Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru TRECE DE
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 1337 pentru TRECE DE.
George Coșbuc - De profundis (Coșbuc)
... George Coşbuc - De profundis (Coşbuc) De profundis de George Coșbuc Pe sub dealurile Plevnei Doarme spaima și fiorul, Soarele-și ascunde fața Și-ngrozit se-ntoarce norul Să se ducă-ntr-alte părți ... Pe colnice cu porumb Poate unde scurmi pământul Tu să vezi că iese sânge, Plugul tău să dezvelească Vrun voinic ce-n groapă plânge Zbuciumat de spăzi și plumb. Au venit din munți cu soare Și din văi întunecate, Au lăsat pustii acasă Stâne și câmpii și sate Și-au trecut ... tu, putut-ai, moarte, Să oprești voinicii-n cale, Să le pui mâniei frâu? Pe sub dealuri pe la Plevna Doarme spaima și fiorul Plin de grije și-n tăcere Se strecoară călătorul Prin pustiul loc de-omor. Eu mă tem de-un semn, de
Constantin Stamati - Cum era educația nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioții î
... însori decât să-l mai înveți. Cu toate aceste, să-l chemăm, ca să vedem ce au învățat. CUCOANA ( către fata din casă ): Fată, mergi de cheamă pe cuconașul aicea. ( Către dascăl. ) Nu știi, loghiotate, ce agerime și ce ținere de minte are copilul. El de mititel îndrăgise cartea, dar, fiind gingaș, nu-l prea sileam să meargă la școală, căci îndată îl lovea durerea de cap, de care și acum pătimește dacă citește măcar jumătate de oră. Cu toate acelea, când era de zece ani, știa pe de rost cimilituri, păcălituri și mulțime de fabule, de mă amuza nopți întregi, iar acum îi în stare să-ți cânte toate cântecele orașului cu stihurile lor. SLUJNICA: Cucoană, am fost la cuconașul, și ... și dacă se duce mulțumirea lui este să dea tot ce are pe lângă sine la săraci și mai ales la bietele văduve, încât deosebit de 100 galbeni leafa lui pe an, de la băbacul său, și afară de aceea ce-i mai dau eu, apoi alaltăieri au venit acasă făr’ de șal, cu care era încins, și făr’ de ...
Grigore Alexandrescu - Un ceas e de când anul trecu
... Grigore Alexandrescu - Un ceas e de când anul trecu Un ceas e de când anul trecu de Grigore Alexandrescu Un ceas e de când anul trecu... Mi-aduc aminte Cu ce nădejdi zâmbinde, ce dulce a-nceput: Ce vie salutare din inimă fierbinte L-a ... cu amar, Că vremii și durerii gătește răzbunare, L-a vechile lor drepturi uitate în zadar. Schimbat nimic nu pare: alesele ființe, Prieteni de-altădată, strâng astăzi mâna mea: De voia întâmplării mai multe din dorințe Cu grabă împlinite putui a le vedea. Apoi, unde e răul? de ce și cum... cuvântul, Om nu poate să-l știe afară decât eu; Ascuns e în adâncuri, tăcut e ca mormântul, Iar martor suferinții-mi ... l simți; Și dulcele ei suflet, electrică scânteie, Mângâie orice suflet la care s-o ivi. Ades, când sunt în luptă cu gândurile mele, Muncit de-al suferinței demon neîmblânzit, Îmi pari un silf ce vine pe raza unei stele, Din sfere luminoase, din aer bălsămit Apoi, negură deasă lumina-ntunecează ... ochii-mi se confundă trecut și viitor. Căci știu eu viitorul... el nu poate să fie Decât ca anu-acesta, ca anul cel trecut; Bogat de
Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant
... Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ŞI PRE SCURT asupra nedreptei morţi a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Ţării Româneşti POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Țării Românești de Radu Greceanu Pământule și ceriule, stelele, și tu, lună. Boiari, striini și rudelor, s-ascultați d-ănpreună, Înpărații și prințipii, și toată politiia, De la mare până la mic, să vedeți istoriia, Pentru ca să vă minunați de marea strâmbătate, Care scrie că s-au făcut din multă răutate! Zic, dară, și voi, pietrilor și liamnelor, să plângeți, Și tuturor săracilor, de jale să vă atingeți! Și toată ticăloasa Țara aciastă Rumânească, Cu toate mănăstirile înpreună, să jălească Pre Costandin postialnicul, pre Cantacozinescul, Pre marele acela omu ... șaizeci și trei de ani, Atuncea s-au rădicat turcii ca să oștiască, Și cu grele oști au mersu în Țara Ungurească La cetatea Uivarului, de o au încongiurat, Și cu putere și războiu pre dânsa o au luat. Atuncea dar, și domnului de Țara Rumânească, Venitu-i-au și lui degrab'poruncă înpărătească, Și cu oastea lui au mersu unde i-au poruncit, La cetatea Uivarului, precum aț
Alecu Donici - Trecătorii și cățeii
... Alecu Donici - Trecătorii şi căţeii Trecătorii și cățeii de Alecu Donici Pe uliță-n plimbare Doi trecători mergeau Și o întrevorbire de cuviință mare Ei serios țineau. Când, iată de la căsuță Un cățeluș sfrijit Asupra lor s-au repezit; Țah, țah, țah, țah, și altă în urma lui hăituță. Apoi căței, căței, Mulțime â ... cățeii să-ngrozească. — Astâmpără-te, frate, îi zice celălalt. Au doar n-ai mai aflat A câinilor natură? Jaluzi, ei orice văd De fire mai aleasă, acolo se repăd Și nu mai tac din gură, Iar tu păzește-ți drumul, mergi drept ca un român. Ei latră și ...
Cezar Bolliac - Deșertul mi-e o lume
... Cezar Bolliac - Deşertul mi-e o lume Deșertul mi-e o lume de Cezar Bolliac Deșertul mi-e o lume, cu chipul tău de față, Și lumea mi-e deșertă când vei să nu trăiesc. În tine mi-am speranța, în tine am viață, Și fără tine toate sunt ... le urăsc; Dar mi-ești etern de față, ș-etern sunt fericit. De sunt în adunare și saltă veselia, Când danțul se răpede pe pasuri de zefir, Când nimfe trec, aleargă, aleargă bucuria, De ești ori nu cu mine, te-aduce-al meu delir Și ești etern în minte-mi, ș-etern sunt fericit. Ș-atuncea, ca un geniu ... unde resfirat, Într-o mulțime rece, faci pieptul meu a bate; Prin ceruri zbor atuncea, și raiul am aflat, Și mi-ești etern de
Vasile Alecsandri - Deșteptarea României
... Vasile Alecsandri - Deşteptarea României Deșteptarea României [1] de Vasile Alecsandri Voi ce stați în adormire, voi ce stați în nemișcare, N-auziți prin somnul vostru acel glas triumfător, Ce s-nalță pân' la ... Cătr-un falnic viitor? Nu simțiti inima voastră că tresare și se bate? Nu simțiți peptul vostru un dor sfânt și românesc La cel glas de înviere, la cel glas de libertate Ce pătrunde și răzbate Orice suflet omenesc? Iată! lumea se deșteaptă din adânca-i letargie! Ea pășește cu pas mare cătr-un țel de ... vieței a sosit! Libertatea-n fața lumei a aprins un mândru soare, Ș-acum neamurile toate cătră dânsul ațintesc Ca un cârd de vulturi ageri ce cu-aripi mântuitoare Se cerc vesek ca să zboare Cătră soarele ceresc! Numai tu, popor române, să zaci vecinic în orbire? Numai ... acest timp reformator? Numai tu să nu iei parte la obșteasca înfrățire, La obșteasca fericire, La obștescul viitor? Până când să creadă lumea, o! copii de Românie! C-orice dor de libertate a perit, s-a stins din voi? Până cind să ne tot plece cruda, oarba tiranie Și la caru-i
... Mihai Eminescu - Glossă Glossă de Mihai Eminescu Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi și nouă toate; Ce e rău și ce e bine Tu te-ntreabă și socoate; Nu spera și nu ai ... În prezent le-avem pe toate, Dar de-a lor zădărnicie Te întreabă și socoate . Căci acelorași mijloace Se supun câte există, Și de mii de ani încoace Lumea-i veselă și tristă; Alte măști, aceeași piesă, Alte guri, aceeași gamă, Amăgit atât de-adese Nu spera și nu ai teamă. Nu spera când vezi mișeii La izbândă făcând punte, Te-or întrece nătărăii, De ai fi cu stea în frunte; Teamă n-ai, căta-vor iarăși Între dânșii să se plece, Nu te prinde lor tovarăș Ce e val ... vrei cu-a tale sfaturi, Dacă știi a lor măsură; Zică toți ce vor să zică, Treacă-n lume cine-o trece; Ca să nu-ndrăgești nimică, Tu rămâi la toate rece. Tu rămâi la toate rece, De te-ndeamnă, de te cheamă; Ce e val, ca valul trece ...
Gheorghe Asachi - Sirena lacului
... Gheorghe Asachi - Sirena lacului Sirena lacului de Gheorghe Asachi Informații despre această ediție Imitație dupre o tradiție poporană. De la curtea unui sat, Prin preluca cea umbroasă. Întristat-au alergat Fata-Irina cea frumoasă ; De plîns ochiu-i roura, În vînt păru-i flutura. Cînd din luncă a trecut Unde-un rîu în lac s-afundă, Fata-Irina ... Dar de cîte-ori a purtat Casnicul în a lui brațe Pe-a ei fiu, a înlăptat De sară și dimineață, Preschimbînd a ei corp mic În femeie, din pitic. În minutul cel tăcut Cînd în ceriu răsare luna, Acum oara ... Tremurînd, cu pas încet, De lac s-a apropiet. Dar la ochi naintea sa I s-arată o minune : Unde apă-ntăi era, De arină-amu-i genune ; Pănă-n fund lacul e sec, Pe-unde lupi și șerpii trec. În fundul acestui lac Vede cu nedumerire Vestimente două ... a mai trecut Păn-a vorbi a putut. „Irino, iar a strigat Dar ego răspunse : — Irino ! De ...
... aripioare De curcubău  în haine de argint Din floare-n floare fâlfâiesc și-și moaie Gurițele-umede și roșii în potirul Mirositor și plin de miere-al florilor. Tufe de roze sunt dumbrăvi umbroase Și verzi-întunecoase, presărate Cu sori dulci înfoiați, mirositori  E-o florărie de giganți. Într-un loc Crăpată-i bolta de granit, de cauți Prin streșina de codru până sus, Unde în ceruri lin plutește luna. Ea-i o regină tânără și blondă În mantia-i albastră constelată, Cu mâinile unite pe ... sfânt și sur, Se-ncheagă, se formează  ncremenește, Devine-un templu grec și plin de umbra Columnelor ce-l înconjor  și prin columne Trece-argintoasă câte-o rază-a lunei. Ea drumul ia spre-acel castel. Diadema-i De diamante-n stele contopite Brilează-n noapte  tăriile negre A domei se-nsenină  și ea intră În el.  Columnele-ard ... curge-n valea mare Care-i grădina cea din codri vechi A lui Miradoniz.  Insule sfinte Se nalță-n el ca scorburi de tămâie. Copile sunt cu ochi rotunzi și negri, Cu flori de aur,
George Coșbuc - Puntea lui Rumi
... mărunte Peste stâlpi câteva scânduri. Ce era ? O simplă punte. — „Rege, nimeni nu cunoaște Ce-i in sufletul femeii, Numai cei de sus ! Și iatä Și-ntr-un lemn s-arată zeii ! De va trece peste punte O femeie credincioasă, Se va-nfrumoșa femeia, Rămâind mereu frumoasă. De va trece însa una Care și-a-nșelat bărbatul, Ea se va negri ca noaptea, Astfel ispășind păcatul. Dar eu cred că nu-i nici ... păcate ! Cea mai castă Treacă-ntâi! Și-apoi să treacă Rând pe rând câte-o nevastă." Și-a tăcut. Erau în șiruri Zeci de mii de sute De femei: ce de credință La un loc, ce de virtute ! Dar virtutea — zice Veda — Este mută, vecinic rece. Gupta strigă, dă un ordin, Dă pe-al doilea, dă vro zece Ș-apoi ... omul, Dar virtutea cea mai mare E să nu se ție mândru Cu virtuțile ce are ; Deci nu-i o minune dacă Dintr-atâte mii de sute De femei, nici una mândră N-am găsit de ...