Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru LIMBA FRANCEZĂ

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 124 pentru LIMBA FRANCEZĂ.

Gheorghe Sion - Voltaire

... Gheorghe Sion - Voltaire Voltaire (François-Marie Arouet)  n. 21 noiembrie 1694 , Paris  d. 30 mai 1778 , Paris  Scriitor și filozof al Iluminismului francez    Biografie în limba română    Citate în limba română    Multimedia la Commons Voltaire (1694 - 1778) Biografie English Română Operă Henriada (traducere de Vasile Pogor ) Memnon (traducere ...

 

Haralamb G. Lecca - Honor%C3%A9 de Balzac

... G. Lecca - Honor%C3%A9 de Balzac HonorĂ© de Balzac ()  n. 20 mai 1799 , Tours, Franța  d. 18 august 1850 , Paris, Franța  Romancier și dramaturg francez

 

Iancu Văcărescu - Autor:Voltaire

... Iancu Văcărescu - Autor:Voltaire Voltaire (François-Marie Arouet)  n. 21 noiembrie 1694 , Paris  d. 30 mai 1778 , Paris  Scriitor și filozof al Iluminismului francez    Biografie în limba română    Citate în limba română    Multimedia la Commons Voltaire (1694 - 1778) Biografie English Română Operă Henriada (traducere de Vasile Pogor ) Memnon (traducere ...

 

Vasile Pogor - Autor:Voltaire

... Vasile Pogor - Autor:Voltaire Voltaire (François-Marie Arouet)  n. 21 noiembrie 1694 , Paris  d. 30 mai 1778 , Paris  Scriitor și filozof al Iluminismului francez    Biografie în limba română    Citate în limba română    Multimedia la Commons Voltaire (1694 - 1778) Biografie English Română Operă Henriada (traducere de Vasile Pogor ) Memnon (traducere ...

 

George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc

... sus, humorul românesc? S-a spus despre humorul anglo-saxon că e grav, despre cel german că e greoi și exuberant, despre cel francez că e ușor și spiritual..., caracterizări ce par a se referi mai mult la veselia acestor popoare decât la humorul lor. În același ...

 

Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare

Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare În chestia poeziei populare de Titu Maiorescu Răspuns la discursul de recepțiune al d-lui Duiliu Zamfirescu rostit la Academia Română la 16 mai 1909 Domnule și iubite coleg, Ne-ai arătat motivele cari te-au împiedecat să ne înfățișezi figura literară a lui Ollănescu-Ascanio, în locul căruia ai fost ales membru al Academiei Române. Deoarece d-ta nu ne vorbești de persoana celui dispărut, vei înțelege că nici eu nu pot vorbi de persoana celui ce vine să-l înlocuiască, și nu-mi vei lua în nume de rău dacă trec îndată la discutarea părerilor pe cari le aduci înaintea noastră cu atâta hotărâre, aș putea zice cu atâta curaj, și, trebuie să zic în orce caz, sub o formă literară așa ademenitoare. I Ceea ce mă cred dator să scot întâi la iveală din studiul d-tale, și o fac cu cea mai mare mulțumire, sunt paginile în cari vorbești de originea noastră italo-latină, și, fără a te opri la cunoscutele argumente limbistice, atingând numai în treacăt datele istoriei, cauți să pătrunzi cu intuiția artistului taina moștenirilor etnice și să ne arăți supraviețuirea sufletului roman ...

 

Vasile Alecsandri - Balta-albă

... spăla de glod și de păcate; dar în zadar ei își vărsau sudorile!... Eforia nu încuviințase proiectul lor! Printre noi se găsea un tânăr zugrav francez, care pentru întâia dată ieșise din țara lui spre a face un voiaj în Orient. -- Domnilor, ne zise el, vă mărturisesc cu rușine ... mine... Nici unul din oamenii adunați pe mal nu mă b[...]n seamă, și, în loc de dușmani, mă trezii față-n față cu consulul francez din Brăila, care, cunoscându-mă de compatriot, mă pofti la dânsul acasă. La consulat se aflau adunați mai mulți străini care vorbeau cu mare entuziasm ...

 

Vasile Alecsandri - Iașii în 1844

Vasile Alecsandri - Iaşii în 1844 Iașii în 1844 de Vasile Alecsandri Dlui M. Kogălniceanu Dorești ca să-ți trimit o descriere a Iașilor. Iată dar că, pentru mulțumirea ta, mă hotărăsc a-mi scutura lenea și a încăleca pe condei spre a întreprinde o primblare pitorească prin ulițele capitalei Moldovei. Te înștiințez însă că această primblare am de gând să o fac fără a-mi întocmi dinainte un plan de drum, precum se obișnuiește mai în toate voiajurile. Nu, eu nu înțeleg călătoriile ca cei mai mulți, adică: de a se face robul unui plan și, în urmare, de a alerga țintă pe linie dreaptă până la țelul propus, fără a se abate din cale și făr[...]ndrăzni de a ieși din rolul de mașină drumeață. Numesc voiaj acela singur care, liber de orice înrâurire străină, urmează numai capriciilor vremelnice ale închipuirii și care ia ființă fără pregătire, precum și fără scop hotărât. Adevăratul călător e acela care, când pornește la un drum, își propune să meargă unde l-a duce fantezia lui, astăzi spre răsărit, mâine spre apus, ...

 

Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor

... fiului său Mihail Sturdza, care deja în tinerețe luase primul loc între cei mai învățați și talentați boieri tineri ai Moldovei. Acestei misiuni, lăsate cu limbă de moarte, Mihail Sturdza a fost credincios; acestei misiuni datoresc că Mihail Sturdza, ajuns domn al Moldovei în 1834, în același an, împreună ...

 

Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti

... după mai multe încercări fără succes, la anul 1840 scrise pe Favorita . Astă-dată însă reuși a împlini toate condițiunile reclamate de gustul francez și dete lumei un cap d-operă, care de atunci și pînă acum n-au încetat de a fi deliția muzicofililor inteligenți. Muzica ... cu publicul nostru la mai multe părți din această operă. Dar să lăsăm această dizertațiune și să mergem înainte. Afișul teatral, deși scris într-o limbă care nu este franceză, nu este italiană, ba nici chiar română, decît un fel de limbagiu inventat de impresiile trecute și perfecționat de cea actuală ...

 

Alecu Russo - Poezia poporală

... vie, grațioasă, o agerime de spirit, care se traduce în mii de cugetări fine și înțelepte, o simțire adâncă de dragoste pentru natură și o limbă armonioasă, care exprimă cu gingășie și totodată cu energie toate aspirările sufletului, toate iscodirile minții. Să luăm de exemplu aceste versuri dintr-o baladă: Viața ... III Poporul e un mare neolog, când îi face trebuință; el răstoarnă sistemele învățaților, când ele nu sunt întemeiate pe logică, și își formează o limbă curată, expresivă, armonioasă, căci îi place armonia. El cată a cuprinde în puține cuvinte o lume de idei, fiind vorba lungă sărăcia omului ... primblu într-o zi într-un iarmaroc și deodată mă cred în altă lume. Văd oameni și haine ce nu văzusem în orașe; aud o limbă armonioasă, pitorească și cu totul străină de jargonul cărților. De unde eram la îndoială dacă românii sunt o nație sau o colonie cosmopolită modernă, un ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>