Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru TRECE PRIN ABURI

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 95 pentru TRECE PRIN ABURI.

Constantin Stamati - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul

... coarne de dânsul vânați     Și arme-nvechite     A strămoșilor săi,     Ca un semn de cinste Pe pereți de-a rândul punea prin odăi.     De-a lor bărbăție Cu chef după masă Decebal rostea     Și cu sumeție Spre vechile arme ochii-ș țintea;     Zale blehuite     Cu ... raze inimi răzbătea,     Sunet de izvoară     Se părea vorbind     Gura de foc pară, Iar bunul ei suflet toate covârșind.     Minvanei frumoase Ii mersese vestea și prin alte țări,     Și prea mulți cercase Tineri să o ceie, și de neam boieri;     Dar mândrul ei tată     De dânșii râdea...     Când cu a ... suflet poate Și în ceea lume de a te iubi;     Pe stejar las martor     Ce-acum ne umbrește     Ș-a vântului abur Ce duios prin strune viind ne bocește.     Tăcând își țintiră Ochii săi pe gânduri cătr-a sa amată,     Și parcă-i vestiră Glas că ea de ... dulce Nu va aștepta-o de-acum sub stejar.     Toamna pe răcoare Un vântișor sara stejarul clătea,     Și a sa suflare Se juca prin

 

Vasili Andreievici Jukovski - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul

... coarne de dânsul vânați     Și arme-nvechite     A strămoșilor săi,     Ca un semn de cinste Pe pereți de-a rândul punea prin odăi.     De-a lor bărbăție Cu chef după masă Decebal rostea     Și cu sumeție Spre vechile arme ochii-ș țintea;     Zale blehuite     Cu ... raze inimi răzbătea,     Sunet de izvoară     Se părea vorbind     Gura de foc pară, Iar bunul ei suflet toate covârșind.     Minvanei frumoase Ii mersese vestea și prin alte țări,     Și prea mulți cercase Tineri să o ceie, și de neam boieri;     Dar mândrul ei tată     De dânșii râdea...     Când cu a ... suflet poate Și în ceea lume de a te iubi;     Pe stejar las martor     Ce-acum ne umbrește     Ș-a vântului abur Ce duios prin strune viind ne bocește.     Tăcând își țintiră Ochii săi pe gânduri cătr-a sa amată,     Și parcă-i vestiră Glas că ea de ... dulce Nu va aștepta-o de-acum sub stejar.     Toamna pe răcoare Un vântișor sara stejarul clătea,     Și a sa suflare Se juca prin

 

Emil Gârleanu - Cine a iubit-o!

... binevoitor, căreia nu-i purtase ură, pentru că atunci când urăști simți că-ți răscolești sufletul împotriva cuiva care este, și ea nu era. Un abur care se mută dintr-un loc într-altul, asta fusese dânsa. Dar deodată boierul se opri locului încremenit. I se păruse că auzise foșnetul unei ... se desluși că e un poștalion. Caii se izbiră cu piepturile de fruntea troianului, se opintiră și, cu capetele în sus, începură să taie pârtie prin zăpadă. Dar cu toate puterile lor încordate, după câteva clipe, se opriră. Surugiul se înălță în scări și se auziră, întretăiat, strigătele lui: Măăi, Măăă ... acuma își scoaseră capetele afară. După ce se uitară ca niște oameni buimaci de băutură, se întoarseră cu lopețile pe umăr, înotând până la gât prin troian. Musafirul ce venise se coborî din sanie și o luă spre cerdac, dezgropându-și, la fiecare pas, picioarele. Era Filip Micle. Lui Toma i ... că... pentru că era cinstită, pentru că era credincioasă jurământului ei. Totul i-a lipsit în casa asta, tot, tot! Filip se plimba prin odaie, își purta mâna prin ...

 

George Topîrceanu - Fum

... opera unui chibrit. Colonade fără număr leagă cerul cu pământul Și-n ogeagurile albe stau înfipte... Dar acum Peste case, ca o mare de lumină, trece vântul Spulberând arhitectura colonadelor de fum. Din cădelniți și din pipe prin văzduh se întretaie Fum albastru de tămâie Cu fum galben de tutun, Ori plutește-n trâmbe albe peste câmpuri de bătaie Fumul sângelui și-al ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Căpitanul de vânători

... cu genele albe, Mume tinerele cu aure salbe! Bună ziua, vouă, juni dănțuitori, Vouă, copilițe, tineri criniori! Oști nenumărate țara ne robește Și pe unde trece câmpul înnegrește. Soarele e galben, norii-l învelesc, Râurile albe în sânge roșesc. Cum sub o secure cade-o dumbrăvioară, Floarea țării noastre sub fier ... se-nvârtește — ,,Viața în sclavie este o povară, Iarnă nesfârșită fără primăvară. Însă țara noastră nu e scrisă-n cer Printre cele sclave ce prin veacuri pier. Căci românul încă știe a se bate Și urăște viața fără libertate. Astfel o pădure când s-a veștejit ...

 

George Topîrceanu - C. Hogaș: Note din călătorie

... Sub mângâierile ușoare și nevăzute ale unui vânt de răsărit, fânațul adânc se mlădia în valuri molatice, pe înclinarea lină a costișei, iar prin rariștea frunzișului mișcător treceau adieri răcoroase și ușoare, ca fâlfâitul unor aripi fantastice și nevăzute. Spre dreapta, munți întunecoși cu piscuri pierdute în negură își ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul I. Ionienele

... strînge arta-n reguli credea că-i o sclavie. Era poet el însă în suflet și scria În proza pitorească tot ceea ce simțea. El trece toată noaptea sub domele tăcînde, S-asculte armonia naturii îmbătînde. În toate-aceste locuri, oriunde el privește, Apare-o lume moartă, ce-n suvenir trăiește ... vin în ajutor! Această lungă noapte Leandru meu nu vine! În dar veghez în turnu-mi și farul am aprins! Sufla pe mare vîntul, și prin întunecime Ast far de vînt s-a stins! De ce nu vine încă, poți tu a-mi spune, zee, Rămas-a ... cu a ta junie Se-mpodobea ca noaptea cu steaua aurie. D-acuma întristarea domni-va cu dulci șopți Și paserea Minervii va-nlocui prin nopți Suavele acorduri, ce două lire june Pe boarea dulce-a serii făceau ca să răsune. Iar tu, o, muma Herii, plîngi pe ...

 

Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi

... a fost și Giuseppe Verdi, și fiind dat că acum se serbează centenarul lui, voi adăoga și eu o amintire personală. Eram la Roma, prin 1892, mi se pare, și mă reîntorceam spre casa mea din Lațiul vechi, într-o seară tîrziu. Pe străzi, afișe mari colorate, anunțau reprezentația lui ...

 

Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău

... la Pietrele Doamnei, să vedem și noi para cea galbănă și umbra domniței? — Ba zău, răspunse călăuzul jumătate serios, jumătate în glumă, ți-ar trece prin minte să faci una ca asta?... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . După alte două ore de suiș, ei ajunseră pe vârful Rarăului, unde domnița își îngropase comorile. În acest timp ... De la un loc Costin nu mai putu face nici un pas înainte. Cărarea era ruptă în două. O râpă înfricoșată sta deschisă înaintea sa, prin care era cu neputință să treacă spre a ajunge la celalalt capăt de cărare. Atunci el se crezu pierdut. Având în față și ... verde, domnișorule, nu-i vreme să tremurăm de frică. Ducă-se pe pustii ne-a tăiat drumul; dar bun e Dumnezeu! De-om trece de aici, suntem scăpați. Și, fără a pierde un minut, călăuzul scoase din traistă o funie lungă, legă pe Costin de-a ... Atunci ei se coborâră cu încetul în peșteră unde abia era loc pentru amândoi. — De-acum șezi jos și vino-ți în fire, căci prin mare și grea cumpănă am trecut. — Suntem oare scăpați? întrebă Costin, uimit de primejdiile ...

 

Alphonse de Lamartine - Seara (Lamartine)

... n aburosul senin pășește. Venus se nalță pe orizon, Și la picioare-mi steaua-amoroasă Cu-a sa lumină misterioasă Argintuiește verdele șes. Prin deasa frunză acestor arburi Auz zefirul încet șoptind Lângă morminte ast sunet simt Parcă ar trece zburând o umbră. Dar totodată scapă din cer Senină rază din steaua nopții, Și pe tăcuta-mi frunte-ndreptată Lin se revarsă peste-ai mei ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Seara (Lamartine)

... n aburosul senin pășește. Venus se nalță pe orizon, Și la picioare-mi steaua-amoroasă Cu-a sa lumină misterioasă Argintuiește verdele șes. Prin deasa frunză acestor arburi Auz zefirul încet șoptind Lângă morminte ast sunet simt Parcă ar trece zburând o umbră. Dar totodată scapă din cer Senină rază din steaua nopții, Și pe tăcuta-mi frunte-ndreptată Lin se revarsă peste-ai mei ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>