Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru LANȚ LA GÂT

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 67 pentru LANȚ LA GÂT.

Alecu Russo - Piatra Teiului

... a parfumului frumosului ei soare. Care dintre noi n-are la îndemână o anecdotă auzită la Paris, o aventură la Viena, o lovitură de stilet la Veneția, un ceas de dragoste la Florența și o plimbare în golful Neapolului, în voia unei vele latine, care se leagănă capricios la lumina miilor de facle ale voluptoasei cetăți scânteind ca stelele atârnate de bolta cerească, electrizat de o mândră napolitană cu iubirea arzătoare ca un siroco ... e național și pământul nostru, ne încarcă creierul de idei cu neputință de pus în legătură cu lucrurile vieții zilnice. Dacă din întâmplare ar cădea la Iași o broșură tipărită la Paris, ori chiar la Cernăuți, intitulată: Un drum prin Moldova, Călătorie în Moldova, Schiță ori altceva, în care autorul ar spune cam acestea într-o frază lungă și sforăitoare ... merge înainte și în același timp dorind să știu și ce fac prietenii mei cei buni; adică mai curând dorind să fiu de față nevăzut la viața aceea de liniștită tulburare, să bag de seamă la toate mișcările acelei vieți de mici nimicuri, de prefăcătorii mărunte, de mici cancanuri și vorbe rele, de taine mărunte, care se șoptesc ...

 

Mihai Eminescu - În vremi demult trecute...

... unde râuri spumoase se coboară În umbra-ntunecoasă a codrilor de fag, Pe muntele gigantic ce fruntea și-o strecoară Prin nori până la soare ­ trăiește-un bătrân mag. Când încă eram tânăr, el tot bătrân era: Al vremilor curs vecinic nu-l poate turbura. În fruntea lui ... a-ncăput. Trecutul... viitorul el poate-a ți le spune; Bătrânu-i ca și vremea cea fără de-nceput Și soarele din ceruri la glasu-i se supune, Al aștrilor mers vecinic urmează ochiu-i mut. De-aceea voi ca dânsul pe fiul meu să-nvețe Cari cărări a ... nchină ­ Un semn că se supune măsurei ce-o destină. S-apropie cu pasuri modeste, line, rare Și ůmil îngenunche pe treapta de la tron: ­ Pe mâne, pe când noaptea v-aprinde blându-i soare, Când clopotul va plânge cu-al serei dulce ton, Atunci eu mă voi ... un geniu coboară în corpul cel urât, De ce orice ființă din cer e condamnată O viață să petreacă în scutece vârât? Cine prescrie legea la orice înger blând Ca-n viața-i să coboare o dată pe pământ?" Și murii netezi, roșii, de marmură curată Lumina lunii blânde în sală ...

 

Mihai Eminescu - Povestea magului călător în stele

... de brad, Prăval pietre mari din culmea cea stearpă, Aruncă bucăți cu pomi și cu iarbă Ce 'n urlet în râuri se nărue, cad. Furtuna la caru-i lungi fulgere 'nhamă Și-i mână cu glasul de tunet adânc, Vuiește a vântului arfă de-aramă Și vulturu 'n doliu ... cu ghiața cu ghemuri ca rodii Se sparg de a stâncelor coaste de fier Și 'n ceruri se 'ncurcă, auritele zodii Și dracii la râuri adun licapodii Și iarna mugește călare pe ger. De-asupra-ăstui munte cu fruntea sterpită, De-asupra de lume, de-asupra de nori, Stă ... clatin, se luptă, se sparg, Feciorul de rege trecea fără frică— Pe munte lucește o flacără mică Cu raze ce taie 'ntunerecul larg. În van la picioare-i fug râuri spumate Și stâncele rupte în cale-i s'ațin, Nimic nu-i în stare s'oprească v'odată: Cu pasul lui ... de fulger cărări îi arat', Deși cerul lasă a vântului frâuri S'asvârle toți norii de-a muntelui brâuri, El trece la astrul ce luce curat. Retras în sală mare de marmură trandafirie, Încins în strălucitul și negrul lui talar, Privirea lui o 'nalță pe-a ...

 

Mihai Eminescu - Fata-n grădina de aur

... amintea viața ce-o avuse Și peste pieptu-i își îndoaie gâtul, Și trist privea un punct cu ochii țintă, Și se usca ca și la umbr-o plântă. ­ Eu mor de n-oi vedea seninul, cerul, De n-oi privi nemărginirea vastă, Răceala umbrei m-a pătruns ... găsi-o moartă. Văzând cu ochii, piere de-a-n picioare Din zi în zi ­ atunci ele-au deschis Ferești înalte și, la mândrul soare, Din boal-adâncă fata a învis Și se făcu și mai fărmăcătoare, Astfel cum nu îți trece nici prin vis  ... și cerul. Un zmău o vede, când s-a pus să steie N-a ei fereastă-n asfințit de sări; Zburând la cer, din ochi-i o scânteie Cuprinse-a ei mândrețe, fermăcări; Și-n trecătoarea tânără femeie Se-namoră copilul sfintei mări ­ Născut ... ochi-albaștri-nchis, întunecos, Iar fața-i albă, slabă, zâmbitoare ­ Părea un demon rătăcit din soare. ­ Ah! te iubesc, îi zise el, copilă, La glasul tău simt sufletu-mi rănit, Din stea născut, plec fruntea mea umilă, Cu ochii mei prind chipul tău slăvit. Nu vezi cum tremur de ...

 

Constantin Negruzzi - Memnon

... Și de-a lui șeretlicuri cum oari voi să scap? Tu îmi pai om cu minte, înțălept procopsit, Cu darurile firii frumos împodobit. La tini, nenorocita, nădejde me o am, La picioari îț cad, căci alt agiutori n-am, Fii-ți milă de-așa hal și de-o așa stări Nenorocită alta n-au mai stătut ... s-a primejdui putĂ© să socotească. Memnon murmurisăști, rușinat și mâhnit, Acasă să întoarce foarte posomorât, Găsăști un răvaș după ce vini acasă, De la prietinii lui care-l pofte la masă. "De voi rămâne, zici, singur acasă amărât De aceea ci mi s-au întâmplat astăzi fiind mâhnit, Ideea întâmplârii mi-aduci supărare, Trebui să ... plătească, Banii ci au giucat trebui ca să-i dei, Bani în mână el n-ari și trebui să cei. Trimete deci pe sluga iui la vameșu cel mari, La a lui sâgur iconom cari acum nimic n-are Dar cum socotiți au rămas când sluga alergând Cu veste ce pre ră, răbdări ... arătat Și muflujâcul lui prin Ninev s-au strigat. Îndată Memnon aleargă la

 

Voltaire - Memnon

... Și de-a lui șeretlicuri cum oari voi să scap? Tu îmi pai om cu minte, înțălept procopsit, Cu darurile firii frumos împodobit. La tini, nenorocita, nădejde me o am, La picioari îț cad, căci alt agiutori n-am, Fii-ți milă de-așa hal și de-o așa stări Nenorocită alta n-au mai stătut ... s-a primejdui putĂ© să socotească. Memnon murmurisăști, rușinat și mâhnit, Acasă să întoarce foarte posomorât, Găsăști un răvaș după ce vini acasă, De la prietinii lui care-l pofte la masă. "De voi rămâne, zici, singur acasă amărât De aceea ci mi s-au întâmplat astăzi fiind mâhnit, Ideea întâmplârii mi-aduci supărare, Trebui să ... plătească, Banii ci au giucat trebui ca să-i dei, Bani în mână el n-ari și trebui să cei. Trimete deci pe sluga iui la vameșu cel mari, La a lui sâgur iconom cari acum nimic n-are Dar cum socotiți au rămas când sluga alergând Cu veste ce pre ră, răbdări ... arătat Și muflujâcul lui prin Ninev s-au strigat. Îndată Memnon aleargă la

 

Ion Luca Caragiale - Păcat...

... colo până colo pe dinaintea casei unde se află acea femeie care l-ar iubi mult “dacă ar vrea elâ€�... Clopotul pentru cină sună la școală. Asta-l deșteptă; el grăbește și intră. Sunt toți la masă; lui nu-i e foame... Merge și se culcă așezând sub pernă biletul și garoafa, după ce iarăși privește îndelung icoana acelor vorbe, pe ... să se plimbe mai des... și-i trece. Duminica... în sfârșit! Niță a fost îndemnat de camarazi și de părintele-directorul să iasă la plimbare; el a preferit să stea la școală ca să se poată ajunge cu lecțiile, rămase-n urmă din pricina frigurilor... Firește că superiorul a fost încântat de atâta sârguință ... tot închise?... Nu - și n-apucă să ridice ochii doritori și vede venindu-i prin aer un nou ghem care-ntr-o clipă îi cade la picioare... Asta nu mai e prins cu un ac – e legat cu o cordeluță roșie: "Treci la miezul nopții... Te aștept... 0 să vezi cât te iubesc". Și nici o mișcare la

 

Mihai Eminescu - Memento mori

... mare se frământă, pe când vânturi o răscoală, Cugeta Semiramide prin dumbrăvile răcori. Acel rege ­ o lume-n mâna-i ­ schimbătoarea lui gândire La o lume dă viață, la un secol fericire ­ Din portalele-i de aur ca un soare răsărea, Dar puternica lui ură era secol de urgie; Ce-i lipsea lui ... fi fost Dumnezeu însuși, dacă ­ dacă nu murea. Asia-n plăceri molateci e-mbătată, somnoroasă, Bolțile-s ținute-n aer de columne luminoase Și la mese-n veci întinse e culcat Sardanapal; Și sub degete măiestre arfele cugetă mite, După plac și-mpart mesenii a cântării flori uimite ... grozavă măreție, Au zidit munte pe munte în antica lui trufie, Le-a-mbrăcat cu-argint ca-n soare să lucească într-un lanț Și să pară răsărită din visările pustiei, Din nisipuri argintoase în mișcarea vijeliei, Ca un vis al mării sfinte, reflectat de cerul cald Ș-aruncat ... ­ colonade-n marmuri albe ­ Noaptea zeii se preîmblă în vestmintele lor dalbe Ș-ale preoților cântec sună-n arfe de argint ­ Și la vântul din pustie, la ...

 

Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deșertăciunilor)

... mare se frământă, pe când vânturi o răscoală, Cugeta Semiramide prin dumbrăvile răcori. Acel rege ­ o lume-n mâna-i ­ schimbătoarea lui gândire La o lume dă viață, la un secol fericire ­ Din portalele-i de aur ca un soare răsărea, Dar puternica lui ură era secol de urgie; Ce-i lipsea lui ... fi fost Dumnezeu însuși, dacă ­ dacă nu murea. Asia-n plăceri molateci e-mbătată, somnoroasă, Bolțile-s ținute-n aer de columne luminoase Și la mese-n veci întinse e culcat Sardanapal; Și sub degete măiestre arfele cugetă mite, După plac și-mpart mesenii a cântării flori uimite ... grozavă măreție, Au zidit munte pe munte în antica lui trufie, Le-a-mbrăcat cu-argint ca-n soare să lucească într-un lanț Și să pară răsărită din visările pustiei, Din nisipuri argintoase în mișcarea vijeliei, Ca un vis al mării sfinte, reflectat de cerul cald Ș-aruncat ... ­ colonade-n marmuri albe ­ Noaptea zeii se preîmblă în vestmintele lor dalbe Ș-ale preoților cântec sună-n arfe de argint ­ Și la vântul din pustie, la ...

 

Vasile Alecsandri - O primblare la munți

... Vasile Alecsandri - O primblare la munţi O primblare la munți de Vasile Alecsandri De mult doream a vedea portretul lui Alexandru vodă Lăpușneanul și, aflând că se găsea la mănăstirea Pângărați, mă hotărâi a face o primblare pân-acolo. Mă pornii deci într-o amiază de la Piatra, întovărășit de doi tineri poeți și de un tânăr judecător, care, având norocire de a nu fi cât de puțin poet, se ... judecător; căci priveliștea era vrednică de a încânta sufletele cele mai adormite și vrăjmașii cei mai aprigi ai naturii. În dreapta noastră un lanț de munți, printre care Scăricica se înălța cu mândrie; în stânga alt lanț de dealuri îmbrăcate cu tufari sălbatici; în urmă-ne, ca o strajă depărtată, Pietricica, ce pare că păzește târgulPietrei, culcat la picioarele ei; în fața noastră, un amfiteatru de alți munți acoperiți cu brazi nalți, care se zugrăveau ca o armie întreagă pe cerul înflăcărat de ... mici lumânări de ceară galbenă. Însă lucrul cel mai curios de însemnat în acel simplu locaș era un pistol vechi și ruginit ce sta spânzurat la perete deasupra patului. Îl luai în mână, mă uitai ...

 

Mihai Eminescu - Geniu pustiu

... vreți să treceți? — Hm... nu ești de aici... cum se vede. — Nu. — A... altceva... Ei bine, s-o știi de la mine că nimeni nu caută aicea de-a fi aceea de ce trece. Vezi la noi istorici ce nu cunosc istoria, literați și jurnaliști ce nu știu a scrie, actori ce nu știu a juca, miniștri ... aceea atâtea țipete bestiale care umplu atmosfera teatrului, de-aceea atâtea schimbări de ministeriu, de-aceea atâtea falimente. Vei afla mai lesne oameni ce pun la vot existența lui Dumnezeu, decât suflete înamorate în limba și datinele străbunilor lor, decât inimi care să iubească caracteristica cea expresivă a poporului ... realizarea acelor ideale spre care țintește omenirea toată, și familiei... Femeia poporului nostru nu lucrează... are cu ce trăi; bărbatul nu lucrează, căci n-are la ce lucra — toate fabricile din lume concură cu mizerabila sa meserie. Cât despre inteligența noastră — o generațiune de amploiați... de semidocți... oameni care ... din toate unghiurile pământului, căci adevărații copii de român încă n-au ajuns să învețe carte... oameni în fine care au făptură și caracter de la tații greci, bulgari și numai numele de ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>