilie, Singură, pustie, O babă rămase, Care de ani șase Ologită sta În chilia sa. Numai ...
Constantin Stamati - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam
... „soro dragăâ€�. Doar de te-au deprins țăranii așa cuvinte să-ți placă, Căci ei obicinuiesc numai așa fel de vorbe groase, Iar biata femeie rabdă ca o sclavă ticăloasă. Dar ce taci? ce nu vorbești? Bărbatul Ce poruncești să mai zic? Cucoana În careta mea să puie al meu ... aimable Jean-Jacques, Gătiți-mă de purces, Dieu! nu știu ce să fac... Bărbatul Și iată un răscol mare în casa mea s-au scornit, După cum odinioară în Sodoma ce-au pierit, De părea că biata casă Îi cu fundu-n sus întoarsă; Pun în caretă cățălul ce i l ... mine-n caretă loc n-au rămas să mai fie, Și așa eu cu lacheii într-un furgon m-am suit, Și m-am luat după dânsa, ca un bărbat mangosit. Deci ajungând la moșie, chelarul ne-ntâmpinează: „Bine-ai venit, cuconiță!â€� pe ea o felicitează... Cucoana Fi donc ... știu a mea bătrânețe prin ce faptă i-au greșitâ€�. Așa bătrânul grăiră, Și pe-a sa onestă față lacrimile năvăliră, După care îmi șoptește bătrânul cu întristare: „Boierule, vai de tine și de-a ta avere mare!â€� . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Deci cucoana intră-n casă ...
Ignacy Krasicki - Dialogul unui holtei cu un boierenaș avut, însoțit cu o cucoană de înalt neam
... „soro dragăâ€�. Doar de te-au deprins țăranii așa cuvinte să-ți placă, Căci ei obicinuiesc numai așa fel de vorbe groase, Iar biata femeie rabdă ca o sclavă ticăloasă. Dar ce taci? ce nu vorbești? Bărbatul Ce poruncești să mai zic? Cucoana În careta mea să puie al meu ... aimable Jean-Jacques, Gătiți-mă de purces, Dieu! nu știu ce să fac... Bărbatul Și iată un răscol mare în casa mea s-au scornit, După cum odinioară în Sodoma ce-au pierit, De părea că biata casă Îi cu fundu-n sus întoarsă; Pun în caretă cățălul ce i l ... mine-n caretă loc n-au rămas să mai fie, Și așa eu cu lacheii într-un furgon m-am suit, Și m-am luat după dânsa, ca un bărbat mangosit. Deci ajungând la moșie, chelarul ne-ntâmpinează: „Bine-ai venit, cuconiță!â€� pe ea o felicitează... Cucoana Fi donc ... știu a mea bătrânețe prin ce faptă i-au greșitâ€�. Așa bătrânul grăiră, Și pe-a sa onestă față lacrimile năvăliră, După care îmi șoptește bătrânul cu întristare: „Boierule, vai de tine și de-a ta avere mare!â€� . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Deci cucoana intră-n casă ...
Ion Luca Caragiale - Grand H%C3%B4tel "Victoria Română"
... de zahăr, mă și pipăie! Imposibil de răbdat... O sforțare... Mă scol în sfârșit, evitând privirile copilului, plătesc și intru pe gang... Băiețelul se ține după mine până la scară și stă locului să se uite cum mă sui, până când, făcând cotul scării, îi ies din bătaia ochilor. Am scăpat ... maidanul plin de popor înghesuindu-se la o masă pe care o săptâmână a stat zi și noapte o condica enormă deschisă. Era după 11 februarie. De câte ori ieșeam de la școală, iscăleam toți da, și fiecare de mai multe ori... De mici aveam sentimente civice în orașul ... altul cu capul pe masă. Dincolo, în birt, sunt două femei și doi tineri; beau și râd; lângă ei pe o lavița, cântă doi lăutari. După gesturile și grimasele cobzarului, după mișcările ce le face cu pântecele pare a fi un cântec obscen. Dacă n-ar fi trăsurile, care se-nvârtesc mereu pe dinaintea ... cadență steaua dimineței - se face ziuă... E o grămădire dinaintea birtului din colț... Precupeți, care merg cu coșurile încărcate la piață... Ce să fie?... O femeie ...
Ion Luca Caragiale - Cănuță om sucit
... brișca lui tată-său la scară. Peste vreo patru săptămâni, a venit vremea să-l boteze: Radu, Răducanu, Canuță - fără praznic la călindar. După ce s-a lăpădat de trei ori de Satana nașu-său pentru el, popa satului a luat copilul în mâni și ... Face pielea ta câtă pagubă mi-ai făcut tu mie? Și trage-i, și trage-i... I-a tras atâta, încât bietul Cănuță, după ce s-a închis prăvălia, nici n-a mai mâncat. S-a culcat îmbrăcat pe mindir și a ... numai din pricina firii lui pe dos, i s-a părut lui Cănuță două palme mult mai dureroase decât bătaia de deunăzi. Deunăzi, după atâta pisăgeală, se culcase fără să se plângă de șeale și dormise ca o buturugă; acuma n-a putut s-adoarmă de usturimea ...
Ion Luca Caragiale - Dintr-un catastif vechi
... avere modestă; ocupându-se cu preparațiunea medicamentelor inofensive, a sulimanului pentru obraz, a boielii de păr și a lepădatului, după farmacopeea orientală; prezicând în cărți, în drojdii de cafea, în palmă, după uitătură, prezentul, viitorul și trecutul; făcând serviciul de mică corespondență intraurbană, scrisă sau orală — îi rămânea destul timp ca să nu neglijeze un moment ... Luța, chemată de mult acuma, din principatul Valahiei, întru împărăția cerului. Și, fiindcă oricme poate-nțelege că mi-ar fi greu să reconstituiesc din memorie, după peste o jumătate de veac, o povestire cu atâtea amănunte subtile, mărturisesc de la început că mă voi mărgini să reproduc, după niște hârtii vechi, darea de seamă asupra știrilor cocoanei Luței. Acele hârtii — un dosar gros, învelit într-o cămașă de mucava și legat cu ... a pierit ca o șopârlă printr-o uscioară ascunsă; și numaidecât tot pe acolo, iacătă s-a arătat și d. doftor, și, după el, doi arnăuți cu hangerele scoase din teacă și un fecior cu un șorț alb. — A! părințele; d-ăștia mi-ai fost ... ...
... vândut dar. Cu-acest mijloc am căpătat bani mulți, prea mulți încă ― căci tata a murit. Să-ți descriu ce-am simțit după ce l-am înmormântat? De câte ori am cugetat să mă duc la tine, să înconjur picioarele tale cu brațele mele, să te rog, să ... din fereastr ă, cum că veghează cusând sau împletind asupra copilului meu. Aș fi putut să-mi creez o fericire iluzorie, o familie iluzorie, o femeie ideal ― aș fi putut fi nebun. Dar la ce? Apoi, oricât de lungă să fi fost acea nebunie, totuși fiecare își are momentele sale ...
... luaseră, duceau degeaba dorul unui copil măcar. Venind vremea să plece împăratul la război departe, cum trebuie să se-ntâmple orcărui împărat într-o poveste, după ce și-a sărutat soția, i-a zis: — Măria-ta, eu acuma plec și numa Cel-de-sus știe când ... plângea. — De ce plângi, fetico? a-ntrebat-o bătrâna. — Cum să nu plâng, coconiță?... M-a amăgit hoțul, și după ce și-a bătut joc de mine, a fugit în lume și m-a lăsat să umblu așa, gonită ... firește, soarta împărățiilor este legată de a împăraților — și l-au botezat Florea-voievod. Creștea voinicelul, și nu mai putea o lume după el, că, ce-i drept, mare minune de băiat! iar doica, la care mulți se uitau lung, le spunea: — Ia, nu vă mai uitați ... ce nu? — Fiindcă trebuie să ia fată tot de-mpărat, pe potriva lui... Nu! asta nu se poate, în ruptul capului! — Dar bine, femeie, dacă așa au hotărât părinții lui?... — Or fi hotărât ei... Dar eu?... eu unde sunt? Și repede s-a gătit și-nvăpăiată ...